Flacăra Iaşului, mai 1964 (Anul 20, nr. 5490-5514)

1964-05-03 / nr. 5490

ht. í Sărbătorirea zilei de 1 Mai ÎN CAPITALA (Urmare din pag. l­ a) . Începe apoi marea demonstraţie. Mii de copii de pionieri pătrund in piaţă intr-un şuvoi al voioşiei şi voieî bune, scandînd din piepturile lor tinere, numele partidului drag. Uniţi intr-un singur glas, ei îşi ex­primă nestăvilit bucuria de a trăi sub soarele socialismului. Ajuns în faţa tribunelor oficiale un stol de copii, cu braţele Încărcate de ga­roafe albe şi roşii, urcă pe scări, inconjurînd cu dragoste pe condu­cătorii de partid şi de stat oferin­­du-le buchete de flori. înaintează apoi in piaţă prima co­loană a oamenilor muncii din Capi­tală. In frunte se află un mare car alegoric, înconjurat de sute de oa­meni purtînd mari steaguri roşii şi drapele tricolore. Cu litere mari este scrisă data de 1 Mai. Grupuri de muncitori poartă mari portrete ale genialilor dascăli ai proletariatului internaţional: Marx- Engels-Lenin. Alte grupuri poartă portretele tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ale celorlalţi mem­bri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Şase mari grafice oglindesc suc­cesele obţinute de oamenii muncii din Întreprinderile Capitalei. Planul producţiei globale pe anii 1962— 1963 a fost Îndeplinit In industria Capitalei In proporţie de 102,4 la sută. Tot în ultimii doi ani s-au ob­ţinut economii suplimentare la pre­ţul de cost In valoare de circa 920 milioane lei şi aproape 330 milioa­ne lei beneficii peste plan. Oamenii muncii din Capitală se mîndresc cu faptul că industria bucureşteană re­alizează acum nu numai 35 de zile întreaga producţie a anului 1938 Ziua de 1 Mai a constituit pentru colectivele de muncă din întreprin­derile şi instituţiile b­ucureştene un nou prilej de trecere In revistă a înfăptuirii angajamentelor luate in întrecerea care se desfășoară în în­­tîmpinarea celei de a XX-a aniver­sări a eliberării patriei. Oamenii muncii raportează partidului că, in cinstea zilei de 1 Mai, au depășit planul p® primul trimestru al aces­tui an. In primele rînduri ale coloanelor păşesc colectivele celor mai mari întreprinderi din Capitală: 23 Au­gust, Griviţa Roşie, Republica, Se­mănătoarea, Vulcan, Combinatul Casa Scînteii, fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti" şi multe altele, cunoscute în întreaga ţară şi peste hotare pentru produsele lor de bu­nă calitate. Cu puternice aplauze sunt primiţi muncitorii celor 11 noi întreprin­deri industriale cu care s-a îmbogă­ţit Capitala în primii 4 ani ai sese­­natului, între care cei de la „Danu­biana", întreprinderea pentru piese de radio şi semiconductori", „Fabrica de maşini-unelte şi agregate", „Fa­brica de radiatoare şi băi“ şi altele înzestrate cu utilaje de cel mai înalt nivel tehnic. Demonstranţii au adus cu ei la marea sărbătoare portretele unor fruntaşi în întrecerea socialistă, de­­monstrînd astfel preţuirea de care ei se bucură. Pe pieptul multora dintre cei care pătrund în piaţă străluceşte insigna de „fruntaş în întrecerea socialistă“, ordine şi me­dalii acordate pentru muncă deose-­ bită in slujba desăvîrşirii construi­rii socialismului in patria noastră. Peste 50 000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni din Capitală sunt frun­taşi in întrecerea socialistă. Pretutindeni domneşte voia bună, veselia. Se aud ovaţii şi urale pen­tru unitatea de neclintit dintre partid, guvern şi popor. Din mii de piepturi răsună puternic lozinci în­chinate eroicei noastre clase munci­toare, harnicei ţărănimi