Flacăra Iaşului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 5464-5489)
1964-04-08 / nr. 5470
i y -f A V PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAJ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, NR. 5470 MIERCURI 8 APRILIE 1964 4 PAGINI 20 BANI Pe primul plan: lucrările agricole de primăvară! Pe urmele inginerului... Intr-una din zilele trecute, căutindu-1 pe inginerul agronom al gospodăriei Ciurea, tov. Ştefan Vişoianu, a trebuit să străbatem circa 25 de kilometri. Cu o căruţă şi un cal bun inginerul plecase de dimineaţă la Piciorul Lupului, pe coasta răsăriteană a acestui sat, unde se plantează 10 hectare cu pomi fructiferi. S-a bucurat cînd a văzut că tarlaua este pe cale să se încheie. Dar, constatînd că unele echipe plantează pomii fără să-i mocirlească mai întîi, s-a supărat. A luat măsuri pe loc să se respecte această indicaţie, iar pomii plantaţi să fie udaţi. A indicat brigadierului pomicol să vegheze mai atent la plantarea pomilor atît în noua livadă, cit şi la completările ce se fac în cea veche. Inginerul s-a îndreptat apoi către tarlaua din partea de apus a satului Piciorul Lupului unde mai mulţi colectivişti cu atelajele semănau liudiernă. A mai verificat dacă s-au scos bine mărăcinii şi s-a pregătit terenul pe toate cele 9 hectare defrişate şi adăugate la arabil în care se seamănă lucerna. La urmă, ca pentru a trage concluzia s-a adresat colectiviştilor. - Bine, băieţi! Aţi lucrat atent. O să vedeţi ce lucernă vom scoate noi de pe dealurile acestea pînă acum sterpe. Cu 30 de hectare de lucernă şi 6 hectare de trifoi pe care le semănăm anul acesta, vom îmbunătăţi simţitor baza furajeră. Şi-a notat apoi în carnet suprafaţa de 18 hectare cu lucernă şi 6 hectare cu trifoi semănată pînă acum, calculînd după ritmul înregistrat că în cel mult două zile toată lucerna va fi semănată. A coborît spre satul Curături, trecînd pe la tractoristul Bejenaru Nicolae care grăpează arătura de toamnă în care se va semăna porumbul. Tractoristul este unul din fruntaşii din această campanie. Notîndu-şi rezultatele înregistrate, inginerul Vişoianu făcu o socoteală şi o adnotare: „120 hectare grăpate din 180 hectare total, din 228 hectare mecanizabile rămase nearate din toamnă, s-a arat mai bine de jumătate. Mergem intr-un ritm bun. Dar mai avem 370 hectare de arat cu atelajele, din care s-au realizat numai 35 hectare. Iată că nu-i suficient. Trebuie discutat diseară cu brigadierii la şedinţa operativă“. Iar pentru a vedea cum se lucrează cu atelajele, inginerul s-a abătut pe la brigadierul Ilie Radu din Curături. Aici a găsit cîteva pluguri în cîmp care araseră prea puţin. A constatat că nu se dă tain la cai şi din această cauză aceştia obosesc repede. A stabilit pe loc ca brigadierul să meargă la moara cu ciocănele de la Dumbrava, să ridice concentrate pentru animalele folosite la plug. La răsadniţă a găsit lucruri bune. Pe cea mai mare parte din cei 820 m. p. amenajaţi s-a făcut deja însămînţatul şi plantele se dezvoltă bine. In cîmp, s-au însămînţat un hectar cu salată, 4 hectare cu mazăre de grădină. S-au pus de asemenea, două hectare cu ceapă şi usturoi. Faptul că la repicatul roşiilor timpurii a găsit puţini colectivişti la lucru, l-a determinat pe inginer să scrie şi această problemă in carneţel pentru a fi discutată la şedinţă cu brigadierii ! Şedinţa a fost scurtă. S-au stabilit sarcini concrete pentru fiecare tractorist, pentru fiecare şef de atelaj. S-au indicat şi oamenii care să mai lucreze la răsadniţă. S-au luat măsuri pentru începerea semănatului florii soarelui şi pregătirii în continuare a terenului pentru porumb. După şedinţă, inginerul Vişoianu ne-a spus : Avînd în vedere că în primăvara aceasta solul are puţină apă, este nevoie de operativitate. Trebuie să folosim judicios toate mijloacele pentru a semăna fiecare cultură intr-un ritm cit mai rapid. Avem toată grija să efectuăm toate lucrările numai de bună calitate. C. MANOLIU G.AI.C. Popeni - Bârlad. Mecanizatorii din brigada a 11-a de la S.M.T. Zorleni execută arături Foto: T. CRAESCU apte Tovarăşul director ştie? Se vede treaba că lui Constantin Anghel, şeful brigăzii de tractoare nr. 24 (S. M. T. Negreşti), care lucrează la G. A. C. Gîrceni, îi place ca brigada lui să fie mereu codaşă. Altfel nu se explică de ce pînă acum aici n-au fost arate decit ,7 hectare din cele 150 şi n-au fost însămînţate mecanic decit 20 hectare. Există însă o explicaţie : brigada nu şi-a reparat la timp maşinile (două din cele patru semănători S.U. 29 nu sunt încă reparate). Abia pe ziua de 6 aprilie şeful brigăzii, Constantin Anghel s-a gîndit să ridice de la S.M.T. două patine pentru semănători şi alte piese. Ce are de spus tovarăşul Dumitru Sărăcin, directorul S. M. T.