Flacăra Iaşului, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 5619-5645)

1964-10-14 / nr. 5630

■W T PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL TOATE FORȚELE PENTRU POPAS LA COLECTIVIȘTII DIN TIRZII • Se Însămînţează cu griu ultimele hectare« • Culesul porumbului a fost terminat, iar terenul este eliberat de recoltă aproape In întregime. Noaptea s-a lăsat de mult. Sediul gospodăriei colective e puternic lu­minat. Aici, ca In­iecare seară dealt­fel, și-au dat intilnire membrii con­siliului de conducere, inginerul a­­gronom, brigadierii de cimp şi felul brigăzii S.M.T. Şedinţa de lucru era pe sitrfice. Bilariful realizărilor de pînd­itehnn arată că colectiviştii din Tîrzuil Huşilor, sub conducerea or­ganizaţiei da partid, au muncit cu insuflefire. Aşa cum spunea ingine­rul agronom al gospodăriei, tov. Paul Popovici, rezultatele obţinute se datoresc in primul rind bunei or­ganizări a muncii, atit in brigăzile de cimp, cit ţi in brigada de trac­toare. înaintea declanşării insămîn­­ţărilor s-au pregătit temeinic atît colectiviştii, cit şi mecanizatorii. Din cele 335 de hectare, ce urmau a fi Insăminţate In această toamnă, 270 au fost arate încă din vară şi apoi pregătite la timp. Buletine roşii a­­veau pentru Întreaga cantitate de să­­minţă necesară, substanţele antimă­­lurice pentru tratarea seminţelor e­­rau procurate, colectiviştii ce urmau să lucreze pe semănători erau bine instruiţi, iar mecanizatorii aveau in stare de funcţiune toate maşinile a­­gricole. Clnd a fost dat semnalul, ei au pornit cu toate forţele la semă­nat. Pină la venirea ploilor au fost Insăminţate deja peste 100 de hec­tare. Şi In timp ce mecanizatorii dă­deau zor cu semănatul, colectiviştii din cele două brigăzi de cimp, con­duse de Petru Mihoci şi, respectiv, Vasile Ilteni, munceau cu insulte­­ţire la recoltatul porumbului pentru boabe. Mai mnu­l, această lucrare a P.­AGACHI (Continuare In pag. 3-a) E*—­•†­ ANUL XIX, Nr. 5630 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1964 4 PAGINI 20 BANI Terminarea însămînţărilor Colectivişti, mecanizatori, agronomi din Q. A. S. şi G. A. C. I Însămînțatul griului in epoca optimă şi la un inait nivel calitativ prezintă o importantă deosebită pentru obţi­­nerea unor recolte sporite în anul viitor. De aceea, se impune ca în următoarele cîteva zile, această lucrare să fie terminată in toate gospodăriile agricole de stat şi colective* în acest scop, este necesar să se ia măsuri pentru o mai bună orga­­nizare a muncii în fiecare unitate, aşa incit toate forţele să fie mobilizate la semănat. Fiecare oră bună de lucru trebuie din plin folosită pentru desfăşurarea lucrărilor agricole din actuala campanie în ritm susţinut* încadrarea însămînţărilor în epoca optimă depinde în bună măsură şi de operativitatea cu care se eliberează de recoltă şi se pregăteşte terenul des­­tinat griului* Mai multă atenţie pentru a crea neîntîrziat câmp liber în vederea executării arăturilor* Aceste zile sunt hotărîtoare pentru succesul însămînţă­­rilor. Iată de ce principalul obiectiv al întrecerii socialiste trebuie să fie acum îndeplinirea şi depăşirea vitezei zilnice de lucru planificate atît la pregătirea terenului, cît şi la semănat. Grăbind însămînţările nu scăpaţi nici un moment din vedere calitatea lucrărilor. în G. A. S.-urile din Trustul Bîrlad Pe ultimele suprafeţe în cursul zilei de ieri, tov. in­giner Corneliu Mardare, directo­rul Trustului Gostar Bîrlad, ne-a comunicat că în G.A.S.