colectiviste, intelectualităţii patriei noastre. A­­clamaţi călduros de manifestanţi, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi conducători răspund cu saluturi prieteneşti. Cîteva care alegorice arată că pri­măvara a găsit Capitala înnoită cu noi şi noi construcţii. In anii puterii popu­lare Bucureştiul a devenit tot mai fru­mos. In perioada 1960 — 1963 au fost date în folosinţă circa 50 000 apar­tamente, au fost construite magazine moderne, dispensare şi policlinici, şcoli cu 800 săli de clasă, cămine studenţeşti cu circa 7 000 de locuri, cinematografe şi alte obiective social­­culturale. Intr-o atmosferă de puternic entu­ziasm, caracteristică tinereţii, trec prin faţa tribunelor studenţii. Braţ la braţ cu ei vin sute de tineri din peste 50 de ţări ale lumii, care studiază la Bucureşti. In rîndul demonstranţilor se află, de asemenea, membrii colectivelor institutelor de cercetări ştiinţifice, care ajută la rezolvarea problemelor com­plexe izvorîte din dezvoltarea cons­trucţiei socialiste din patria noastră. Se află, de asemenea, la marea de­monstraţie numeroşi oameni de artă şi cultură. Prin înflăcărate lozinci, scandate din mii de piepturi, demonstranţii îşi exprimă ataşamentul profund faţă de conducătorul poporului — partidul­­ îşi manifestă bucuria şi satisfacţia faţă de succesele repurtate de poporul nostru in construcţia socialistă, faţă de prosperitatea economică şi social­­culturală a ţării care constituie o con­tribuţie de seamă la întărirea siste­mului mondial socialist, a unităţii marii comunităţi frăţeşti a ţărilor so­cialiste. Alte lozinci sunt închinate atotbiruitoarei învăţături marxist-le­­niniste, unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţio­nale. Răsună continuu saluturi frăţeşti adresate poporului sovietic, construc­tor al comunismului, tuturor popoare­lor care construiesc socialismul, clasei muncitoare, popoarelor din ţările ca­pitaliste care luptă pentru libertate, democraţie, pace şi progres social, popoarelor din ţările coloniale şi de­pendente care luptă împotriva jugului imperialist, pentru libertate şi inde­pendenţă naţională, îmbrăcaţi in pitoreşti costume na­ţionale, işi fac apariţia in piaţă gru­puri de oameni ai muncii de pe ogoa­rele regiunii Bucureşti. In sunetele vesele ale tarafurilor in piaţă se În­cing hore. Pe o mare pancartă este înscrisă lozinca „Trăiască şi să se în­tărească alianţa dintre clasa munci­toare şi ţărănimea colectivistă, temelia de neclintit a regimului democrat­­popular!". Zecile de mii de oameni care de­monstrează in marea Piaţă a Aviato­rilor au braţele încărcate cu flori, flu­tură eşarfe multicolore, dau drumul în zbor porumbeilor, care se înalţă spre cerul primăvăratic. După ce s-a Încheiat defilarea ulti­melor coloane ale oamenilor muncii a început tradiţionala paradă a spor­tivilor. In frunte se află campioni mondiali, olimpici, europeni şi naţio­nali. Ca in fiecare an, sportivii exe­cută mari mişcări de ansamblu. Demonstraţia oamenilor muncii din Capitală, care a durat 4 ore şi la care au luat parte 250 000 de oameni ai muncii, elevi ai şcolilor medii şi pro­fesionale şi studenţi, a luat sfîrşit. Răsună din zeci de mii de piepturi imnul de luptă al clasei muncitoare de pretutindeni, Internaţionala. • In zilele de 1 şi 2 mai, sute de mii de oameni ai muncii din Capitală şi din celelalte oraşe ale ţării au luat parte la manifestările culturale, ser­bările populare şi cimpeneşti şi la ma­nifestările sportive care au avut loc in parcuri, grădini, pieţe. (AGERPRES) Cuvîntarea (Urmare din pag. 1­a) niste