Flacăra Iaşului, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 4663-4688)

1961-09-01 / nr. 4663

Fag: 5-'<j ^ SBS^^SSSSS^SSk Bune condiţii de muncă, dar slabă organizare Cînd ţăranii muncitori din comuna Scînteia, raionul Negreşti, au votat, în adunările populare, construirea prin contribuţie voluntară a unui că­min cultural s-au gîndit, desigur, la un aşezâmînt în care să-şi petreacă cu toţii momente plăcute şi folosi­toare, vizionînd filme, spectacole ar­tistice, audiind conferinţe, seri litera­re, etc. Dar nici pe departe nu-şi închipuiau o clădire-muzeu, ceea ce este, de fapt, la ora actuală, acest cămin, în care există o spaţioasă sa­lă de spectacole cu peste 300 de locuri, scaune nor­­nouţe, lumină e-­­s-r-r-r-ir-r-r-r-ir­zolvat. Echipa de dansuri, la fel. Singura care mai rezistă, şi asta prin rîvna artiştilor amatori, este echipa de teatru. Dar şi aceasta, bate pa­sul pe loc, repetînd intr-un an în­treg o singură piesă pe care a pre­zentat-o de doua, trei ori. Cit de eficien­tă ar fi fost aici o brigadă artis­tică de agitaţie ! „N-avem interpreţi“ se plînge directorul. Desigur, în can­celaria şcolii, unde obişnuieşte să-şi petreacă întregul timp, nu se pot gă­si artişti amatori. Dar dacă ar fi mers prin sat să cunoască tineretul, ________________ şi-ar fi dat seama că sunt şi inter­preţi, şi solişti de muzică populară, şi recitatori, etc. Pen­tru toate însă tre-lectrică, aparat de T­v , , , radio, televizor şi La căminul cultural o frumoasă biblio- f. ^­a­n­tecă. Condiţii ma- Clin OCMteia tenale din cele : „ „ »gg-ir.-iL nri i­r- buie preocupate şi mai bune. Şi nu se ----------------------------------------------------- tragere de inimă, poate spune că nu sunt şi buni ar­tişti amatori cu care s-ar putea mun­ci de minune. Dar la acest cămin cultural comoditatea şi lipsa de răs­pundere au prins rădăcini adînci. Nu numai la cămin ci şi la sfat. Nu o­­dată s-a criticat, chiar şi în coloanele ziarului nostru, atitudinea manifesta­tă în această direcţie de către co­mitetul executiv al sfatului popular comunal şi de către directorul de cămin. Nu s-a întreprins însă nimic în sensul îndreptării acestor stări de lucruri. Directorul căminului, tov. Ma­rin Alexandru, văzînd că nu este tras la răspundere de nimeni, s-a mulţu­mit doar cu rularea filmelor şi, din cînd în cînd cu, cite o conferinţă. In ultimele patru luni, în registrul de evidenţă citim o singură confe­rinţă, „Creşterea efectivelor de ani­male, proprietate obştească şi rolul ei în întărirea economico-organizato­­rică a GAC“. Dar ce eficienţă poate avea o expunere tratată la general, fără nici un exemplu concret ? Şi asta, în ciuda faptului că în comună sunt gospodării agricole colective frun­taşe, cu colectivişti harnici de unde s-ar fi putut lua nenumărate exemple. De ce nu s-au abordat - aşa cum fac majoritatea directorilor de cămi­ne - forme noi de popularizare a GAC-urilor fruntaşe, a colectiviştilor şi a rezultatelor obţinute de ei, cum sînt serile de calcul, de întrebări şi răspunsuri, jurnalele vorbite, etc.