-urile din acest Trust se însămînţează cu grîu ultimele hectare. Fruntaşi cu această lucrare sînt lucrătorii din G.A.S.-urile Muşata, Bîrlad, Fălciu, Murgeni, Suseni, Avereşti, Crasna, Laza, Moara Grecilor ca­re au terminat deja însăminţările. Ultimele suprafeţe cu grîu se însămînţează acum la gospodări­ile agricole de stat Bîrzeşti, Po­­l­orăni şi Zorleni. Mai multă operativitate la eliberatul terenului Intr-o serie de gospodării a­­gricole colective din raionul Paş­cani însăminţările se află In­tr-un stadiu avansat. Moţca, Ru­­ginoasa, Mogoşeşti sunt fruntaşe r­e graficul întrecerii socialiste. Dar, alături de gospodăriile‘ co­lective fruntaşe sunt şi unele în care eliberatul terenului de po­rumb, destinat însămînţărilor şi însăminţările se desfăşoară ane­voios. Din situaţia întocmită la Consiliul agricol raional, la data de 12 octombrie, reiese că pe întregul raion s-au însămînţat 10.541 hectare cu grîu, din 16.785 hectare planificate și s-au eliberat de porumb numai 2.451 hectare, din cele 5.686 destinate culturii griului. Cărui fapt se datorește această stare de lu­cruri ? Slabei organizări a muncii în unele din gospodăriile colective. (Continue?& !re pag. 3-a) Coarna de aur Plantaţiile de viţă de vie ale colectiviştilor din Duda, deşi ti­nere, s-au impus ca o podgorie cu renume. La concursul republi­can al strugurilor de masă care a avut loc de curînd la Valea Călugărească două din soiurile de struguri cultivate pe dealuri­le Dudei au stîrnit admiraţia ju­riului, primind înalte aprecieri. Coarna neagră a primit medalia de aur, iar Chasselas d'or, me­dalia de argint. Aceste două me­dalii întruchipează entuziasmul şi hărnicia colectiviştilor din Du­da, care, sub conducerea organi­zaţiei de partid, au pornit cu cîţiva ani în urmă să schimbe faţa dealurilor slab productive, improprii culturilor cerealiere- Podgoria de la Duda e tînără. Acum patru ani nici nu se putea vorbi despre o plantaţie de viţă de vie nobilă în masiv. Pe dea­lul Lohan, de exemplu, unde se află cele 100 hectare de vie no­bilă existau mărăcinişuri, tere­nuri degradate. Uniţi în gospodăria colectivă, ţăranii muncitori din această co­mună, la îndemnul specialiştilor, au pornit cu tot entuziasmul să pună în valoare dealurile Loha­­nului. Cu mîinile lor harnice au desfundat pămîntul de pe dealul Lohanului, au făcut terase, iar apoi au plantat viţă de vie nobilă. Su­prafeţe însemnate au f°st plan­tate cu soiuri de struguri pentru masă, aşa cum este indicaţia partidului. Coarna neagră, coar­na de aur cum obişnuiesc să-i spună de-acum colectiviştii aces­tui soi de struguri, ocupă circa 10 hectare Chasselas d'or, 12 hectare etc. Plantaţia toată a ină­trat pe rod încă de anul trecut. Prima recoltă de struguri de pe dealul Lohanului, însumînd 40 de vagoane, a adus gospodăriei un venit bănesc de aproape 1.000.000 lei. In aceste zile, pe dealul Loha­nului e şi mai multă veselie. Se culeg strugurii. Rodul muncii co­lectiviştilor e şi mai bogat. Pro- Insemnări de la G. A. C. Duda-Huşi ducţia de struguri la hectar eva­luată de inginerul gospodăriei, care a pus şi el umărul din răs­puteri la înfiinţarea acestei plan­taţii este de circa 6.000 kg. hi hectar. In total cam 20 vagoane de struguri peste producţia de anul trecut. Stimulaţi de propria lor mun­că, de propriile lor rezultate, co­lectiviştii din Duda, în frunte cu comuniştii, şi-au propus să îm­podobească în continuare dealul Lohanului, care se întinde pe su­te de hectare, cu noi plantaţii de