şi muncitoreşti internaţionale a­­doptată de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964, document de o excepţională însemnătate teoretică şi practică, a fost primită de comu­nişti, oamenii muncii şi întregul nos­tru popor cu profund interes şi de­plină aprobare. Pătrunsă de înaltă principialitate, de spirit internaţionalist, Declaraţia Ple­narei lărgite a C.C. al P.M.R. rea­firmă punctul de vedere al Partidului Muncitoresc Român asupra principa­lelor probleme ale vieţii sociale con­temporane şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, con­stituie o călăuză pentru membrii parti­dului nostru, pentru toţi oamenii muncii în înţelegerea justă a acestor probleme complexe. In prezent, se afirmă mai puternic ca oricând rolul istoric al clasei mun­citoare ca cea mai înaintată forţă a societăţii, rolul partidelor comuniste şi muncitoreşti ca avangardă a mase­lor largi populare în lupta pentru socialism şi pace. Transformările înnoitoare din lumea contemporană îşi găsesc o puternică expresie în avîntul mişcării de elibe­rare naţională şi în prăbuşirea siste­mului colonial, în lupta noilor state independente pentru consolidarea su­veranităţii lor, pentru prosperitatea lor economică şi socială. Cu prilejul zilei de 1 Mai, oamenii muncii din ţara noastră îşi exprimă solidaritatea cu toţi oamenii muncii din ţările capitaliste, cu mişcarea de eliberare naţională a popoarelor asu­prite, care în frunte cu partidele lor comuniste şi muncitoreşti desfăşoară mari acţiuni de luptă pentru condiţii de viaţă omeneşti, pentru Indepen­denţă naţională, pentru pace, demo­craţie şi socialism. Tovarăşi, Astăzi, cind sărbătorim ziua de 1 Mai, poporul român demonstrează încă o dată voinţa sa fermă de a merge mereu înainte, pe calea arătată de partid, hotărîrea de a lupta cu toate forţele şi entuziasmul pentru desăvîr­­şirea construcţiei socialiste in scumpa noastră patrie, Republica Populară Romina. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni ! Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­min, Comitetul său Central, in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej! Trăiască pacea şi prietenia intre po­poare ! tovarășului Adam Leica FLACĂRA IAȘULUI BÎRLAD (de la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşului“) 1 Mai 1964. Gătit de sărbătoare, Birladul a prins a fremăta încă din primele ore ale dimineţii. Din toate colturile oraşului, coloane nesfîrşite de demonstranţi se îndreaptă spre tribuna amenajată in faţa Teatrului de stat, unde vor avea loc mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii. Este ora 9. In tribună iau loc con­ducători ai organelor locale de partid şi de stat, invitaţi. Despre în­semnătatea zilei de 1 Mai vorbeşte tovarăşul Aurel Ţolescu, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Birlad. Intr-o atmosferă de entuziasm. În­cepe demonstraţia oamenilor muncii, deschisă, conform tradiţiei, de pio­nieri. Un semnal de trompete. Peste ci­­teva clipe, spaţiul din faţa tribunei e o mare de chipuri tinere, îmbujo­rate. Trec purtătorii cravatelor roşii. Peste 3000 de pionieri demonstrează prin faţa tribunei, manifestindu-şi recunoştinţa pentru copilăria lor fe­ricită. Mii de pionieri, mii de ste­guleţe roşii şi tricolore, mii de fier! Deasupra mulţimii se înalţă porum­bei... La un semn, un grup de pio­nieri înscrie, cu trupuri gingaşe, „1 Mai“. In paginile unei cărţi mari, purtate de 4 copii, se văd cuvintele „Mulţumim din Inimă partidului pentru copilăria noastră fericită“ înconjuraţi tot timpul de grija pă­rintească a