Flacăra Iaşului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 5464-5489)

1964-04-08 / nr. 5470

i y -f A V PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAJ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, NR. 5470 MIERCURI 8 APRILIE 1964 4 PAGINI 20 BANI Pe primul plan: lucrările agricole de primăvară! Pe urmele inginerului... Intr-una din zilele trecute, cău­­tindu-1 pe inginerul agronom al gospodăriei Ciurea, tov. Ştefan Vişoianu, a trebuit să străba­tem circa 25 de kilometri. Cu o căruţă şi un cal bun inginerul plecase de dimineaţă la Picio­rul Lupului, pe coasta răsăritea­nă a acestui sat, unde se plan­tează 10 hectare cu pomi fruc­tiferi. S-a bucurat cînd a văzut că tarlaua este pe cale să se încheie. Dar, constatînd că unele echipe plantează pomii fără să-i mocir­­lească mai întîi, s-a supărat. A luat măsuri pe loc să se respec­te această indicaţie, iar pomii plantaţi să fie udaţi. A indicat brigadierului pomicol să veghe­ze mai atent la plantarea pomi­lor atît în noua livadă, cit şi la completările ce se fac în cea ve­che. Inginerul s-a îndreptat a­­poi către tarlaua din partea de apus a satului Piciorul Lupului unde mai mulţi colectivişti cu atelajele semănau liudiernă. A mai verificat dacă s-au scos bi­ne mărăcinii şi s-a pregătit te­renul pe toate cele 9 hectare de­frişate şi adăugate la arabil în care se seamănă lucerna. La ur­mă, ca pentru a trage concluzia s-a adresat colectiviştilor. - Bine, băieţi! Aţi lucrat a­­tent. O să vedeţi ce lucernă vom scoate noi de pe dealurile aces­tea pînă acum sterpe. Cu 30 de hectare de lucernă şi 6 hectare de trifoi pe care le semănăm anul acesta, vom îmbunătăţi simţitor baza furajeră. Şi-a notat apoi în carnet su­prafaţa de 18 hectare cu lucer­nă şi 6 hectare cu trifoi semă­nată pînă acum, calculînd după ritmul înregistrat că în cel mult două zile toată lucerna va fi se­mănată. A coborît spre satul Cu­­rături, trecînd pe la tractoris­tul Bejenaru Nicolae care gră­­pează arătura de toamnă în ca­re se va semăna porumbul. Trac­toristul este unul din fruntaşii din această campanie. Notîndu-şi rezultatele înregistrate, ingine­rul Vişoianu făcu o socoteală şi o adnotare: „120 hectare gră­­pate din 180 hectare total, din 228 hectare mecanizabile răma­se nearate din toamnă, s-a arat mai bine de jumătate. Mergem intr-un ritm bun. Dar mai avem 370 hectare de arat cu atelajele, din care s-au realizat numai 35 hectare. Iată că nu-i suficient. Trebuie discutat diseară cu bri­gadierii la şedinţa operativă“. Iar pentru a vedea cum se lu­crează cu atelajele, inginerul s-a abătut pe la brigadierul Ilie Radu din Curături. Aici a găsit cîteva pluguri în cîmp care a­­raseră prea puţin. A constatat că nu se dă tain la cai şi din a­­ceastă cauză aceştia obosesc re­pede. A stabilit pe loc ca briga­dierul să meargă la moara cu ciocănele de la Dumbrava, să ri­dice concentrate pentru anima­lele folosite la plug. La răsadniţă a găsit lucruri bune. Pe cea mai mare parte din cei 820 m. p. amenajaţi s-a făcut deja însămînţatul şi plan­tele se dezvoltă bine. In cîmp, s-au însămînţat un hectar cu sa­lată, 4 hectare cu mazăre de grădină. S-au pus de asemenea, două hectare cu ceapă şi usturoi. Faptul că la repicatul roşiilor timpurii a găsit puţini colecti­vişti la lucru, l-a determinat pe inginer să scrie şi această pro­blemă in carneţel pentru a fi discutată la şedinţă cu briga­dierii ! Şedinţa a fost­ scurtă. S-au sta­bilit sarcini