Flacăra Iaşului, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 4689-4714)
1961-10-14 / nr. 4700
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAr ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII, Nr. 4700 SIMBATA 14 OCTOMBRIE 1961 4 PAGINI 20 BANI Colectiva * din Ruginoasa a primit noi familii In ultima vreme, colectiviştii din Ruginoasa — Paşcani au primit 73 de noi membri în colectivă. Rezultatele GAC din Ruginoasa i-au convins pe întovărăşiţi să se înscrie în colectivă. In ultimul timp gospodăria colectivă de aici din comună a devenit tot mai puternică. Anul acesta, de pildă, la gospodărie s-au obţinut în medie la hectar 1720 kg. la grîu, 2900 kg. la orz, 2000 kg. la porumb etc. De asemenea, sectorul zootehnic s-a dezvoltat simţitor. La ora actuală, gospodăria colectivă posedă 32 vaci şi juninci, 363 de oi, 45 porci, cîteva sute de păsări. Astă vară, cînd s-a împărţit avansul de 40 la sută, pentru fiecare zi muncă s-au dat cîte 4 kg grîu, 0,400 kg. orz, 0,100 kg. brînză, etc. şi cîte 3 lei. Pentru cele 305 zile muncă, făcute în gospodărie, familia colectivistului Vasile Topolniceanu a primit 1220 kg. grîu, 122 kg. orz, 30 kg. brînză, 915 lei etc. Valoarea unei zile-muncă va fi în acest an de 28 lei, cu 6 lei mai mare ca cea din anul trecut. Rezultatele gospodăriei colective au fost popularizate pe larg în rîndul întovărăşiţilor, iar mulţi întovărăşiţi au fost invitaţi să viziteze gospodăria colectivă. Acum gospodăria colectivă din Ruginoasa numără 297 de familii. b iblioteca CENTRALĂ UNIVERSITA ,M. EMINESCU* IAȘI Şi întovărăşii din Moara Domnească au devenit colectivişti Cu cîţiva ani în urmă, în satul Moara Domnească, sat din raionul Vaslui, a luat fiinţă o întovărăşire agricolă numită „Pămînt desţelenit“. Cu fiecare an rezultatele au prins să fie tot mai bune. Pămîntul era lucrat mai bine. Producţiile erau mai mari, veniturile fiecărui întovărăşit creşteau. In acelaşi timp se schimba şi faţa satului. S-a făcut grădiniţă de copii. Şcoala are mai mulţi profesori şi învăţători. In sat s-a făcut cămin cultural cu 200 locuri, bibliotecă cu peste 1500 volume, magazin universal în care găseşti mărfuri ca şi la oraş. A fost instalată reţea electrică şi nu peste mult timp şi aici locul lămpilor va fi luat de becuri. Toate s-au făcut în anii regimului nostru. Se schimbase deci viaţa întovărăşiţilor. Dar întovărăşiţii năzuiau să trăiască şi mai bine. Adesea se întîlneau cu colectivişti. Iar în jurul satului aveau destule gospodării colective, la Muntenii de Sus şi la Tanacu, la Portari şi la Valea Rea. Aici aveau ce vedea întovărăşiţi din Moara Domnească. Rodul muncii politice De multe ori în sat, fie la şcoală, fie la căminul cultural, întovărăşiţii vedeau panouri şi grafice care grăiau într-un limbaj clar despre viaţa colectiviştilor. Panourile ori graficele cuprindeau de cele mai multe ori cifre şi nume de oameni. Dar numele de oameni erau cunoscute. Dacă scria de pildă că Ion A. Ciulei, colectivist din Muntenii de Sus, a dus acasă, numai la avansul de 40 la sută din acest an, 732 kg. grîu, 122 kg. fasole, 153 kg. cartofi,192 kg. ceapă şi alte produse, apoi omul acesta, care trăia la nici 2 km. depărtare de Moara Domnească, putea fi oricînd întîlnit şi arăta că tot ce se vede pe grafic e adevărat. Asta a fost o formă de popularizare a rezultatelor din gospodăriile colective - ne-a spus Constantin Platon, instructorul de partid. intr-adevăr aşa este. Una din forme. Căci la căminul cultural s-au ţinut deseori conferinţe şi şezători, s-au prezentat filme despre viaţa nouă a colectiviştilor. La gazetele de perete întîlneai de multe ori articole scrise despre viaţa colectiviştilor vecini. La cămin se discuta şi despre statutul GAC. La standurile de cărţi erau expuse broşuri despre viaţa colectiviştilor din Pribeşti, din Mogoşeşti ori Cîrja. Prin multe miini au circulat aceste broşuri şi multe discuţii s-au iscat după citirea lor. Şi-apoi nu trebuie uitat faptul că membrii de partid din sat au fost dintre primii care au depus cereri