partidului, copiii învaţă pentru a ajunge cetăţeni de nădejde ai patriei noastre socialiste. Notele de 9 şi 10 purtate de un mare grup de pionieri demonstrează sirguinţa lor la învăţătură. In fata tribunei işi face apariţia coloana orăşenească a demonstran­ţilor. Un grafic imens, purtat de braţe vînjoase, relevă realizările ob­ţinute peste sarcinile planificate de către întreprinderile birlădene. Ci­tim : 7.025 rulmenţi, 125 tone uleiuri brute, 14 tone tutun fermentat, 8 tone vată de croitorie, 400 bl. oţet, 50 m.c. prefabricate din beton ar­mat, 5.300 tone mărfuri transportate etc. Acesta este bilanţul cu care au venit la demonstraţie oamenii mun­cii din Birlad. Coloana harnicilor metalurgişti, deschisă de elevii şcolii profesiona­le, este întimpinată cu ropote de a­­plauze. Rînd pe rînd trec strungarii, forjorii, sculerii, rectificatorii ... Ei poartă grafice şi panouri care vor­besc despre succesele obţinute in întrecerea socialistă. Recunoaştem printre demonstranţi pe strungarul Dumitru Jacotă, care-şi depăşeşte zilnic sarcinile de plan cu 15—20 la sută, pe Marin Cristea, a cărui bri­gadă a primit titlul de fruntaşă in întrecerea socialistă pe anul 1963, pe Ion Zapodeanu, Mihai Solomon — ieri muncitori, azi ingineri. Urale, lozinci scandate din sute de piepturi, chipuri entuziaste... Işi tac apariţia feroviarii. S-au prezentat la demonstraţie cu frumoa­se succese. Printre harnicii munci­tori care au contribuit la obţinerea acestor succese se numără şeful de manevră Ion Neagu, mecanicul de locomotivă Dumitru Gălescu , care a economisit în primul trimestru al acestui an 84 de tone de combusti­bil convenţional. Alături de tovarăşii lor de muncă, ei păşesc azi prin fa­ta tribunei mindri de rezultatele ob­ţinute. Iată şi harnicul colectiv al Fabri­cii de confecţii, 150 de noi modele introduse in fabricaţie, 4.300 bucăţi confecţii executate peste plan “ iată realizările cu care se prezintă în acest început de mai muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii bîrlă­­dene. Trec apoi, constructorii, cei care prin blocurile de locuinţe ridicate, dau o nouă înfăţişare oraşului. In cinstea zilei de 1 Mai, ei au terminat cu o lună mai devreme clădirea complexului comercial din cartierul F.R.B., au terminat înainte de vreme 30 de apartamente. Acelaşi entuzi­asm tineresc însoţeşte coloanele de demonstranţi de la întreprinderea de industrie locală „Drumul Socia­lismului“, I.R.T.A., de la G.A.S. Zorleni şi Birlad. La demonstraţie participă şi colec­tiviştii din Griviţa şi Zorleni, co­mune subordonate oraşului. In zile­le premergătoare sărbătorii, harnicii colectivişti au dat zor cu insămin­­ţatul, pregătind recolta acestui an. Demonstrează acum plini de bucuria vieţii noi, pe făgaşul căreia i-a În­drumat partidul. Trec prin faţa tri­bunei apărătorii sănătăţii, actorii Teatrului de stat etc. Demonstraţia oamenilor muncii din Birlad se încheie cu coloana sportivilor. Gratia şi forţa se împle­tesc intr-o suită de figuri mult apla­udate. Demonstraţia din oraşul Birlad, la care au participat peste 20.000 de oameni ai muncii, a reliefat încă o dată ataşamentul faţă de politica partidului, dragostea şi recunoştinţa pentru viaţa nouă, tot mai îmbelşu­gată pe care o trăim, solidaritatea cu oamenii muncii de pretutindeni. E. SOLOMON IN REGIUNE Demonstraţia oamenilor muncii din oraşul Birlad La Huşi HUŞI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") Muncitori, ingineri, tehnicieni şi alţi salariaţi din întreprinderile şi in­stituţiile din Huşi, precum şi elevi ai şcolilor din