concrete pentru fie­care tractorist, pentru fiecare şef de atelaj. S-au indicat şi oa­menii care să mai lucreze la răsadniţă. S-au luat măsuri pen­tru începerea semănatului florii soarelui şi pregătirii în conti­nuare a terenului pentru po­rumb. După şedinţă, inginerul Vişo­ianu ne-a spus :­­ Avînd în ve­dere că în primăvara aceasta solul are puţină apă, este ne­voie de operativitate. Trebuie să folosim judicios toate mijloacele pentru a semăna fiecare cultură intr-un ritm cit mai rapid. A­­vem toată grija să efectuăm toate lucrările numai de bună calitate. C. MANOLIU G.AI.C. Popeni - Bârlad. Mecanizatorii din brigada a 11-a de la S.M.T. Zorleni execută arături Foto: T. CRAESCU apte Tovarăşul director ştie? Se vede treaba că lui Constantin An­­ghel, şeful brigăzii de tractoare nr. 24 (S. M. T. Negreşti), care lucrează la G. A. C. Gîrceni, îi place ca brigada lui să fie mereu codaşă. Altfel nu se explică de ce pînă acum aici n-au fost arate decit ,7 hectare din cele 150 şi n-au fost în­­sămînţate mecanic decit 20 hectare. Există însă o ex­plicaţie : brigada nu şi-a reparat la timp maşinile (două din cele patru semănă­tori S.U. 29 nu sunt încă reparate). A­­bia pe ziua de 6 a­­prilie şeful brigăzii, Constantin Anghel s-a gîndit să ridice de la S.M.T. două patine pentru semă­nători şi alte piese. Ce are de spus to­varăşul Dumitru Sărăcin, directorul S. M. T.-ului Ne­greşti ? De ce nu ia măsurile necesare ?. T. C. Au terminat altoitul Lucrătorii gospodăriei agricole de stat Huşi au avut în plan să altoiască în această primăvară 2.500.000 fire de viţă de vie. Or­­ganizîndu-şi bine munca, lucra­rea a şi fost terminată. Butaşii de viţă au fost puşi la forţat. Acum, echipa de altoitori de la G.A.S. Huşi ajută gospodăriile colective la terminarea altoitului. Fruntaşe la însămînţarea legumelor Concomitent cu executarea la timp a celorlalte lucrări agricole de pri­măvară, colectiviştii din regiunea noastră se ocupă şi de sectorul le­gumicol. Astfel, pînă in prezent, în regiune s-au însămînţat cu diferite legume timpurii mai mult de 300 de hectare. Fruntaşe la însămînţarea legume­lor sunt gospodăriile agricole co­lective din raionul Huşi. Unul din fruntaşii în întrecerea socialistă din secţia I-a a sec­­torului maşini II de la Fabrica de mobilă din Iaşi este şi ute­­mistul Mihai Boicu. Lucrînd la freză, el depăşeşte zilnic sarci­nile de plan cu 15-20 la sută, realizînd lucru de bună calitate. Vizita in Capitală a vicecancelarului Austriei dr. B. Pittermann Primirea la Palatul R. P. Romine Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul R.P. Romine, pe dr. Bruno Pittermann, vicecance­larul Austriei. La întrevedere au participat Gheor­ghe Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Pompiliu Macovei, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, şi Mircea Ocheană, ambasa­dorul R. P. Române la Viena. Au luat parte dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi dr. Robert Fischer, con­silierul vicecancelarului Austriei. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, începerea convorbirilor Marţi, la Consiliul de Miniştri al R.P. Române au început convorbi­rile cu dr. Bruno Pittermann, vice­cancelarul Austriei. La convorbiri au luat parte Gheorghe Gaston Marin şi Con­stantin Tuzu, vicepreşedinţi ai Con­siliului de Miniştri, Mihail Flores­­cu, ministrul industriei petrolului şi chimiei, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Pompiliu Ma­­covei, adjunct al ministrului aface­rilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerțului exterior, Gheorghe Cioară, secretarul Comi­siei guvernamentale de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, Ni­­colae Gheorghiu, adjunct al minis­trului minelor şi energiei electrice, Vasile Alexandrescu, adjunct al mi­nistrului industriei construcţiilor de maşini, Mircea Ocheană, ambasado­rul R.P. Romine la Viena. Din partea austriacă au participat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Aus­triei la Bucureşti, precum şi consi­lieri şi conducători de întreprinderi industriale din Austria care îl în­soţesc pe vicecancelar in vizita sa in ţara noastră. * Seara, la Teatrul C.C.S., din Ca­pitală a avut loc un spectacol de gală în cinstea vicecancelarului Aus­triei, dr. Bruno Pittermann. (Agerpres) Cercul foto de la Casa tineretului din Iaşi este frecventat şi de 47 studenţi de la diferite institute. IN CLIŞEU: S­tudenţi lucrînd în laboratorul din cadrul cercului foto de la Casa tine­retului din Iaşi. Foto: G. PAUL * Pagina a II-a - pagină specială: Studenţie, tinereţe, muncă. Din viaţa şi activitatea Centrului universitar­,­ilaşii Din experienţa muncii sindicatelor cum sprijinim Întrecerea PENTRU CALITATE Comitetul sindicatului de la Ate­lierele de reparat material rulant din Paşcani a pus în centrul între­cerii socialiste calitatea, dar nu s-a mulţumit numai cu indicarea acestui obiectiv ci, îndrumat de comitetul de partid, se ocupă, împreună cu condu­cerea tehnico-administrativă, de cre­area condiţiilor necesare pentru în­deplinirea lui. In mod constant în­deplinirea obiectivului calitate este strîns legată de creşterea productivi­tăţii muncii şi aplicarea unui regim raţional de economii. Fiecare munci­tor, inginer şi tehnician de la noi ştie că o calitate superioară in pro­ducţie trebuie să se realizeze cu cheltuieli minime de muncă şi de materiale. Comitetul sindicatului a instruit comitetele de secţie cu această pro­blemă, arătîndu-le cum să sprijine organele tehnice în aplicarea celor mai noi procedee tehnologice şi cum să stimuleze în această direcţie ini­ţiativa creatoare a colectivului. In­dicaţiile de la instructaj au fost apoi completate cu îndrumări concrete la fiecare loc de muncă. Aceasta a sporit eficacitatea măsurilor luate de noi. Astfel, comitetul de sindicat din secţia forjă a luat parte activă la popularizarea şi aplicarea unor im­portante măsuri tehnice cum ar fi înlocuirea forjării manuale cu forja­rea în matriţe care asigură pieselor nu numai calitate, dar şi un aspect estetic îmbunătăţit şi reduceri la ada­osul de prelucrare. Tot în această secţie s-a introdus in procesul teh­nologic de reparaţie şi confecţie a arcurilor de suspensie un dispozitiv de curbat şi călit simultan, care a­­sigură arcurilor o mai bună cali­tate. Iată, prin urmare, cum grija muncitorilor de a da produse de ca­litate este dublată de crearea unor condiţii tehnice corespunzătoare, care fac ca eforturile lor în această di­recţie să fie mai rodnice. Comitetul sindicatului, împreună cu conducerea tehnico-administrativă a studiat cu atenţie fazele producţiei, a stabilit pe cele mai importante şi in punctele cheie au fost repartizaţi pentru recepţie cei mai buni teh­nicieni. întrecerea socialistă pentru calitate a căpătat in aceste condiţii un nou impuls. Evidenţa precisă a calităţii lucrărilor pe faze de exe­cuţie, intervenţiile operative ale teh­nicienilor