Flacăra Iaşului, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 4689-4714)

1961-10-14 / nr. 4700

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAr ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII, Nr. 4700 SIMBATA 14 OCTOMBRIE 1961 4 PAGINI 20 BANI Colectiva *­ din Ruginoasa a primit noi familii­ ­­In ultima vreme, colectiviştii din Ruginoasa — Paşcani au primit 73 de noi membri în colectivă. Rezultatele GAC din Ruginoasa i-au convins pe întovărăşiţi să se înscrie în colectivă. In ultimul timp gospodăria colectivă de aici din co­mună a devenit tot mai puternică. Anul acesta, de pildă, la gospodă­rie s-au obţinut în medie la hectar 1720 kg. la grîu, 2900 kg. la orz, 2000 kg. la porumb etc. De aseme­nea, sectorul zootehnic s-a dezvoltat simţitor. La ora actuală, gospodăria colectivă posedă 32 vaci şi juninci, 363 de oi, 45 porci, cîteva sute de păsări. Astă vară, cînd s-a împărţit avan­sul de 40 la sută, pentru fiecare zi­ muncă s-au dat cîte 4 kg grîu, 0,400 kg. orz, 0,100 kg. brînză, etc. şi cîte 3 lei. Pentru cele 305 zile muncă, făcute în gospodărie, fami­lia colectivistului Vasile Topolni­­ceanu a primit 1220 kg. grîu, 122 kg. orz, 30 kg. brînză, 915 lei etc. Valoarea unei zile-muncă va fi în acest an de 28 lei, cu 6 lei mai mare ca cea din anul trecut. Rezultatele gospodăriei colective au fost popularizate pe larg în rîn­­dul întovărăşiţilor, iar mulţi întovă­răşiţi au fost invitaţi să viziteze gos­podăria colectivă. Acum gospodăria colectivă din Ruginoasa numără 297­­ de familii. b iblioteca CENTRALĂ UNIVERSITA ,M. EMINESCU* IAȘI Şi întovărăşii din Moara Domnească au devenit colectivişti Cu cîţiva ani în urmă, în satul Moa­ra Domnească, sat din raionul Vaslui, a luat fiinţă o întovărăşire agricolă numită „Pămînt desţelenit“. Cu fie­care an rezultatele au prins să fie tot mai bune. Pămîntul era lucrat mai bine. Producţiile erau mai mari, veniturile fiecărui întovărăşit creşteau. In acelaşi timp se schimba şi faţa satului. S-a făcut grădiniţă de copii. Şcoala are mai mulţi profesori şi în­văţători. In sat s-a făcut cămin cul­tural cu 200 locuri, bibliotecă cu peste 1500 volume, magazin univer­sal în care găseşti mărfuri ca şi la oraş. A fost instalată reţea electrică şi nu peste mult timp şi aici locul lămpilor va fi luat de becuri. Toate s-au făcut în anii regimului nostru. Se schimbase deci viaţa întovărăşiţi­lor. Dar întovărăşiţii năzuiau să tră­iască şi mai bine. Adesea se întîlneau cu colectivişti. Iar în jurul satului a­­veau destule gospodării colective, la Muntenii de Sus şi la Tanacu, la Por­tari şi la Valea Rea. Aici aveau ce vedea întovărăşiţi­ din Moara Dom­nească. Rodul muncii politice De multe ori în sat, fie la şcoală, fie la căminul cultural, întovărăşiţii vedeau panouri şi grafice care grăiau în­tr-un limbaj clar despre viaţa co­lectiviştilor. Panourile ori graficele cu­prindeau de cele mai multe ori cifre şi nume de oameni. Dar numele de oameni erau cunoscute. Dacă scria de pildă că Ion A. Ciulei, colectivist din Muntenii de Sus, a dus acasă, numai la avansul de 40 la sută din acest an, 732 kg. grîu, 122 kg. fa­sole, 153 kg. cartofi,1­92 kg. ceapă şi alte produse, apoi omul acesta, care trăia la nici 2 km. depărtare de Moa­ra Domnească, putea fi oricînd întîl­­nit şi arăta că tot ce se vede pe grafic e adevărat.