de intrare în gospodăria colectivă. Membri de partid ca Petru Rău şi alţii, au fost cei care în discuţiile cu vecinii şi rudele au arătat de ce fac acest pas. Comuniştii au antrenat alături de ei şi pe deputaţii soţului, activul fără partid, întovărăşiţii care făcuseră cereri de intrare în colectivă. Deci, munca de la om la om, o muncă dusă cu răbdare, exemplul personal, au convins pe mulţi întovărăşiţi să facă cereri. Vizitele Şi-apoi n-a fost numai atît. Pe măsură ce cererile se înmulţeau, comuniştii se gîndeau ce alte forme pot veni în sprijinul popularizării rezultatelor colectiviştilor. Aşa s-a ajuns la organizarea de vizite in gospodăriile colective. Au mers întovărăşiţii în vizită la colectiviştii din Pribeşti, la cei din GAC „30 Decembrie“ Vaslui, la cei din Muntenii de Sus şi Tanacu. TRAIAN CRAESCU (Continuare in pag. 3-a) Cum am obţinut o producţie sporită de lapte din 8 luni şi jumătate — 2318 litri lapte, în medie, pe cap de vacă mulsă. • Creştem 8,6 vaci şi juninci la suta de hectare • Vom dezvolta simţitor sectorul zootehnic. Colectiviştii noştri, îndrumaţi de organizaţia de partid, au hotăit să dezvolte multilateral gospodăria colectivă. Incepînd cu anul trecut, noi am sporit cu mult numărul animalelor de producţie. De la vaci însă obţineam o producţie slabă de lapte. Lucrurile n-au rămas aşa. Ion Andrieş, Vasile Ciuta, Mihai Coman, din organizaţia de bază şi tovarăşa Margareta Caminuc, instructoare de partid au venit cu o propunere bună şi anume să analizăm bine cauzele care au dus la o producţie mică de lapte pe cap de vacă. La şedinţa organizaţiei de bază, la care au luat parte şi membrii consiliului de conducere, s-a constatat că n-a existat o preocupare suficientă pentru asigurarea bazei furajere. Toată vara vacile au păscut pe unde s-a putut fără a li se da tavi de concentrate, sau supliment de furaje verzi la iesle, etc. Deasemeni, în cursul anului s-au schimbat de vreo patru ori îngrijitorii de la vaci. Astea fiind cauzele constatate în şedinţă, consiliul de conducere a primit sarcina să se ocupe de asigurarea bazei furajere, de ridicarea adăposturilor, de recrutarea celor mai buni colectivişti care să lucreze în sectorul zootehnic. Odată cu sosirea toamnei lui 1960 au fost luate măsuri şi s-au însilozat circa 500 tone porumb şi alte ierburi. Totodată, s-au însămînţat 15 hectare cu secară pentru plasă verde şi s-a asigurat o cantitate însemnată de concentrate. Apoi, la ferma de vaci au trecut să lucreze comunistul C Mucenica, Ion Arhip şi Jan C Mocanu, oameni cu multă tragere de inimă şi pricepuţi în creşterea animalelor. În perioada de stabulaţie vacile au fost hrănite din destul cu siloz, cu fînuri, precum şi cu concentrate. La început s-au dat pînă la două kg. concentrate (şroturi şi tărîţe) în funcţie de producţia de lapte şi greutatea corporală a fiecărei vaci. După o perioadă, cînd noi am văzut că producţia de lapte a crescut simţitor, am luat măsuri şi am dat la vaci raţie mărită de concentrate. D. C. MOCANU şef de fermă GAC Cîmg raionul Bîrlad (Continuare in pag. 3 a) La gospodăria agricolă colectivă din Sofroneşti—Negreşti, se pregăteşte terenul pentru Vedere de pe unul din șantierele de construcții din orașul Iași. Pilotul cosmonaut Gherman Titov soseşte azi în Capitala ţării noastre Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou a! Uniunii Sovietice, care va face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului de Miniştri al R. P. Române, va sosi în Capitală la Aeroportul Băneasa, azi, sîmbătă 14 octombrie, la ora 10. In cursul zilei cosmonautul Titov va vizita oraşul Bucureşti, iar duminică oraşele Ploieşti şi Braşov. * Azi, sîmbătă 14 octombrie, în jurul orei 10 dimineaţa, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Aeroportul Băneasa sosirea în Capitală a pilotului cosmonaut Gherman Stepanovici Titov. Declaraţia lui Gherman Titov făcută unui corespondent al agenţiei „Novosti“ MOSCOVA 13 (Agepres) - Agenţia de presă Novosti transmite : In legătură cu vizita sa în Republica Populară