­­ Acestea, îmbinate cu programe ar­tistice, ar fi atras spre cămin nu­meroşi ţărani muncitori. Pînă şi tele­vizorul, pentru care s-au cheltuit a­­tîţia bani, stă în cancelaria şcolii, ca o piesă de muzeu, de peste 7 luni de zile. Să nu-şi închipuie cine­va că e stricat, ei pentru că nu se interesează nimeni să-l instaleze la cămin, unde ţăranii muncitori ar pu­tea viziona emisiuni interesante, plă­cute. Dar aşa, la ce să vină omul la căminul cultural ? Căminul cultural nu are nici for­maţii artistice. A existat un ansamblu coral, dar n-a existat preocupare pentru activizarea lui şi, cum era firesc în asemenea caz, s-a autodi­n muncă superficială, dezinteresa­tă, nu poate avea alte rezultate, de­cit cele existente în această comună. Comitetul comunal de partid (secre­tar tov. Dumitru Scripcaru) trebuie să analizeze şi să tragă la răspundere comitetul executiv al sfatului popu­lar comunal şi conducerea căminului cultural pentru dezinteresul dovedit faţă de munca culturală din comună şi să dea o îndrumare mai atentă decît pînă acum, în vederea reor­ganizării acestei activităţi pe baza u­­nor planuri de muncă în care să fie înserate acţiuni concrete şi variate, menite să sprijine procesul de trans­formare socialistă a agriculturii. 3 CORNELIU HUŢANU Asigurări mixte de persoane COMUNICARE I.G.C. Paşcani execută pen­tru instituţii şi populaţie lu­crări de reparaţii şi instala­ţii la clădiri. Pentru salariaţi se execută lucrări cu plata în 18 rate lunare. INTREPRINDEREA COMUNALA APA - CANAL - BAI IASI recrutează tineri absolvenţi ai şcolii de 7 ani avînd virsta de 14- 16 ani, în vederea şcolarizării la Şcoala Tehnică Profesională Sibiu. Absolvenţii trebuie să aibă doi medital stabil în oraşul Iaşi. Pentru informaţii se vor adresa la ACB Iaşi str. Vasile Roaită nr. 4, pînă cel mai tîrziu 30 august 1961. Totodată întreprinderea ACB laşi anunţă următoarele posturi vacante : - Un post conducător auto - Un post motociclist Schimb de experienţă Un colectiv format din biblio­tecari şi metodişti de la Biblio­teca centrală regională Iaşi a plecat azi la Bacău în vederea unui schimb de experienţă cu colectivul Bibliotecii centrale regionale de acolo. Schimbul de experienţă se va referi la unele probleme de or­ganizare a muncii, de extindere a activităţii (munca cu cartea în afara bibliotecii, cercuri de citit, biblioteci mobile etc.), la unele metode folosite în popu­larizarea şi difuzarea cărţii prin biblioteci, la îndrumarea meto­dică, etc. -0­ Artişti amatori harnici Artiştii amatori din comuna Mădîrjac , Iaşi, desfăşoară o activitate susţinută. Ajutaţi de instructorii artis­tici Gemene Jana şi E. Jilavu, artiştii amatori au pregătit pie­sele de teatru: „Şi pe strada noastră“ şi „Neamurile“ care s-au bucurat de succes in mij­locul ţăranilor muncitori. Dintre interpreţi merită a fi remarcaţi: Buzilă V. Mihai, Ji­lavu Silvia, Popovici Viorica, Largu Mihai şi alţii. GHEORGHE LARGU corespondent Noul cămin cultural din Aroneanu — Iași. -----------------.. ■ ..—L..,',.3î"rZZZr".