­­ Asta a fost o formă de populari­zare a rezultatelor din gospodăriile colective - ne-a spus Constantin Platon, instructorul de partid. intr-adevăr aşa este. Una din forme. Căci la căminul cultural s-au ţinut deseori conferinţe şi şezători, s-au prezentat filme despre viaţa nouă a colectiviştilor. La gazetele de perete întîlneai de multe ori articole scrise despre viaţa colectiviştilor vecini. La cămin se discuta şi despre statutul GAC. La standurile de cărţi erau ex­puse broşuri despre viaţa colectivişti­lor din Pribeşti, din Mogoşeşti ori Cîrja. Prin multe miini au circulat a­­­ceste broşuri şi multe­­ discuţii s-au iscat după citirea lor. Şi-apoi nu trebuie uitat faptul că membrii de partid din sat au fost dintre primii care au depus cereri de intrare în gospodăria colectivă. Mem­bri de partid ca Petru Rău şi alţii, au fost cei care în discuţiile cu vecinii şi rudele au arătat de­ ce fac acest pas. Comuniştii au antrenat alături de ei şi pe deputaţii soţului, activul fără partid, întovărăşiţii care făcuseră cereri de intrare în colectivă. Deci, munca de la om la om, o muncă dusă cu răbdare, exemplul personal, au convins pe mulţi întovărăşiţi să facă cereri. V­izitele Şi-apoi n-a fost numai atît. Pe mă­sură ce cererile se înmulţeau, comu­niştii se gîndeau ce alte forme pot veni în sprijinul popularizării rezulta­telor colectiviştilor. Aşa s-a ajuns la organizarea de vizite in gospodăriile colective. Au mers întovărăşiţii în vi­zită la colectiviştii din Pribeşti, la cei din GAC „30 Decembrie“ Vaslui, la cei din Muntenii de Sus şi Tanacu. TRAIAN CRAESCU (Continuare in pag. 3-a) Cum am obţinut o producţie sporită de lapte d­in 8 luni şi jumătate — 2318 litri lapte, în medie, pe cap de vacă mulsă. • Creştem 8,6 vaci şi juninci la suta de hectare • Vom dezvolta simţitor sectorul zootehnic. Colectiviştii noştri, îndrumaţi de organizaţia de partid, au hotăit să dezvolte multilateral gospodăria colec­­tivă. Incepînd cu anul trecut, noi am sporit cu mult numărul animalelor de producţie. De la vaci însă obţineam o producţie slabă de lapte. Lucrurile n-au rămas aşa. Ion An­­drieş, Vasile Ciuta, Mihai Coman, din organizaţia de bază şi tovarăşa Mar­­gareta Caminuc, instructoare de partid au venit cu o propunere bună şi anu­me să analizăm bine cauzele care au dus la o producţie mică de lapte pe cap de vacă. La şedinţa organizaţiei de bază, la care au luat parte şi membrii consiliului de conducere, s-a constatat că n-a existat o preocupare suficientă pentru asigurarea bazei fu­rajere. Toată vara vacile au păscut pe unde s-a putut fără a li se da tavi de concentrate, sau supliment de fu­raje verzi la iesle, etc. Deasemeni, în cursul anului s-au schimbat de vreo patru ori îngrijitorii de la vaci. Astea fiind cauzele constatate în şedinţă, consiliul de conducere a pri­mit sarcina să se ocupe de asigurarea bazei furajere, de ridicarea adăpos­turilor, de recrutarea celor mai buni colectivişti care să lucreze în sectorul zootehnic. Odată cu sosirea toamnei lui 1960 au fost luate măsuri şi s-au însilozat circa 500 tone porumb şi alte ierburi. Totodată, s-au însămînţat 15 hectare cu secară pentru plasă verde şi s-a asigurat o cantitate însemnată de concentrate. Apoi, la ferma de vaci au trecut să lucreze comunistul C Mucenica, Ion Arhip şi Jan C Moca­­nu, oameni cu multă tragere de inimă şi pricepuţi în creşterea animalelor. În perioada de stabulaţie vacile au fost hrănite din destul cu siloz, cu fî­­nuri, precum