Romînă, pilotul cosmonaut Gherman Titov a declarat următoarele unui corespondent al agenţiei de presă Novosti . Am primit cu o mare mulţumire invitaţia de a vizita Romînia populară frăţească, vecina şi prietena noastră de nădejde. Va fi foarte interesant pentru mine să cunosc viaţa şi succesele în muncă ale poporului român care construieşte «socialismul. Oamenii sovietici tăiesc în prezent zilele emoţionante din ajunul celui deal XXII-lea Congres al Partidului Comunist. Fiecare se străduieşte să marcheze acest eveniment cam fapt important în viaţa sa. Ştiu că şi oamenii muncii din Republica Populară Romînă întîmpină de asemenea cu însufleţire Congresul PCU5, deoarece acest congres va adopta programul concret al construirii viitorului comunist. Profitînd de acest prilej, aş dori să le transmit că poporul sovietic va face totul pentru a-şi îndeplini datoria sa internaţionalistă de a construi în ţara sa comunismul - viitorul luminos al întregii omeniri. Unitatea şi prietenia popoarelor lagărului socialist constituie o măreaţă garanţie a triumfului comunismului şi a păcii pe pămînt. Sînt fericit că vizita mea în Romînia coincide cu Luna tradiţională a prieteniei romîno-soviatice. Pe curînd, dragi prieteni ! Cu indicii de plan depăşiţi Cooperatorii meşteşugari din regiunea Iaşi au obţinut în întrecerea socialistă desfăşurată în cursul trimestrului III a. c. realizări deosebite. In această perioadă, de pildă, sarcina de plan la producţia globală a fost îndeplinită în proporţie de 105,6 la sută, iar valoarea producţiei marfă a fost cu 19,3 la sută mai mare decit prevedea planul. Cooperativele, printre care „Munca manuală“ - Iaşi „Unirea meşteşugarilor“ — Vaslui, „Unirea“ — Hîrlău şi altele şi-au adus din plin contribuţia la desfacerea de produse industriale în valoare de 220.000 lei peste sarcina planificată. Tot în perioada trimestrului III au fost sporite economiile de materii prime şi materiale. Numai din economiile de materii prime realizate de cooperativele de încălţăminte, bunăoară, au fost confecţionate, peste sarcina prevăzută 800 perechi de pantofi pentru femei, bărbaţi şi copii. -0 itililpii şi MIE finii La 22 octombrie a.c. va avea loc concursul de admitere în învăţămîntul superior seral la următoarele institute: - Institutul politehnic din Bucureşti (facultăţile de electrotehnică, energetică, electronică şi telecomunicaţii, mecanică, tehnologia construcţiei de maşini, chimie industrială, metalurgie şi transporturi). - Institutul politehnic din Iaşi (facultăţile de electrotehnică, mecanică, chimie industrială, construcţii). - Institutul politehnic Timişoara (facultăţile de electrotehnică, mecanică, construcţii). Institutul politehnic din Cluj (facultatea de mecanică). Institutul politehnic din Braşov (facultăţile de mecanică, electromecanică). - institutul de construcţii din Bucur NI, reştii facultăţile de construcţii, instalaţii şi utilaj). — institutul de mine din Petroşani (facultatea de mine). Secţiile la care funcţionează cursuri serale sunt afişate la institutele unde se va ţine concursul. Condiţiile de înscriere sînt cele publicate în broşura Ministerului invăţămîntului şi Culturii „Admiterea în învăţămîntul superior“, ediţia 1960, şi se pot cunoaşte la secretariatele facultăţilor. Obiectele şi programele obiectelor de la concursul de admitere sunt cele prevăzute pentru cursurile de zi, publicate în broşura „Admiterea în învăţămîntul superior“ ediţia 1961. înscrierile candidaţilor se fac la secretariatele facultăților până în preziua concursului de admitere. Toate forţele pentru grăbirea însâmînţărilor Peste 200 hectare semănate Aşa nu se vor putea Membrii gospodăriei colective din Bălteni—Vaslui dau zor să termine la timp lucrările agricole de toamnă. Cu sprijinul mecanizatorilor din SMT — Vaslui ei au însămînţat pînă în prezent aproape 200 ha. cu cereale de toamnă, acţiune care continuă pe măsură ce este pregătit terenul. Totodată atelajele gospodăriei sunt folosite la căratul gunoiului de grajd pe ogoare. Pînă acum s-au transportat