-ului Negreşti ? De ce nu ia măsurile necesare ?. T. C. Au terminat altoitul Lucrătorii gospodăriei agricole de stat Huşi au avut în plan să altoiască în această primăvară 2.500.000 fire de viţă de vie. Organizîndu-şi bine munca, lucrarea a şi fost terminată. Butaşii de viţă au fost puşi la forţat. Acum, echipa de altoitori de la G.A.S. Huşi ajută gospodăriile colective la terminarea altoitului. Fruntaşe la însămînţarea legumelor Concomitent cu executarea la timp a celorlalte lucrări agricole de primăvară, colectiviştii din regiunea noastră se ocupă şi de sectorul legumicol. Astfel, pînă in prezent, în regiune s-au însămînţat cu diferite legume timpurii mai mult de 300 de hectare. Fruntaşe la însămînţarea legumelor sunt gospodăriile agricole colective din raionul Huşi. Unul din fruntaşii în întrecerea socialistă din secţia I-a a sectorului maşini II de la Fabrica de mobilă din Iaşi este şi utemistul Mihai Boicu. Lucrînd la freză, el depăşeşte zilnic sarcinile de plan cu 15-20 la sută, realizînd lucru de bună calitate. Vizita in Capitală a vicecancelarului Austriei dr. B. Pittermann Primirea la Palatul R. P. Romine Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul R.P. Romine, pe dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La întrevedere au participat Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Mircea Ocheană, ambasadorul R. P. Române la Viena. Au luat parte dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi dr. Robert Fischer, consilierul vicecancelarului Austriei. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, începerea convorbirilor Marţi, la Consiliul de Miniştri al R.P. Române au început convorbirile cu dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La convorbiri au luat parte Gheorghe Gaston Marin şi Constantin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihail Florescu, ministrul industriei petrolului şi chimiei, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerțului exterior, Gheorghe Cioară, secretarul Comisiei guvernamentale de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor şi energiei electrice, Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Mircea Ocheană, ambasadorul R.P. Romine la Viena. Din partea austriacă au participat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi consilieri şi conducători de întreprinderi industriale din Austria care îl însoţesc pe vicecancelar in vizita sa in ţara noastră. * Seara, la Teatrul C.C.S., din Capitală a avut loc un spectacol de gală în cinstea vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann. (Agerpres) Cercul foto de la Casa tineretului din Iaşi este frecventat şi de 47 studenţi de la diferite institute. IN CLIŞEU: Studenţi lucrînd în laboratorul din cadrul cercului foto de la Casa tineretului din Iaşi. Foto: G. PAUL * Pagina a II-a - pagină specială: Studenţie, tinereţe, muncă. Din viaţa şi activitatea Centrului universitar,ilaşii Din experienţa muncii sindicatelor cum sprijinim Întrecerea PENTRU CALITATE Comitetul sindicatului de la Atelierele de reparat material rulant din Paşcani a pus în centrul întrecerii socialiste calitatea, dar nu s-a mulţumit numai cu indicarea acestui obiectiv ci, îndrumat de comitetul de partid, se ocupă, împreună cu conducerea tehnico-administrativă, de crearea condiţiilor necesare pentru îndeplinirea lui. In mod constant îndeplinirea obiectivului calitate este strîns legată de creşterea productivităţii muncii şi aplicarea unui regim raţional de economii. Fiecare muncitor, inginer şi tehnician de la noi ştie că o calitate superioară in producţie trebuie să se realizeze cu cheltuieli