şi cu concentrate. La în­ceput s-au dat pînă la două kg. con­centrate (şroturi şi tărîţe) în funcţie de producţia de lapte şi greutatea corporală a fiecărei vaci. După o pe­rioadă, cînd noi am văzut că produc­ţia de lapte a crescut simţitor, am luat măsuri şi am dat la vaci raţie mărită de concentrate. D. C. MOCANU şef de fermă GAC Cîmg raionul Bîrlad (Continuare in pag. 3­ a) La gospodăria agricolă colectivă din Sofroneşti—Negreşti, se­ pregăteşte­ terenul pentru Vedere de pe unul din șantierele de construcții din o­­rașul Iași. Pilotul cosmonaut Gherman Titov soseşte azi în Capitala ţării noastre Pilotul cosmonaut, maiorul Gher­man Titov, Erou a! Uniunii Sovietice, care va face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului de Miniştri al R. P. Române, va sosi în Capitală la Aeroportul Băneasa, azi, sîmbătă 14 octombrie, la ora 10. In cursul zilei cosmonautul Titov va vizita oraşul Bucureşti, iar duminică oraşele Plo­ieşti şi Braşov. * Azi, sîmbătă 14 octombrie, în ju­rul orei 10 dimineaţa, posturile noas­tre de radio şi televiziune vor trans­mite de la Aeroportul Băneasa so­sirea în Capitală a pilotului cosmo­naut Gherman Stepanovici Titov. Declaraţia lui Gherman Titov făcută unui corespondent al agenţiei „Novosti“ MOSCOVA 13 (Agepres) - Agenţia de presă Novosti transmite : In legătură cu vizita sa în Repu­blica Populară Romînă, pilotul cos­monaut Gherman Titov a declarat următoarele unui corespondent al a­­genţiei de presă Novosti . Am primit cu o mare mulţumire in­vitaţia de a vizita Romînia populară frăţească, vecina şi prietena noastră de nădejde. Va fi foarte interesant pentru mine să cunosc viaţa şi succe­sele în muncă ale poporului român care construieşte «socialismul. Oamenii sovietici t­ăiesc în prezent zilele emoţionante din ajunul celui de­al XXII-lea Congres al Partidului Co­munist. Fiecare se străduieşte să mar­cheze acest eveniment cam fapt im­portant în viaţa sa. Ştiu că şi oamenii muncii din Republica Populară Ro­mînă întîmpină de asemenea cu în­sufleţire Congresul PCU5, deoarece acest congres va adopta programul concret al construirii viitorului comu­nist. Profitînd de acest prilej, aş dori să le transmit că poporul sovietic va face totul pentru a-şi îndeplini da­toria sa internaţionalistă­­ de a con­strui în ţara sa comunismul - viito­rul luminos al întregii omeniri. Uni­tatea şi prietenia popoarelor lagăru­lui socialist constituie o măreaţă ga­ranţie a triumfului comunismului şi a păcii pe pămînt. Sînt fericit că vizita mea în Romînia coincide cu Luna tradiţională a prieteniei romîno-sovia­­tice. Pe curînd, dragi prieteni ! Cu indicii de plan depăşiţi Cooperatorii meşteşugari din re­giunea Iaşi au obţinut în întrecerea socialistă desfăşurată în cursul tri­mestrului III a. c. realizări deose­bite. In această perioadă, de pildă, sarcina de plan la producţia glo­bală a fost îndeplinită în proporţie de 105,6 la sută, iar valoarea pro­ducţiei marfă a fost cu 19,3 la sută mai mare decit prevedea planul. Coope­rativele, printre care „Munca ma­nuală“ - Iaşi „Unirea meşteşugari­lor“ — Vaslui, „Unirea“ — Hîrlău şi altele şi-au adus din plin contribu­ţia la desfacerea de produse indus­triale în valoare de 220.000 lei peste sarcina planificată. Tot în perioada trimestrului III au fost sporite economiile de materii prime şi materiale. Numai din eco­nomiile de materii prime realizate de cooperativele de