--—4#»-«= Anton Breitenh­ofer: „Ucenicia lui Jakobi“ Anton Breitenhofer scrie cu pre­dilecţie despre mediul muncitoresc. Culegerea de faţă, care înmanunchia­­ză povestiri din două volume apărute în limba germană („Din zilele noas­tre“ - 1959 şi „Ucenicia lui Jakobi“ - 1960), alcătuieşte o sugestivă re­­constituire a vieţii muncitoreşti. Asis­tăm la luptele duse de clasa mun­citoare împotriva fascismului, în care s-au călit luptătorii revoluţionari,, lu­crătorul german Wilhelm alături de românul Munteanu şi ungurul Szabó („Al cincisprezecelea“). Participăm apoi la eforturile tenace ale celor dintîi directori muncitori, după naţionalizare străduindu-se să conducă uriaşe com­binate, luptînd împotriva sabotajului duşmanului de clasă, biruind propria lipsă de experienţă. („Ucenicia lui Ja­kobi“). Dîrzenia şi pasiunea in muncă a directorului comunist Franz Jakobi poartă o aureolă romantică, potri­vit anilor acelora de început, de pio­nierat eroic muncitoresc. Luminosul portret al lui Jakobi, creionat cu so­brietate, printr-o suită de întîmplări scurte, dramatice­­ reprezintă omagiul prozatorului adus clasei muncitoare. Cunoscînd în profunzime muncito­rii, Breitenhofer accentuează mereu asupra bogăţiei de preocupări speci­fice universului sufletesc al clasei muncitoare. Faptul că dragostea şi încrederea faţă de frumuseţea morală şi puterea Note de lector creatoare a clasei muncitoare consti­tuie o caracteristică a prozei lui Brei­­tenhofer nu este întîmplător. Destinul scriitorului se aseamănă in liniile e­­senţiale, cu cel al eroului său prefe­rat Jakobi. Născut în 1912 la Reşiţa Breiten­­hofer a lucrat timp de 22 ani ca mun­citor lăcătuş în marele combinat si­derurgic din oraşul natal. La cîţiva ani după eliberare, şi-a scris primele încercări literare. In 1952 ziarul „Ne­uer Weg“ publică povestirea sa de mai largi proporţii „Victorie în oraşul muncitoresc“. Tot atunci a fost tri­mis la şcoala de literatură „Mihail Eminescu“ pe care a absolvit-o în 1954. Această sumară schiţă biografică este pilduitoare pentru uriaşele posibi­lităţi deschise poporului muncitor din ţara noastră după eliberare. Perso­najele lui Breitenhofer repetă aşa­dar întrucîtva propria sa experienţă de viaţă : iată ce explică deosebita notă de autenticitate din acele schiţe în care Breitenhofer vorbeşte despre apropierea oamenilor muncii de artă şi ştiinţă : tînărul ucenic zeţar Egon desluşeşte tainele picturii („Era într-o toamnă“), iar muncitorul Ferencz, ca­re şi-a pierdut soţia şi un copil în război, renaşte spre viaţă ascultîndu-l pe Beethoven. 23 August a însemnat, arată Brei­­tenhofer, nu numai eliberarea socia­lă, dar şi o mare descătuşare morală. Una din cele mai izbutite schiţe („Un­diţa“) descrie sugestiv ieşirea bătrî­­nului inginer Degenhart din închista­rea sa sufletească, prin contactul cu activitatea creatoare şi cu căldura umană a clasei muncitoare. Simplitatea, naturaleţea stilului, evi­tarea oricăror discursivităţi, tensiunea interioară a episoadelor, contribuie la conturarea convingătoare a eroi­lor preferaţi, oameni dintr-o bucată, cu judecata dreaptă şi neşovăielnică. STELIAN OPROIU OCL PRODUSE INDUS­TRIALE—BIRLAD vinde cu plata în rate pina la data de 31 XII 1961 urmă­toarele tipuri de motociclete: _ Java (C.Z.) 125 și 175 cmc. — Java de 250 cmc, _ I.J. de 350 cmc. _ E-uri de 175 cmc. Condiţiile de plată: 40 la sută din valoare, aconto, şi restul în 12 rate pentru muncitori şi militari şi 10 rate pentru restul salariaţi­lor (inclusiv lucrătorii din cooperativele meşteşugăreşti) întreprinderea „ŢESĂTURĂ“ - IAŞI, str­­utura nr. 2 angajează ţesătoare calificate cu o vechime în această specialitate de cel pu­ţin 2 ani şi cu proba legală. Doritorii se vor adresa la serv. administrativ in fiecare zi între o­­rele 11-15. IPROFIL ,,MOBILA“ IAȘI strada Bucium nr. 32 anga­jează : — economist principal preţ cost ; — şef depozit cherestea cu stagiu în gestiune. Condiţii de angajare con­form HCM 1053/960. „O. C. L. PRODUSE INDUSTRIALE ORAŞ IAŞI recrutează tineri absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală cu examen de maturitate, în vîr­­stă de 17-25 ani, în vederea şco­larizării la şcolile tehnice comer­ciale ale Ministerului Comerţului. Absolvenţii trebuie să aibă do­miciliul stabil în oraşul Iaşi. Pentru informaţii se vor adresa la serviciul de personal al O.C.L. Produse Industriale din Iaşi str. Ştefan cel Mare nr. 2. FI A CARA­TASpttTI întreprinderea pentru colectarea metalelor achiziţionează de la populaţie cu plata imedi­ata, toate deşeurile şi me­talele vechi feroase şi ne­feroase prin depozitele sale din următoarele localităţi : laşi I. str. Zugravi nr. 63 telefon 1397. laşi II. str. Ilie Pintilie nr. 63. laşi III. str. I. Creangă nr. 51. Bârlad, str. Alex. Sahia nr. 2 telefon 120. Vaslui, str. Ştefan cel Mare 137 telefon 301. Murgeni, str. Principală nr. 143 telefon 94. Negreşti, str. Gării nr. 2 Paşcani, str. Unirii nr. 73. Huşi, str. Ilie Pintilie nr. 14, telefon 227. Hîrlău, str. Dolhasca nr. 385, Tg. Frumos, str. Cuza Vodă nr. 149, telef 26. Unii termină însilozatul alţii nici nu l-au început (Urmare din pag. 1­ a) 2.000 tone siloz însilozînd pe lingă po­rumbul sterp şi copilii care se află în toate tarlalele cu porumb, sau co­­letele de sfeclă de zahăr. Folosirea din plin a tocătorii şi buna organi­zare a muncii a făcut ca GAC Oţe­­toaia să termine în această săptămînă de însirozat întreaga cantitate plani­ficată. Asemenea exemple pot fi da­te şi din alte unităţi. Aşa bunăoară, la GAC din satul Duda s-a însilo­­zat pînă acum cantitatea de 900 tone porumb de pe suprafaţa de 50 hecta­re, mai rămînînd de însirozat po­rumbul de pe o suprafaţă de 10 hectare. Colectiviştii de aici şi-au pro­pus să mai însilozeze şi resturile de plante din grădina de zarzavat, ca­pitule de floarea-soarelui, colete de sfeclă de zahăr şi coceni de porumb verzi. Acţiunea de însilozare a porumbului este în plină desfăşurare, raionul Huşi situindu-se printre raioanele fruntaşe în această direcţie. Cu toate acestea ,nu se poate afirma că treburile merg bine în toate unităţile agricole. Sunt unele gospodării agricole colective ca cele din satele Plopi, Buneşti, Coz­­meşti, Podoleni de Jos, Creţeşti de Jos, Scoposeni, Sălăgeni, Grumezoaia, Urlaţi, Răducăneni, Davideşti, Dolheşti şi altele care n-au însirozat nici un kg. de porumb. Ce scuze pot oare invoca