localitate, au venit la cinematograful „Rodina“ pentru a par­ticipa la mitingul prilejuit de ziua de 1 Mai. După ce a vorbit despre însemnăta­tea zilei internaţionale a celor ce muncesc, tov. Stelian Mărăcineanu, secretar al Comitetului raional de partid Huşi, a subliniat unele reali­zări obţinute in raion in cinstea marii sărbători. In primul trimestru al anu­lui acesta, de pildă, planul produc­ţiei globale al întreprinderilor din Huşi a fost depăşit cu 5,3­a sută, iar planul producţiei marfă a fost depăşit cu 18,5 la sută. Realizări frumoase au obţinut,­in desfăşurarea lucrărilor din campania agricolă de primăvară şi colectiviştii din raion. Artiști amatori au prezentat in În­cheiere un frumos program. M GRANIŞTEANU AL. CHIRIŢOIU La H­î­r­l­ă­u HIRLAU (de la subredactia ziarului „Flacăra lașului") In sala cinematografului „1 Mai" din Hîrlău a avut loc mitingul În­chinat zilei de 1 Mai. Cu acest pri­lej, a luat cuvîntul tov. Petru Guz­­gă, secretar al Comitetului raional de partid Hîrlău, care a vorbit despre însemnătatea zilei de 1 Mai. Vorbi­torul a subliniat şi unele realizări ob­ţinute in raion in cinstea zilei inter­nationale a oamenilor muncii. Astfel, 4 brigăzi de la S.M.T. Frumuşica (nr. 1, 11, 9 şi 8) au realizat planul lucră­rilor de primăvară în proporţie de 101—112 la sută. De asemenea, G.A.C.-urile Chişcăreni, Şipote, Cot­nari, Ci­ioaia, Belceşti, Bulbucani ş.a. au terminat insăminţatul porumbului. După miting a urmat un program artistic. Şi-au dat concursul: brigada artistică de agitaţie a căminului cul­tural Poiana-Flăminzi, taraful Casei ra­ionale de cultură, formaţia de dansuri a căminului cultural Pîrcovaci, solişti vocali etc. ION CHIRIAC Nr. 5490 La Paşcani PAŞCANI (de la subredacţia zbi­rului „Flacăra Iaşului“) Pentru a participa la mitingul con­sacrat sărbătoririi zilei internaţiona­le a celor ce muncesc, nenumăraţi oameni ai muncii din Paşcani au venit la Casa raională de cultură. Cu prilejul zilei de 1 Mai, tova­răşul Gheorghe Ivan, prim secretar al Comitetului raional de partid Paşcani, a felicitat pe oamenii muncii din raion, apoi a scos în evidenţă realizările obţinute de poporul nos­tru, sub conducerea partidului, in opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Vorbitorul a amintit şi despre unele realizări obţinute în raionul Paşcani in Intimpinarea zi­lei de 1 Mai. Astfel, colectivul Ate­lierelor de reparat material rulant Paşcani a depăşit, in primul tri­mestru al anului acesta, planul pro­ducţiei globale şi marfă cu 3,14 şi respectiv 3,20 la sută, productivita­tea muncii a sporit cu 4,31 la sută faţă de indicele planificat, iar eco­nomiile obţinute peste plan la preţul de cost se cifrează la mai mult de 180.000 lei. In perioada amintită, au obţinut frumoase realizări in întrecerea ce se desfăşoară în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei şi colectivele de muncă de la De­poul C.F.R. Paşcani, întreprinderea economică raională, Ocolul silvic— Paşcani, întreprinderea de gospodări­re orăşenească ş.a. De asemenea, colectiviştii din ra­ion, ajutaţi de mecanizatori, au dat zor cu lucrările pentru termina­rea muncilor din campania de primă­vară. In intimpinarea zilei de 1 Mai, colectiviştii din Ruginoasa, Băltati, Tg. Frumos, Costeşti, au terminat însămintatul porumbului. In încheiere, au fost prezentata programe de către formaţii de ar­tişti amatori. C. ENEA­N BOBOC La V­a­s­l­u VASLUI (de la subredacţia ziarului „Flacăra laşului") Mitingul de 1 Mai a avut loc la Vaslui in Piaţa 1907. Despre însem­nătatea Zilei oamenilor muncii