încălţăminte, bu­năoară, au fost confecţionate, peste sarcina prevăzută 800 perechi de pantofi pentru femei, bărbaţi şi copii. -0­ i­t­­ililpii şi­­ MIE finii La 22 octombrie a.c. va avea loc concursul de admitere în învăţămîntul superior seral la următoarele institute: - Institutul politehnic din Bucureşti (facultăţile de electrotehnică, energe­tică, electronică şi telecomunicaţii, mecanică, tehnologia construcţiei de maşini, chimie industrială, metalurgie şi transporturi). - Institutul politehnic din Iaşi (fa­cultăţile de electrotehnică, mecanică, chimie industrială, construcţii). - Institutul politehnic Timişoara (fa­cultăţile de electrotehnică, mecanică, construcţii). Institutul politehnic din Cluj (facul­tatea de mecanică). Institutul politehnic din Braşov (fa­cultăţile de mecanică, electromecani­că). - institutul de construcţii din Bucu­­r NI, reştii facultăţile de construcţii, insta­laţii şi utilaj). — institutul de mine din Petroşani (facultatea de mine). Secţiile la care funcţionează cursuri serale sunt afişate la institutele unde se va ţine concursul. Condiţiile de înscriere sînt cele pu­blicate în broşura Ministerului invă­­ţămîntului şi Culturii „Admiterea în învăţămîntul superior“, ediţia 1960, şi se pot cunoaşte la secretariatele fa­cultăţilor. Obiectele şi programele obiectelor de la concursul de admitere sunt cele prevăzute pentru cursurile de zi, pu­blicate în broşura „Admiterea în în­­văţămîntul superior“ ediţia 1961. înscrierile candidaţilor se fac la se­cretariatele facultăților până în pre­ziua concursului de admitere. Toate forţele pentru grăbirea însâmînţărilor Peste 200 hectare semănate Aşa nu se vor putea Membrii gospodăriei colecti­ve din Bălteni—Vaslui dau zor să termine la timp lucrările a­­gricole de toamnă. Cu sprijinul mecanizatorilor din SMT — Vaslui ei au însămînţat pînă în prezent aproape 200 ha. cu cereale de toamnă, acţiune care continuă pe măsură ce este pregătit terenul. Totodată atelajele gospodări­ei sunt folosite la căratul gu­noiului de grajd pe ogoare. Pînă acum s-au transportat şi încorporat sub arătură adînc­ă peste 250 tone gunoi de grajd. Suprafaţa îngrăşată va fi în­­sămînţată cu porumb. Colecti­viştii au prevăzut ca pe 100 ha. ocupate cu această cultură să aplice o agrotehnică corespun­zătoare în scopul obţinerii a cel puţin 5.000 kg. porumb boa­be la ha. — în cultură neiriga­tă. De aceea ei se străduiesc să îngroape sub arătură adîn­­că cantități masive de îngră­șăminte naturale. Dau zor cu însămînţatul . Membrii gospodăriei agricole colective ,,1907“ din Mireni, ra­ionul Bîrlad dau zor cu însă­­mînţările de toamnă. Pînă a­­cum cîteva zile, la această gos­podărie se însămînţaseră peste 50 ha. cu grîu. La efectuarea acestor munci s-au evidenţiat colectiviştii Vasile î­rangulea, Toader Moroşanu, Neculai Creangă, Ion Prisăcaru şi trac­toriştii din brigada 7-a de la SMT Criveşti condusă de Ion Borş. R. MINDIRIGIU corespondent obţine recolte bogate ! Brigada nr. 4 de tractoare de la SMT Podul Iloaiei şi-a stabilit sediul în ograda gospodăriei colective din satul Dumeşti, raionul Iaşi. De aici pornesc tractoarele la lucru pe tar­lalele gospodăriilor colective şi înto­vărăşirilor agricole din raza comunei. Joi, 12 octombrie, in plină zi, cînd am trecut pe la această brigadă am avut impresia că la Dumeşti însămîn­­ţările de toamnă s-au terminat de mult. Spun asta deoarece în ograda