consiliile de conducere ale a­­cestor gospodării agricole colective citate mai sus ? Porumbul a ajuns în faza de coacere lapte-ceară peste tot, mai mult chiar pe unele tarlale a intrat în faza de coacere deplină. Cum se poate explica atunci această ne­­permisâ întirziere decît prin totala lipsă de interes faţă de hrana ani­matelor pe timpul iernii ? Acei ce dau dovadă de nepăsare şi tărăgănare în acţiunea de însilozare trebuie traşi la răspundere. La GAC din Şchiopsni, recomandările Ministerului Agricultu­rii privind însilozariie nu sunt respec­tate şi identificarea porumbului desti­nat insilozării e amînată de azi pe mîine. De aceea la această gospodă­rie s-au însilozat doar 45 tone po­rumb siloz din cele 600 tone plani­ficate. Este necesar ca comitetul executiv al sfatului popular raional să îndru­me îndeaproape comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și sa ajute în mod practic consiliile de con­ducere ale GAC râmase in urmă să ia măsuri urgente care să ducă la insilozarea întregii cantităţi de furaje prevăzută în planurile de producţie. O excursie instructivă Abia bătuse gongul zorilor la ori­zont, cînd aproape jumătate din pio­nierii şi şcolarii care urmau să plece in excursie se şi adunaseră la şcoală. Asta au înţeles ei din vorbele învă­ţătoarei: „să veniţi mai dimineaţă“, aşa că au venit îndată ce a putut fi cît de cit vorba de „dimineaţă“. In zorii acelei zile cocoşii satului s-au acoperit de ruşine: să-i trezească niş­te copii! Cînd s-a luminat bine, au început a veni şi ceilalţi, iar în scurt timp, co­loana pestriţă şi veselă a pionierilor şi şcolarilor din Valea-Rea a pornit la drum. Bogată-i colectiva Din tarlalele cu griu ale colectiviş­tilor din Muntenii de Sus n-au mai rămas decît miriştile galbene. Dar şi acestea se înegreau văzînd cu ochii: pluguri trase de tractoare întorceau brazde lucioase. Preşedintele Gh. Duluman şi alţi cîţiva colectivişti care i-au primit pe pionierii şi şcolarii din Valea­ Rea au stat îndelung de vorbă cu ei, le-au arătat multe realizări din gospodăria colectivă, şi le-au vorbit despre viaţa nouă a colectiviştilor. Astfel au aflat aceştia că în 1958, cînd a luat fiinţă gospodăria avea doar 54 de membri, iar astăzi are 600 şi o suprafaţă de pămînt de peste 1000 hectare. Cu cîteva zile în urmă, colectiviştii tocmai luaseră un avans bănesc de 7 lei la ziua-muncă. Rind pe rînd, micii vizitatori au fost conduşi să va­dă cele trei grajduri care pot adă­posti 150 bovine, cele două crescă­torii de păsări cu 1100 pui, magazia de cereale cu o capacitate de 70 va­goane şi alte acareturi noi şi dura­bile ridicate de colectivişti. Sectorul zootehnic a stîrnit admira­ţia vizitatorilor, îngrijitorii le-au dat toate explica­ţiile, i-au condus la gropile de siloz, unde erau deja însilozate 140 tone masă verde şi se făceau pregătiri pentru insilozarea altor 600 tone. Discuţii aprinse au avut loc şi la ferma de oi, cu ciobanii, apoi in cîmp, cu agronomul, care controla calitatea arăturilor de vară, şi cu ali colectivişti. - Bogată-i colectiva! şi-au spus ei văzînd toate realizările colectiviştilor. La GAS