de pretutindeni a vorbit tov. Dumitru Ailoaiei, secretar al Comitetului ra­ional de partid Vaslui. Vorbitorul a subliniat şi unele realizări obţinute in raion in cinstea zilei de 1 Mai. întreprinderea economică raională, de pildă, a realizat planul producţiei globale din primele 4 luni ale anu­lui in proporţie de 119,9 la sută. De asemenea, au depăşit planul de pro­ducţie in primele 4 luni ale anului fabrica „Textila", întreprinderea de gospodărire orăşenească Vaslui, IPRODCOOP. Desfăşurind cu hărnicie lucrările agricole din campania de primăvară, colectiviştii din Bîrzeşti, Micleşti, Roşieşti, Soleşti, Albeşti şi alţii, au treminat însăminţatul porumbului. După miting, pe scena amenajată in Piaţă, precum şi pe scena sălii cinematografului din Vaslui, au fost prezentate programe de către artişti amatori. TR. LUNGU La Negreşti NEGREŞTI (de la subredacţia zia­rului „Flacăra Iaşului“) Sala Casei raionale de cultură din Negreşti devenise neîncăpătoare pen­tru numărul oamenilor muncii care au venit să participe la mitingul con­sacrat zilei de 1 Mai. Despre însem­nătatea acestei zile a vorbit tov. Ion Zlati, secretar al Comitetului raional de partid Negreşti. Vorbitorul a sub­liniat, totodată, unele realizări obţi­nute de oamenii muncii din raion. Astfel, in intimpinarea zilei de 1 Mai, colectiviştii din Drăguşeni, Negreşti, Draxeni, Băceşti, Bozieni şi Mironeasa au terminat însămînţările de primă­vară. După miting, formaţii de artişti a­­matori au prezentat un bogat program. C. COJOCEA Se apropia ora 9, iar ploaia nu vroia să înceteze. Dimpo­trivă, a pornit mai tare. Din cauza timpului nefavorabil, de­monstraţia oamenilor muncii din oraşul Iaşi nu mai putea avea loc. După amiază, cînd timpul s-a mai îmbunătăţit, au început manifestările artistice închi­nate marii sărbători- De la orele 17, Casa de cultură a sindi­catelor, cit și grădina de vară a sindicatelor au devenit nein­culpatoare. Iată doar numai cîteva aspecte de la aceste mă­­ ri însemnări iifestâri cultural-artistice în­chinate zilei de 1 Mai. La Casa de cultură a sindicatelor Sinleni la Casa de cultură a sindicatelor. Aici, peste 1.500 de ieşeni au venit să vadă şi să audă cum cîntă corul ,,Ca­­vriil Musices­cu“ şi orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „Moldova“, să urmărească programele formaţiilor artişti­lor amatori de la Fabrica de antibiotice şi Atelierele Nico­­lina. Pe scena cea mare, artiştii de la Fabrica de antibiotice şi-au arătat din nou talentul Dansatorii aceştia fac parte din tînărul şi harnicul colectiv al unei fabrici noi, ridicată în anii puterii popular­e, colecti­v care a primit steagul de uni­tate fruntaşă pe regiune. EU­na Fălcic, controloare flacoane, sau Adrian Cumpănă, operator prin­cipal la sectorul I, Vionda Cio­cîrlan, laborantă la secţia de Însămînțări au primit pentru hărnicia lor insigna rubinie de fruntaş, iar, acum, pe scenă, primesc aplauze îndelungate pentru suita de dansuri moldo­veneşti. Cei care au cîntat me­lodii de muzică populară Ş­ uşoară sunt cunoscuţi în fabri­că şi pentru priceperea şi hăr­nicia lor Am vrea să amintim aici doar de Costel Şoldan, ope­rator la sectorul V, Olga Circa, operatoare la sectorul II, Con­stantin Sache Dumitru, inginer şef la sectorul electric şi Marin Jand) operatoare la sectorul HI După artiştii amatori din „palatul sănătăţii“ au urm­at cei, de la Atelierele „Nicolina“ Brigada artistică de agitaţie formată din 12 muncitori prin­tre care cazangiii Emil Culincu şi Păduraru Alexandru, pri su­­dorita Maria Timofte, a arătat în cîntecele