şi încorporat sub arătură adîncă peste 250 tone gunoi de grajd. Suprafaţa îngrăşată va fi însămînţată cu porumb. Colectiviştii au prevăzut ca pe 100 ha. ocupate cu această cultură să aplice o agrotehnică corespunzătoare în scopul obţinerii a cel puţin 5.000 kg. porumb boabe la ha. — în cultură neirigată. De aceea ei se străduiesc să îngroape sub arătură adîncă cantități masive de îngrășăminte naturale. Dau zor cu însămînţatul . Membrii gospodăriei agricole colective ,,1907“ din Mireni, raionul Bîrlad dau zor cu însămînţările de toamnă. Pînă acum cîteva zile, la această gospodărie se însămînţaseră peste 50 ha. cu grîu. La efectuarea acestor munci s-au evidenţiat colectiviştii Vasile îrangulea, Toader Moroşanu, Neculai Creangă, Ion Prisăcaru şi tractoriştii din brigada 7-a de la SMT Criveşti condusă de Ion Borş. R. MINDIRIGIU corespondent obţine recolte bogate ! Brigada nr. 4 de tractoare de la SMT Podul Iloaiei şi-a stabilit sediul în ograda gospodăriei colective din satul Dumeşti, raionul Iaşi. De aici pornesc tractoarele la lucru pe tarlalele gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole din raza comunei. Joi, 12 octombrie, in plină zi, cînd am trecut pe la această brigadă am avut impresia că la Dumeşti însămînţările de toamnă s-au terminat de mult. Spun asta deoarece în ograda gospodăriei colective se aflau 4 tractoare, 3 semănători, un polidisc, alte maşini agricole, o remorcă etc. Dar lucrurile nu stăteau tocmai aşa cum îţi lasa impresia numărul mare de maşini agricole prezente la sediul gospodăriei colective. Gospodăria colectivă din Dumeşti, de exemplu, e mult rămasă în urmă cu însămînţările de toamnă. Pînă acum s-au însămînţat doar 10 hectare cu grîu din 160 hectare planificate. Această rămînere în urmă se datoreşte faptului că nu se acordă atenţia cuvenită pregătirii terenului unde urmează să se insămînţeze grîu. Gospodăria colectivă avea arătură pe o suprafaţă de circa 20 hectare, dar ca să poată fi însămînţată, arătura trebuia discuită. In cazul acesta se pune întrebarea : De ce stăteau tractoarele şi discuitorul nefolosite la sediul gospodăriei colective, în plină zi ? Consiliul de conducere a gospodăriei colective, preşedinte tov. C. Bentu şi Dumitru Adam şeful brigăzii SMT, nu se interesează în suficientă măsură de grăbirea însâmînţărilor de toamnă. Tractoristul C. Macovei de pildă, nici pînă la ora 12 nu plecase la însămînţat. De asemenea, la gospodăria colectivă din satul Dumeşti, nu s-a dus nici o tonă de gunoi de grajd pe cîmp deşi au existat posibilităţi (în afara atelajelor, gospodăria are şi autocamion). Rămase în urmă cu însămînţările tint şi GAC Bogonos şi întovărăşirea agricolă din Cogeasca din comuna Leţcani. La colectiva din Bogonos s-au însămînţat numai 2 ha. cu grîu din 81 ha. iar la întovărăşirea din Cogeasca 7 ha. din 255 planificate. Pe comună s-au însămînţat 126 ha. cu grîu din cele 873 ha. prevăzute. Secara nu s-a însămînţat la nici una din gospodăriile colective din comună. In ceea ce priveşte fertilizarea soiului, atît la gospodăriile colective cit şi la întovărăşiri se bate pasul pe loc cu transportul gunoiului de grajd. Consiliul de conducere a I GAC Cucuteni, de pildă, a prevăzut ca în această toamnă să fertilizeze o însemnată suprafață de teren. Dar, pînă mai zilele trecute, pe cîmp nu s-au transportat decit 145 tone din planul de 600. Pe întreaga comună s-au transportat numai 650 tone gunoi de grajd din planul de 2452 tone. Situaţia aceasta este cunoscută ele comitetul executiv al sfatului popular comunal însă nu s-a luat nici o măsură de îndreptare a lucrurilor. Comitetele executive ale sfaturilor populare Leţcani şi Dumeşti trebuie să ajute mai mult conducerile unităţilor agricole socialist-cooperatiste din comună, în organizarea muncii, insămîntările de toamnă trebuie terminate în timpul cel mai scurt. GH. STOJARU Vă relatăm despre: Facultatea de medicină veterinară 106 studenţi vor începe la 25 octombrie cursurile facultăţii de medicină veterinară din Iaşi, înfiinţată în acest an în cadrul