de la recepţie au înlăturat orice urmă de caracter declarativ al întrecerii pentru calitate. Sprijinirea întrecerii pentru calitate a necesitat uneori şi studii mai largi şi amănunţite ale procesului tehno­logic. Un asemenea studiu era ne­cesar de exemplu în secţia boghiuri. Comitetul sindicatului a mobilizat co­misia inginerilor şi tehnicienilor care a trecut la un astfel de studiu, reu­şind să îmbunătăţească fluxul teh­nologic in secţia respectivă. Astfel, calitatea boghiurilor a sporit, iar munca lucrătorilor a devenit mai productivă. De mare importanţă în susţinerea întrecerii pentru calitate sunt şi schimburile de experienţă. Comitetul sindicatului organizează frecvent NECULAI DOBOŞ preşedintele comitetului de sindicat de la Atelierele Paşcani (Continuare în pag. a 3-a) Un nou cinematograf sătesc De curind în satul Bulboaca, co­muna Deleni, raionul­ Vaslui s-a des­chis un nou cinematograf sătesc în­zestrat cu aparate de proiecţie mo­derne. Cu ocazia inaugurării noului cinematograf a rulat filmul „Stele pe gheaţă“. Acum comuna Deleni are două cinematografe. V. VASILIU |— corespondent. La F. R. B. Decada cărţii tehnice BIRLAD( de la sub­­redacţia ziarului „Fla­căra laşului“). In organizarea comi­siei inginerilor şi teh­nicienilor de pe lingă comitetul sindicatului, acum două zile, la Fa­brica de rulmenţi din Bîrlad s-a deschis „De­cada cărţii tehnice“. Cu acest prilej, ing. Cons­tanţa Gînţă, şeful cabi­netului tehnic al fabri­cii, a vorbit despre im­portanţa cărţii tehnice. In zilele „Decadei“ vor avea loc diferite acţiuni. Astăzi, de pil­dă, se va deschide o expoziţie a cărţii teh­nice, care va cuprinde cele mai noi lucrări de specialitate, fotografii ale inovatorilor, ale ci­titorilor fruntaşi. Duminică, la clubul fabricii, va avea loc un simpozion pe tema „Tehnica nouă in pro­ducţie". Vor vorbi in­ginerii: I. Moldovan, I. Diaconescu şi V. Vasi­­liu. Tot cu prilejul „De­cadei cărţii tehnice“, vor fi organizate pre­zentări de cărţi, recen­zii, convorbiri cu citi­torii etc. E. SOLOMON --------------------------»»»(»­• Seară cultural­­educativă Mîine la Casa de cultură a tinere­tului din Iași va avea loc o seară cultural-educativă organizată de ti­nerii de la Fabrica de mase plastice şi Direcţia apelor Siret-Prut. In cadrul acestei manifestări, vor fi prezentate: un medalion „George To­­pirceanu“, momente vesele, se vor desfășura concursuri de dans etc. „Cine ştie zidărie, cîştigă“ Zilele trecute, la întreprinderea construcţii — montaj — Iaşi a avut loc un concurs „Cine ştie zidărie, cîştigă“. La concurs au participat pes­te 100 de constructori. Dînd cele mai bune răspunsuri, au cîştigat concursul zidarii: Gh. Ignat (locul I), Gh. Breacşu (locul II) și Gh. Radu (locul III). Cîștigă­­torii concursului au primit frumoase premii în obiecte. -----------------------------------------------­ Lucrările Reuniunii internaţionale a oamenilor de teatru In Capitală au început marţi lu­crările Reuniunii internaţionale a oa­menilor de teatru cu tema „Forma­rea profesională a tînărului actor“, găzduită de Comitetul naţional român pentru Institutul internaţional de teatru (I.T.I.). Cuvîntul de deschidere a fost rostit de artistul poporului Radu Beligan, preşedintele Comitetului Naţional Român pentru I.T.I., membru in Co­mitetul Executiv al I.T.I. Rosamond Gilder, preşedintele I.T.I., a adus reuniunii salutul conducerii I.T.I. Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă a salutat pe oaspeţi adre­­sindu-le urări de bun venit şi succes deplin în desfăşurarea lucrărilor reu­niunii. In continuare, regizorul Gh. Dem. Loghin, prorectorul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale1.“ din Bucureşti, a prezentat referatul „Principalele ca­racteristici ale procesului de pregă­tire profesională a actorului. Locul improvizaţiei în cadrul acestui pro­ces“, regizorul Michel Saint Denis (Franţa), a prezentat referatul „Im­provizaţia — mijloc de formare a aptitudinilor fizice şi psihice ale stu­dentului“, artistul poporului al U.R.S.S. V. O. Toporkov, a prezen­tat referatul „Rolul improvizaţiei în realizarea scenică a caracterelor in­terpretate“. Lucrările reuniunii au continuat după-amiază cu discuţii pe marginea referatelor prezentate. Lucrările reuniunii continuă. (Agerpres) De sub bolta Palatului Culturii din Iaşi. Foto: M. D. CplenLt­­itulatu­lu­l Litoralul oferă în fiecare vară oaspeţilor săi aspectul unei minunate grădini, cu mii şi mii de flori de toate nuanţele, cu umbroşi arbori şi arbuşti. Toaleta de vară a acestei splendori se pregăteşte cu mi­nuţiozitate şi răbdare, cu mult înainte. Iată, chiar acum, în aceste zile de început de pri­măvară, în zonele parcuri, munca este un toi. Se lucrează la săpatul brazde­lor şi al gropilor pentru plantarea de noi arbori, se ame­najează alei şi viitoare peluze de flori. La Constanţa, în parcul „Caragiale-- din faţa noii gări de călători, se a­­menajează terenuri de sport şi de joacă pentru copii, în noul parc al Monumentului Independenţei de pe locul fos­tei găii de călători, se fac plantaţii cu arbuşti şi tufe. Vizitatorii Monumentului ro­man cu mozaic vor găsi fa­­leza portului proaspăt talu­zată. Lucrări asemănătoare se execută şi în parcurile din staţiunile Eforie-Nord, Eforie- Sud, Techirghiol şi Mangalia. Haina florală a litoralului stă încă în cei 7.000 m. p. de sere şi răsadniţe acoperite de la Constanţa şi Eforie-Sud. Aici se pregătesc 1.500.000 de fire în 25 de varietăţi, mă­rimi, forme şi culori. Numai sera modernă de la Eforie- Sud, dată în folosinţă in iar­na aceasta, şi care însumea­ză o suprafaţă de 2.000 m.p., asigură producerea a 1.100.000 flori. Tulpiniţele fragede a­­rată acum asemenea unei păduri liliputane. Aici s-au aclimatizat şi se produc, pen­tru prima dată pe litoral, ga­roafe olandeze, floarea denu­mită Gerbera, cale, trandafiri pitici. Tot aici - prinăuite in mii şi mii de ghivece - aşteap­tă a fi aşezate în parcuri ci­­clamele, cinerarii, prim­ule şi crini, produse în iarna aceas­ta pentru prima dată pe lito­ral. Sub supravegherea şi în­grijirea atentă a meşterilor horticul­tori, multe din so­iurile mai noi de flori, cum sînt be­gonia, salvia, petu­nia şi verbena, au fost îmbunătăţite şi extinse, in corpul central al serei am intîlnit adăpostiţi 200 de palmieri mari, care in vară vor fi replantaţî în parcurile staţiunilor. Adăugind la aceasta pro­dusul celor 28 ha. pepiniere şi terenuri horticole: 50.000 de trandafiri altoiţi, 30.000 de arbuşti şi 5.000 de arbori de ornament, prima cultură aclimatizată de 500 de chipa­roşi etc., ne putem face o imagine şi mai completă a vastei activităţi premergătoa­re sezonului însorit. In sezonul care urmează, pe lingă parcurile şi spaţiile verzi cunoscute pînă acum pe litoral, se vor intîlni altele noi. La noră de oraşul Con­ N. SIMION corespondent „Agerpres“ pentru regiunea Dobrogea (Continuare în pag. a 3-a) verzi şi

Next