viţă de vie. In primăvara anului 1965 suprafaţa de vie va fi ex­tinsă cu încă 15 hectare, mai mult cu 5 hectare decît s-a plan­tat în această primăvară. O bună parte din această suprafaţă este deja desfundată. Alături de două tractoare, participă la această lu­crare numeroşi colectivişti. „ •— Cît de curînd — ne spu­neau tovarăşii Doru Frăsina, se­cretara comitetului de partid şi Gheorghe Pricop, preşedintele gospodăriei colective — desfun­­datul va fi terminat. Ca nişte buni gospodari, colec­tiviştii din Duda au înfiinţat şi o şcoală de viţă. Anul acesta, de exemplu, şcoala de viţă ocupă trei hectare. Pentru noua planta­ţie ce va fi înfiinţată în primă­vara viitoare, materialul săditor este deci asigurat. Conducerea gospodăriei a luat toate măsuri­le pentru a se scoate la timp vi­tele din biloane şi a le conserva în bune condiţii peste iarnă. Pen­tru anul viitor, colectiviştii s-au gîndit să mărească Şcoala de vi­ţe la 4 hectare. Şi planurile pen­tru extinderea viţei de vie sunt mari. In cîţiva ani, colectiviştii de aici vor să ajungă la 400 de hectare cu viţă de vie, plantaţii înfiinţate numai pe terenuri im­proprii culturilor cerealiere. Pantele cu expoziţie nordică sunt îmbrăcate cu pomi fructiferi. Acţiunea a început din 1959 şi va fi continuată şi în această toam­nă pe încă 10 hectare. Zilele a­­cestea, după ce se va culege po­rumbul, colectiviştii vor asalta dealul ca să facă gropile. In liva­da care se întinde deja pe 60 de hectare, predomină mărul, părul şi alte specii de pomi fructiferi. Colectiviştii din Duda, care se bucură permanent de îndrumarea şi sprijinul organelor locale de partid şi de stat, consiliului a­­gricol raional, fac totul pentru ca gospodăria lor să devină mai pu­ternică, mai înfloritoare. GH. GHINDA1 JLA Foto: G. PAUL G.A.S. Zorleni. Mecani­zatorii Gh. Necel şi Grigo­­re Păduraru însămînţează cu grîu ultimele hectare. Primului secretar al C. G. al P.G.O.S., preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U R.S.S. Tovarăşului A. I. M1R01AN Zborul navei cosmice „Voshod" a fost urmărit in ţara noastră, ca şi In întreaga lume, cu adine interes şi admiraţie. Excepţionala realizare a cos­monauticii sovietice, comportînd crearea unei nave da mare capacitate, cu sistem de pilotare perfecţionat, şi a unei rachete purtătoare deosebit de puternice, constituie o nouă şi strălucită mărturie a nivelului înalt de dez­voltare atins de ştiinţa şi tehnica sovietică. Uniunea Sovietică, care a lansat primul satelit artificial al Pămîntului şi pe primii cosmonauţi, continuă să se afle în avangarda explorării Cosmosului. Lansarea într-o singură navă a unui echipaj alcătuit din trei cosmonauţi, crearea posibilităţii ca oamenii de ştiinţă să studieze nemijlocit problemele zborului interastral, marchează un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spaţiului cosmic. Succesele uimitoare ale cosmonauticii fac să devină tot mai apropiată perspectiva ca omul să păşească pe alte planete ale siste­mului solar. Lansarea navei cosmice­­„Voshod" a demonstrat încă o dată ce imense posibilităţi se deschid cind geniul uman şi minunatele mijloace tehnico-ştiin­­ţifice ale vremurilor noastre sunt puse in slujba progresului, a supunerii na­­turii spre folosul omenirii. Cu acest prilej vă felicităm călduros pe dv. şi prin dv. Comitetul Cen­tral al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. şi întregul popor sovietic. Felicităm pe eroicii cosmonauţi Komarov, Egorov şi Feoktistov, pe oamenii