gospodăriei colective se aflau 4 trac­toare, 3 semănători, un polidisc, alte maşini agricole, o remorcă etc. Dar lucrurile nu stăteau tocmai aşa cum îţi lasa impresia numărul mare de maşini agricole prezente la sediul gospodăriei colective. Gospo­dăria colectivă din Dumeşti, de exem­plu, e mult rămasă în urmă cu însă­­mînţările de toamnă. Pînă acum s-au însămînţat doar 10 hectare cu grîu din 160 hectare planificate. Această rămînere în urmă se datoreşte faptului că nu se acordă atenţia cuvenită pre­gătirii terenului unde urmează să se insăm­înţeze grîu. Gospodăria colectivă avea arătură pe o suprafaţă de circa 20 hectare, dar ca să poată fi însă­­mînţată, arătura trebuia discuită. In cazul acesta se pune întrebarea : De ce stăteau tractoarele şi discuitorul nefolosite la sediul gospodăriei colec­tive, în plină zi ? Consiliul de conducere a­ gospo­dăriei colective, preşedinte tov. C. Bentu şi Dumitru Adam şeful brigăzii SMT, nu se interesează în suficientă măsură de grăbirea însâmînţărilor de toamnă. Tractoristul C. Macovei de pildă, nici pînă la ora 12 nu plecase la însămînţat. De asemenea, la gos­podăria colectivă din satul Dumeşti, nu s-a dus nici o tonă de gunoi de grajd pe cîmp deşi au existat posi­bilităţi (în afara atelajelor, gospodă­ria are şi autocamion). Rămase în urmă cu însămînţările tint şi GAC Bogonos şi întovărăşirea agricolă din Cogeasca din comuna Leţcani. La colectiva din Bogonos s-au însămînţat numai 2 ha. cu grîu din 81 ha. iar la întovărăşirea din Co­geasca 7 ha. din 255 planificate. Pe comună s-au însămînţat 126 ha. cu grîu din cele 873 ha. prevăzute. Se­cara nu s-a însămînţat la nici una din gospodăriile colective din comună. In ceea ce priveşte fertilizarea so­iului, atît la gospodăriile colective cit şi la întovărăşiri se bate pasul pe loc cu transportul gunoiului de grajd. Consiliul de conducere a I GAC Cu­­cuteni, de pildă, a prevăzut ca în a­­ceastă toamnă să fertilizeze o însem­nată suprafață de teren. Dar, pînă mai zilele trecute, pe cîmp nu s-au transportat decit 145 tone din planul de 600. Pe întreaga comună s-au transportat numai 650 tone gunoi de grajd din planul de 2452 tone. Situa­ţia aceasta este cunoscută ele comi­tetul executiv al sfatului popular co­munal însă nu s-a luat nici o mă­sură de îndreptare a lucrurilor. Comitetele executive ale sfaturilor populare Leţcani şi Dumeşti trebuie să ajute mai mult conducerile unită­ţilor agricole socialist-cooperatiste din comună, în organizarea muncii, insă­­mîntările de toamnă trebuie terminate în timpul cel mai scurt. GH. STOJARU Vă relatăm despre: Facultatea de medicină veterinară 106 studenţi vor începe la 25 oc­tombrie cursurile facultăţii de medicină veterinară din Iaşi, înfiinţată în acest an în cadrul Institutului Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”, facultatea va pregăti specialişti necesari unităţi­lor agricole socialiste, spitalelor vete­rinare, institutelor de ferestări. Prevăzînd un proces didactic cu o durată de cinci ani jumătate, progra­ma analitică este orientată spre îmbi­narea cunoştinţelor teoretice cu prac­tica de producţie. Obiectele de studiu ale primului an au mai mult caracter general: anatomie comparată şi topo­grafică, chimie generală, zoologie. Odată cu avansarea în studiu se ac­­centuiază specializarea, prin însuşirea cunoştinţelor de microbiologie, imu­­nologie sau fizipatologie — în anul