Moara Grecilor... Incheindu-şi vizita la gospodăria co­lectivă din Muntenii de Sus, pionierii au plecat mai departe spre GAS Moara Grecilor. Aici au vizitat sectorul zootehnic, au văzut cum sînt îngrijite vacile de lapte și s-au minunat cînd au văzut vacile Siementhal, care dau cite 25 litri lapte în fiecare zi. în­grijitori harnici ca Gorcea Ion, Bîrlă­­deanu Vasile, Turcu Const. şi alţii le-au vorbit pionierilor despre meto­dele lor de muncă, despre îngrijirea şi hrana raţională a vacilor, despre producţia de lapte pe care se stră­duiesc să o obţină mereu sporită. La tabăra de vară a viţeilor a fost o adevărată explozie de bucurie. Pio­nierii au văzut cum sunt îngrijiţi şi hrăniţi viţeii şi au înţeles astfel de ce aceştia sînt atît de graşi şi frumoşi. ...şi la S.M.T. Muncitorii de la staţiunea de ma­şini şi tractoare „Moara Grecilor“ i-au primit bucuroşi în mijlocul lor pe plo­­nerii şi şcolarii din Valea Rea. A­cestora le-au fost arătate diferite ma­şini agricole, cum ar fi combine, se­mănători, tractoare, etc., şi li s-au dat explicaţii amănunţite despre funcţio­narea lor, despre foloasele lucrării pa­­mîntului cu aceste maşini. - Mecanizator mă fac! - se lăuda pionierul Ciuruşniuc Dumitru. Mulţi l-au aprobat şi s-au gîndit, probabil, şi ei la acelaşi lucru. Excursia pionierilor şi şcolarilor din Valea­ Rea s-a încheiat cu o vizită în oraşul Vaslui şi cu vizionarea filmului „Imagini ale unui trecut glorios“. ȘT. MUGUR AUREL CONDREA sub ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE ORĂȘENEASCA VASLUI (telefon 432), livrează din stoc su­pranormativ, prin transfer sau contra cost următoarele: — 1 electromotor 0,75 kw. 1400 t/m — 1 electromotor 0,75 kw. 2850 t/m — 1 electromotor 1,5 kw. 2820 t/m — 1 electromotor 7 kw. 1460 t/m — 1 electromotor 14 kw. 1400 t/m. — 2 transformatori 640 kwA. 6/04. — 1 aparat proiecţie diafilme — 3 căruţe standard a 2 cal. •— 1 hipostropitoare — 2 hipovidanjeză. ÎNTREPRINDEREA ESONOMIQn execută în atelierele sale următoarele lucrări pentru unităţi şi populaţie: — vulcanizare de cauciucuri, camere şi cizme de cauciuc la atelierul din Paşcani — lucrări de lăcătuşerie şi strungărie la atelierele din Paşcani, Tg. Frumos şi Hîrlău. — lucrări de tîmplărie la atelierele „FIUMON SIRBIP - PAŞCANI din Paşcani, Tg. Frumos şi Hîrlău —­ lucrări de fierărie la atelierele din Paşcani, Tg. Frumos şi Hîrlău — lucrări de rotărie la atelierele din Paşcani, Tg. Frumos şi Hîrlău — reparaţii maşini de scos, maşini de calculat şi altele la atelierele din Paşcani şi Hîrlău O. C. L. MIXT VASLUI a pus în vînzare cu plata în rate un bogat sor­timent de mobilă, aparate de radio, televizoare și biciclete. ■ ■citat ORIZONTAL : 1. Mare centru metalurgic din Ar­deal - Reşedinţa regiunii Hunedoara; 2. Oraşul de pe Mureş... - ...şi cel de pe Dunăre-în centrul Bîrladului !; 3. Oraşul de pe Bega - Nichita Stanciu; 4. Trei pă­trimi dintr-un meci! - Aceştia - A asal­ta: 5. Un viitor mare centru al me­talurgiei româneşti­­ ...