minime de muncă şi de materiale. Comitetul sindicatului a instruit comitetele de secţie cu această problemă, arătîndu-le cum să sprijine organele tehnice în aplicarea celor mai noi procedee tehnologice şi cum să stimuleze în această direcţie iniţiativa creatoare a colectivului. Indicaţiile de la instructaj au fost apoi completate cu îndrumări concrete la fiecare loc de muncă. Aceasta a sporit eficacitatea măsurilor luate de noi. Astfel, comitetul de sindicat din secţia forjă a luat parte activă la popularizarea şi aplicarea unor importante măsuri tehnice cum ar fi înlocuirea forjării manuale cu forjarea în matriţe care asigură pieselor nu numai calitate, dar şi un aspect estetic îmbunătăţit şi reduceri la adaosul de prelucrare. Tot în această secţie s-a introdus in procesul tehnologic de reparaţie şi confecţie a arcurilor de suspensie un dispozitiv de curbat şi călit simultan, care asigură arcurilor o mai bună calitate. Iată, prin urmare, cum grija muncitorilor de a da produse de calitate este dublată de crearea unor condiţii tehnice corespunzătoare, care fac ca eforturile lor în această direcţie să fie mai rodnice. Comitetul sindicatului, împreună cu conducerea tehnico-administrativă a studiat cu atenţie fazele producţiei, a stabilit pe cele mai importante şi in punctele cheie au fost repartizaţi pentru recepţie cei mai buni tehnicieni. întrecerea socialistă pentru calitate a căpătat in aceste condiţii un nou impuls. Evidenţa precisă a calităţii lucrărilor pe faze de execuţie, intervenţiile operative ale tehnicienilor de la recepţie au înlăturat orice urmă de caracter declarativ al întrecerii pentru calitate. Sprijinirea întrecerii pentru calitate a necesitat uneori şi studii mai largi şi amănunţite ale procesului tehnologic. Un asemenea studiu era necesar de exemplu în secţia boghiuri. Comitetul sindicatului a mobilizat comisia inginerilor şi tehnicienilor care a trecut la un astfel de studiu, reuşind să îmbunătăţească fluxul tehnologic in secţia respectivă. Astfel, calitatea boghiurilor a sporit, iar munca lucrătorilor a devenit mai productivă. De mare importanţă în susţinerea întrecerii pentru calitate sunt şi schimburile de experienţă. Comitetul sindicatului organizează frecvent NECULAI DOBOŞ preşedintele comitetului de sindicat de la Atelierele Paşcani (Continuare în pag. a 3-a) Un nou cinematograf sătesc De curind în satul Bulboaca, comuna Deleni, raionul Vaslui s-a deschis un nou cinematograf sătesc înzestrat cu aparate de proiecţie moderne. Cu ocazia inaugurării noului cinematograf a rulat filmul „Stele pe gheaţă“. Acum comuna Deleni are două cinematografe. V. VASILIU |— corespondent. La F. R. B. Decada cărţii tehnice BIRLAD( de la subredacţia ziarului „Flacăra laşului“). In organizarea comisiei inginerilor şi tehnicienilor de pe lingă comitetul sindicatului, acum două zile, la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad s-a deschis „Decada cărţii tehnice“. Cu acest prilej, ing. Constanţa Gînţă, şeful cabinetului tehnic al fabricii, a vorbit despre importanţa cărţii tehnice. In zilele „Decadei“ vor avea loc diferite acţiuni. Astăzi, de pildă, se va deschide o expoziţie a cărţii tehnice, care va cuprinde cele mai noi lucrări de specialitate, fotografii ale inovatorilor, ale cititorilor fruntaşi. Duminică, la clubul fabricii, va avea loc un simpozion pe tema „Tehnica nouă in producţie". Vor vorbi inginerii: I. Moldovan, I. Diaconescu şi V. Vasiliu. Tot cu prilejul „Decadei cărţii tehnice“, vor fi organizate prezentări de cărţi, recenzii, convorbiri cu cititorii etc. E. SOLOMON --------------------------»»»(»• Seară culturaleducativă Mîine la Casa de cultură a tineretului din Iași va avea loc o seară cultural-educativă organizată de tinerii de la Fabrica de mase plastice şi Direcţia apelor Siret-Prut. In cadrul acestei manifestări, vor fi prezentate: un medalion „George Topirceanu“, momente vesele, se vor desfășura concursuri de dans etc. „Cine ştie zidărie, cîştigă“ Zilele trecute, la întreprinderea construcţii — montaj — Iaşi a avut loc un concurs „Cine ştie zidărie, cîştigă“. La concurs au participat peste 100 de constructori. Dînd cele mai bune răspunsuri, au