Institutului Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”, facultatea va pregăti specialişti necesari unităţilor agricole socialiste, spitalelor veterinare, institutelor de ferestări. Prevăzînd un proces didactic cu o durată de cinci ani jumătate, programa analitică este orientată spre îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu practica de producţie. Obiectele de studiu ale primului an au mai mult caracter general: anatomie comparată şi topografică, chimie generală, zoologie. Odată cu avansarea în studiu se accentuiază specializarea, prin însuşirea cunoştinţelor de microbiologie, imunologie sau fizipatologie — în anul II, roentgenologie, medicină operatorie sau farmacologie , în anul III, obstetrică şi reproducţie, patologie şi clinica bolilor, expertize sanitar-veterinare şi alte obiecte de strictă specialitate, în anii următori In afara practicii ce se va face în cadrul laboratoarelor Institutului se prevăd perioade de practică pregătitoare în gospodăriile didactice, gospodării agricole de stat şi herghelii, abatoare, laboratoare şi spitale veterinare. In perioada de pregătire a lucrării de diplomă studenţii vor face practica la unităţile de a căror activitate este legată tema lucrării respective. In momentul de faţă, comparativ cu institutele similare, institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad" are cel mai complex profil agronomic din ţară. înfiinţarea noii facultăţi de medicină veterinară a ridicat problema extinderii construcţiilor existente, amenajării lor suplimentare. Astfel, fosta sală de anatomie a Institutului a fost dublată ca spaţiu şi reamenajată. Zilele trecute, s-a primit din partea Consiliului tehnico-ştiinţific al Ministerului Agriculturii avizarea proiectelor de construire a pavilioanelor anexe, pavilioane în care se vor amenaja clinici pentru animale - izolare, spital veterinar etc. Cum majoritatea studenţilor înscrişi în acest an la facultatea de medicină veterinară sunt veniţi din alte localităţi, s-au luat măsuri pentru crearea unor condiţii de viaţă şi studiu cit mai bune. Căminele Institutului îşi aşteaptă’ noii locatari iar cantinele vor asigura zilnic trei mese consistente. I. CĂLIN La Atelierele din Paşcani * S-a deschis Universitatea populară 2 UT * In cadrul Atelierelor de reparat. .material rulant din Paşcani s-a» •deschis zilele trecute, Universi-* . tatea populară care va fi * * frecventată, în acest an, de » * 95 muncitori şi tehnicieni din în-* * treprindere. Cu prilejul deschiderii» * universităţii, prof. Neculai Buruiană, * ’ directorul şcolii medii din localitate» « a expus în faţa cursanţilor confe-t * rinţa: „încheierea tratatului de pa-» «ce cu Germania - o necesitate* * imperioasă“ * « ALEX. CARPINSCHI * * corespondent t 4 Curs de aplicare * . a tehnicii noi * şi automatizării * La fabrica de antibiotice a fost organizat recent un * * curs de aplicare a tehnicii noi şi* * automatizării. La acest curs sunt* * înscrişi 34 ingineri şi tehnicieni* * din întreprindere. Prima lecţie a* « acestui curs — „Elemente de * * teorie a sistemelor automate“* « a fost predată zilele trecute. * * ♦ * Actori ai Naţionalului * în mijlocul * * colectiviştilor * » ’ * * De curînd, un colectiv al teatru-* * lui Naţional „Vasile Alecsandri“ a* * efectuat un turneu în comunele ra-* * ionului Huşi, unde a prezentat pie-* * sele „Neamurile“ de T. Buşecan şi* „Lădiţa de campanie“ de C. Beiu.» *r Cu acest prilej colectivul artistic* * a poposit şi la Gorban unde, peste * * 400 de colectivişti au participat la * I cele două spectacole, răsplătind» f cu aplauze entuziaste pe interpreţi. »J GH. D. VIRNA ' ’ Ii învăţător Expoziţie de medicamente Ministerul Sănătăţii şi Prevederi- V lor Sociale organizează în oraşul* laşi o expoziţie de prezentare a * medicamentelor fabricate în ţara * noastră. . Expoziţia, amenajată in localul»! Muzeului Universităţii ieşene, din * incinta Institutului de Medicină, se »î • va deschide intr-un cadru festiv, * 6 mîine, duminică, orele 12. V i îj ♦ ^şi ♦ *•! ♦ it