-tam, instru­ment muzical din Africa-Fratele mai mic al oraşului ; 6. Nume masculin - Oraş în nordul ţării (2 cuv.); 7. In Timişoara! - Ac­ţiunea de-a împături; 8. Oază in Sa­hara - Oraş la confluenţa Someşelor - Ion Bradu; 9. Oraş pe Dunăre — Techirghiol; 10. Afluent al Tisei - E­­mil Dunâreanu - Sau - Oază în Sa­hara; 11. Naşă - Oraş în Moldova - Lac asiatic; 12. Oraş pe Dunăre - „Maeştri cîntâreţi din Nürnberg“ de R. Wagner; 13. Oraş în regiunea Bra­şov - Oraş în Moldova. VERTICAL: 1. Oraş în Ardeal...­­ şi altul în Dobrogea; 2. Nou oraş minier în Valea Jiului - Oraş pe Prahova; 3. ORAŞE Cu­ un munte! - Oraş in regiunea Ploieşti; 4. Diminutiv masculin — Oraş în Banat - Vocale; 5. Oraş în Maramureş (2 cuv.) - Curele; 6. A­oşteni — Rîu în Italia, ce trece prin oraşul Verona; 7. Lucrare agricolă - Oraş în Oltenia - In Băiconi; 8. Ră­rit - Nume masculin; 9. Acela - O­­raş în Ardeal - Cărei­; 10. Şopîrliţe - Dialect francez; 11. Dans - Comu­nă lingă Tîrgovişte - Bîrlad; 12. Oraş în Nordul ţării - „Oraşe“; 13. Vasile Rusu - Oraş în Ardeal - Din nou; 14. Unire - Oraş în Moldova. S. COLOŞENCO Centrul Şcolar Agricol­­ Miroslava Aduce la cunoştinţa celor interesaţi că pentru anul şcolar 1961-1962 se fac înscrieri pentru exa­menul de admitere la specialitatea mecanici agri­coli. Condiţii de admitere : absolvent al şcolii elementare de 7 ani şi vîrsta 14-16 ani. Examenul de admitere începe la 11 septembrie. Informațiii suplimentare la secretariatul școlii, telefon 2393. SOLDARI de mărfuri cu mari redu­ceri de preţuri se găsesc la magazinele : OCL PRODUSE INDUSTRIALE ORAŞ IAŞI din str. Ştefan cel Mare nr. 13, Str. Gh. Dimitrov nr. 25, Str. Piaţa Halei nr. 33, precum şi la chioşcurile din Piaţa Halei şi Piaţa Dimi­trov. Sortiment bogat de stofe, mătăsuri, bumbac, tri­cotaje, galanterie, etc. întreprinderea Industrială Economică „21 Dece­mbrie“ Huşi execută la cerere următoarele: — Lucrări de pictură decorativă. — Lucrări de tîmplărie, de orice firme şi panouri de agitaţie vizuală, fel. — Reparaţii de utilaj agricol şi — Mobilier pentru: birouri, cămine Industrial, culturale, spitale, cantine, creşe şi­­ Căruţe, care pentru boi, roţi de şcoli, de orice fel, lemn şi juguri. — Membrane de frînă pentru auto- — Butoaie de stejar şi fag, ciubere Camioane şi bucşe de cauciuc pentru şi budane de orice mărimi, arcuri de suspensie. —Articole de tinichigerie. — Membrane de pompă vermorel. Plata cu virament sau numerar. ÎNTREPRINDEREA regionala de ELECTRICITATE­­ IAŞI anunţă abonaţii din oraşul Iaşi brie a.c. casierii de teren se vor care au restanţe pentru plata e­ deplasa la domiciliul abonaţilor e­nergiei electrice consumate pînă pentru citire, facturare şi încasare la 15 august a. c. să se prezinte simultană, la casieria din str. Uzinei nr. 35 Abonaţii care nu vor achita pe un termen de 10 zile pentru achi- loc sumele cuvenite sint obligaţi tare­ să le achite numai la casieria în-Incepind cu data de 1 septem­­treprinderii in termen de 5 zile. Nr. 4653 cofetăria ..MACUL ROŞU“ s-a redeschis în localul restaurantului Podul Roşu. Se serveşte întregul sortiment de produse zaharoase ca: prăjituri proaspete, înghe­ţată de fructe, cacao şi va­nilie, etc. . Ciuifi­a , Flacăra lașului*x

Next