cîştigat concursul zidarii: Gh. Ignat (locul I), Gh. Breacşu (locul II) și Gh. Radu (locul III). Cîștigătorii concursului au primit frumoase premii în obiecte. ----------------------------------------------- Lucrările Reuniunii internaţionale a oamenilor de teatru In Capitală au început marţi lucrările Reuniunii internaţionale a oamenilor de teatru cu tema „Formarea profesională a tînărului actor“, găzduită de Comitetul naţional român pentru Institutul internaţional de teatru (I.T.I.). Cuvîntul de deschidere a fost rostit de artistul poporului Radu Beligan, preşedintele Comitetului Naţional Român pentru I.T.I., membru in Comitetul Executiv al I.T.I. Rosamond Gilder, preşedintele I.T.I., a adus reuniunii salutul conducerii I.T.I. Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă a salutat pe oaspeţi adresindu-le urări de bun venit şi succes deplin în desfăşurarea lucrărilor reuniunii. In continuare, regizorul Gh. Dem. Loghin, prorectorul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale1.“ din Bucureşti, a prezentat referatul „Principalele caracteristici ale procesului de pregătire profesională a actorului. Locul improvizaţiei în cadrul acestui proces“, regizorul Michel Saint Denis (Franţa), a prezentat referatul „Improvizaţia — mijloc de formare a aptitudinilor fizice şi psihice ale studentului“, artistul poporului al U.R.S.S. V. O. Toporkov, a prezentat referatul „Rolul improvizaţiei în realizarea scenică a caracterelor interpretate“. Lucrările reuniunii au continuat după-amiază cu discuţii pe marginea referatelor prezentate. Lucrările reuniunii continuă. (Agerpres) De sub bolta Palatului Culturii din Iaşi. Foto: M. D. CplenLtitulatulul Litoralul oferă în fiecare vară oaspeţilor săi aspectul unei minunate grădini, cu mii şi mii de flori de toate nuanţele, cu umbroşi arbori şi arbuşti. Toaleta de vară a acestei splendori se pregăteşte cu minuţiozitate şi răbdare, cu mult înainte. Iată, chiar acum, în aceste zile de început de primăvară, în zonele parcuri, munca este un toi. Se lucrează la săpatul brazdelor şi al gropilor pentru plantarea de noi arbori, se amenajează alei şi viitoare peluze de flori. La Constanţa, în parcul „Caragiale-- din faţa noii gări de călători, se amenajează terenuri de sport şi de joacă pentru copii, în noul parc al Monumentului Independenţei de pe locul fostei găii de călători, se fac plantaţii cu arbuşti şi tufe. Vizitatorii Monumentului roman cu mozaic vor găsi faleza portului proaspăt taluzată. Lucrări asemănătoare se execută şi în parcurile din staţiunile Eforie-Nord, Eforie- Sud, Techirghiol şi Mangalia. Haina florală a litoralului stă încă în cei 7.000 m. p. de sere şi răsadniţe acoperite de la Constanţa şi Eforie-Sud. Aici se pregătesc 1.500.000 de fire în 25 de varietăţi, mărimi, forme şi culori. Numai sera modernă de la Eforie- Sud, dată în folosinţă in iarna aceasta, şi care însumează o suprafaţă de 2.000 m.p., asigură producerea a 1.100.000 flori. Tulpiniţele fragede arată acum asemenea unei păduri liliputane. Aici s-au aclimatizat şi se produc, pentru prima dată pe litoral, garoafe olandeze, floarea denumită Gerbera, cale, trandafiri pitici. Tot aici - prinăuite in mii şi mii de ghivece - aşteaptă a fi aşezate în parcuri ciclamele, cinerarii, primule şi crini, produse în iarna aceasta pentru prima dată pe litoral. Sub supravegherea şi îngrijirea atentă a meşterilor horticultori, multe din soiurile mai noi de flori, cum sînt begonia, salvia, petunia şi verbena, au fost îmbunătăţite şi extinse, in corpul central al serei am intîlnit adăpostiţi 200 de palmieri mari, care in vară vor fi replantaţî în parcurile staţiunilor. Adăugind la aceasta produsul celor 28 ha. pepiniere şi terenuri horticole: 50.000 de trandafiri altoiţi, 30.000 de arbuşti şi 5.000 de arbori de ornament, prima cultură aclimatizată de 500 de chiparoşi etc., ne putem face o imagine şi mai completă a vastei activităţi premergătoare sezonului însorit. In sezonul care urmează, pe lingă parcurile şi spaţiile verzi cunoscute pînă acum pe litoral, se vor intîlni altele noi. La noră de oraşul Con N. SIMION corespondent „Agerpres“ pentru regiunea Dobrogea (Continuare în pag. a 3-a) verzi şi