II, roentgenologie, medicină opera­torie sau farmacologie , în anul III, obstetrică şi reproducţie, patologie şi clinica bolilor, expertize sanitar-vete­­rinare şi alte obiecte de strictă spe­­cialitate, în anii următori In afara practicii ce se va face în cadrul laboratoarelor Institutului­ se prevăd perioade de practică pregăti­toare în gospodăriile didactice, gos­podării agricole de stat şi herghelii, abatoare, laboratoare şi spitale vete­rinare. In perioada de pregătire a lucrării de diplomă studenţii vor face practica la unităţile de a căror acti­vitate este legată tema lucrării res­pective. In momentul de faţă, comparativ cu institutele similare,­ institutul Agro­nomic „Ion Ionescu de la Brad" are cel mai complex profil agronomic din ţară. înfiinţarea noii facultăţi de medicină veterinară a ridicat problema extinderii construcţiilor existente, amenajării lor suplimentare. Astfel, fosta sală de a­­natomie a Institutului a fost dublată ca spaţiu şi reamenajată. Zilele trecute, s-a primit din partea Consiliului teh­­nico-ştiinţific al Ministerului Agricul­turii avizarea proiectelor de construire a pavilioanelor anexe, pavilioane în care se vor amenaja clinici pentru a­­nimale - izolare, spital veterinar etc.­ Cum majoritatea studenţilor înscrişi în acest an la facultatea de medicină veterinară sunt veniţi din alte localităţi, s-au luat măsuri pentru crearea unor condiţii de viaţă şi studiu cit mai bune. Căminele Institutului îşi aşteaptă’ noii locatari iar cantinele vor asigura zilnic trei mese consistente. I. CĂLIN La Atelierele din Paşcani * S-a deschis­­ Universitatea populară 2 U­T * In cadrul Atelierelor de reparat. .material rulant din Paşcani s-a» •deschis zilele trecute, Universi-* . tatea populară care va fi * * frecventată, în acest an, de » * 95 muncitori şi tehnicieni din în-* * treprindere. Cu prilejul deschiderii» * universităţii, prof. Neculai Buruiană, * ’ directorul şcolii medii din localitate» « a expus în faţa cursanţilor confe-t * rinţa: „încheierea tratatului de pa-» «ce cu Germania - o necesitate* * imperioasă“ * « ALEX. CARPINSCHI * * corespondent t 4­­ Curs de aplicare * . a tehnicii noi *­­ şi automatizării * La fabrica de antibiotice a fost organizat recent un * * curs de aplicare a tehnicii noi şi* * automatizării. La acest curs sunt* * înscrişi 34 ingineri şi tehnicieni* * din întreprindere. Prima lecţie a* « acestui curs — „Elemente de * * teorie a sistemelor automate“­­* « a fost predată zilele trecute. * * ♦ * Actori ai Naţionalului *­­ în mijlocul * * colectiviştilor * » ’ * * De curînd, un colectiv al teatru-* * lui Naţional „Vasile Alecsandri“ a* * efectuat un turneu în comunele ra-* * ionului Huşi, unde a prezentat pie-* * sele „Neamurile“ de T. Buşecan şi* „Lădiţa de campanie“ de C. Beiu.» *r Cu acest prilej colectivul artistic* * a poposit şi la Gorban unde, peste * * 400 de colectivişti au participat la * I cele două spectacole, răsplătind» f cu aplauze entuziaste pe interpreţi. »J GH. D. VIRNA ' ’ Ii învăţător Expoziţie de medicamente Ministerul Sănătăţii şi Prevederi- V lor Sociale organizează în oraşul* laşi o expoziţie de prezentare a * medicamentelor fabricate în ţara * noastră. . Expoziţia, amenajată in localul»! Muzeului Universităţii ieşene, din * incinta Institutului de Medicină, se »î • va deschide intr-un cadru festiv, * 6 mîine, duminică, orele 12. V i îj ♦ ^şi ♦ *•! ♦ it

Next