ei că Atelierele „Nicotină“ sunt astăzi de nere­cunoscut, că condiţiile de mun­că sunt dintre cele mai hulte. Brigada a cin­tat cîntece în cinstea unor fruntaşi ca Ale­xandru Fotică, turnător, Ioan Chelărescu, cazangiu, şi Con­stantin Bociu, montator Cîntece au fost închinate şi muncitori­lor studenţi de la Atelierele „Nicol­ina“ ca de pildă pentru cazangiul Aurelian Bariu. La grădina de vară a sindicatelor a devenit o obişnuinţă co­tidiană a­ ieşenilor de a parti­cipa, în zilele de sărbătoare, la diferite manifestări cultural­­artistice. In după amiaza Alei de 1 Mai, grupuri de tineri şi vîrstnici şi-au dat întîlnire la grădina de vară a sindicatelor unde, ore în şir, au asistat la spectacolele prezentate de for­maţii artistice de amatori din oraş Programul acestei zile a fost deschis de taraful de mu­zică populară de la Întreprin­derea de construcţii şi, montaj. Această formaţie se bucură de mult prestigiu în oraş. La zi­ de 1 Mai ferite concursuri, taraful harni­cilor constructori ieşeni s-a situat printre cele mai reduta­bile formaţii din regiune. De aceea, întotdeauna, spectacolele ce le prezintă această formaţie se bucură de un deosebit suc­ces. In această zi, cei 30 de artişti amatori au căutat ca din bogatul lor repertoriu ce cu­prinde peste 120 de lucrări să le aleagă pe cele mai frumoase şi să le prezinte participanţilor în dar, ca un buchet. Un bu­chet ales de melodii, iată fru­moasa surpriză ce le-a oferit-o celor 400 de spectatori. Horele, Sîrbele, bătutele, cu ritmul lor plin de elan şi tinereţe, au fost minute în şir aplaudate şi a­bi­sate. De mult succes s-au bucu­rat şi soliştii vocali Calia Teo­dori, Iftimoaie Agripina, Bu­­zilă Elena, ce au interpretat di­ferite melodii populare din Moldova. „Asta, hora hore­lor“, „Sînt fată din Cîmpu­­lung“, „Bundiţa“ ş.a. au fost interpretate cu măiestrie, stîr­­nind în rîndurile participanţi­lor mult optimism şi voie bună. Cortina nici n-a acoperit bine scena şi o altă formaţie artis­­tică şi-a anunţat programul. Brigada artistică de agitaţie de la Banat de stat a prezen­tat spectatorilor aspecte din munca acestui colectiv■ Progra­mul bogat în conţinut, o valo­roasă ţinută artistică, iată sem­­nele preţuirii de care se bucură la noi cele mai diferite genuri de artă. Seara se lăsase de mult peste oraş. Dar aici, oamenii stă­teau şi aşteptau o altă forma­ţie ce trebuia să-şi prezinte programul. Cînd crainicul a anunţat că orchestra şi brigada artistică de la Fabrica de mase plastice vor prezenta in conti­nuare un program, ropotele de aplauze au izbucnit spontan, sincer, ca la un semn dat de o baghetă. Cel mai tînăr colectiv artistic de amatori din Iaşi a reuşit, în­­scurt timp, să devină binecunoscut publicului specta­tor. In cadrul celui de al Vil­­lea concurs al formaţiilor ar­tistice de amatori, brigada ar­tistică de agitaţie de la Fa­brica de mase plastice a ocupat, locuri fruntaşe­­In rîndurile ar­tiştilor amatori de aici sînt mulţi interpreţi talentaţi care ştiu să mînuiască cu măiestrie cele mai moderne maşini. Spectacolele prezentate la grădina de vară a sindicatelor de cele trei formaţii artistic­e de amatori s-au bucurat de mult succes. Timp de 1­ ore, spectatorii au avut prilejul sâ urmărească un program atrac­tiv, variat şi bogat în conţinut. Un adevărat buchet de melodii de primăvară. * Am redat aici doar cîteva as­pecte de pe scenele unde, in seara zilei de 1 Mai, am răsu­nat cîntece de voie bună. TRAIAN CRAFSCU ION ARHIP CU TINEREŢEA PE SCENE­­ de la manifestările cultural-artistice din ziua J* v f V i-

Next