de ştiinţă şi constructorii care au creat şi echipat nava „Voshod", pe toţi cei care şi-au adus contribuţia la această remarcabilă realizare. GH. GHEORGHIU-DEJ Delegaţia guvernamentală aR.P. Romîneasosit in Pakistan KARACI 13 (Agerpres)­­ Trimisul special Agerpres Ion Gălăţeanu trans­mite­­ Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române Ion Gheorghe Maurer,­­însoţit de Emil Bodnăraş, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, şi de prof. univ Paul Niculescu-Mizil, de­putat în Marea Adunare Naţională, secretar al Comisiei de învăţămînt şi cultură a M.A.N., a sosit marţi în capitala Pakistanului, Karaci, într-o vizită de prietenia. romîni au fost întîmpinaţi de ministrul afacerilor externe al Pakistanului, Z.A. Bhutto, şi de alte personalităţi oficiale pakistaneza. AU fost prezenţi şefi ai unor misiuni diplomatice, acreditaţi în Pakistan. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíné şi Pakistanului. Preşedintele Consiliului de­ Miniştri ai R. P. Romíné a trecut în revistă garda de onoare. Seara, ministrul afacerilor externe al Pakistanului a oferit un dineu in La aeroportul din Karaci, oaspeţii cinstea oaspeţilor. In interiorul ziarului: — In cluburi şi săli de cultură. De ce nu-i folosită baza materială creată ? — Vă prezentăm: Centrul de biologie generală şi aplicată de la Iaşi. — Sport pag. 2-a — Deschiderea Invăţămlntului de partid de la oraşe. — In G.A.C.-urile din raionul Negreşti. Mai sunt rezerve pentru completarea necesarului de furaje însilozate. ____________________ ________________________________pag. 3-a INFORMAŢIILE zilei 41 de obiective din contribuţie voluntară In raionul Paşcani a luat sfîrşit, zilele trecute, acţiunea de desfă­­şurare a adunărilor populare de stabilire a contribuţiei voluntare pentru construirea de obiective so­­cial-culturale şi electrificări de sate în 1965. In raion au avut loc 106 asemenea adunări, în care cetă­ţenii au stabilit ca în anul următor să fie realizate, prin contribuţie voluntară, 41 de obiective. La Ruginoasa, de pildă, comună care a fost electrificată şi unde s-au mai realizat prin contribuţie voluntară un dispensar sanitar, 3 construcţii de şcoli şi alte obiec­tive, cetăţenii au votat ca în anul 1965 să fie construită o anexă la şcoala din satul Dumbrăviţa. In cadrul adunărilor populare din comuna Lungani s-a hotărît să se construiască o şcoală de 8 ani în satul Goeşti. la Cristeşti s-a votat construirea unui local nou pentru şcoala din satul de centru al co­munei etc. Odată cu votarea contribuţiei vo­luntare, cetăţenii s-au angajat, în adunările populare, să contribuie şi cu muncă patriotică la înfăptui­rea obiectivelor stabilite. Lucrările de amenajare a spălătoriei „Expres“ La Iaşi, în strada Lăpuşneanu, se va deschide - aşa după cum s-a mai anunţat - o spălătorie „Expres“. Lucrările la această nouă unita­te, care va fi înzestrată cu utilaj tehnic modern, se află intr-un sta­diu avansat. Până în prezent, s-au efectuat lucrările de amenajare şi de pregătire a localului, iar acum s-a trecut la montarea utilajului. Noutăţi filatelice începutul acestei săptămîni a a­­dus filateliştilor ieșeni noi surprize: la magazinul special din Piaţa U­nirii au sosit de curînd plicuri cu mărci în valoare de 8 lei intitulate „Prima zi F.D.C.“. O altă serie de timbre, compusă din 6 valori este intitulată „Balcaniada de atletism“. De asemenea, aici au sosit plicuri filatelice care cuprind mărci străine şi romîneşti în valoare de 2 şi 3 lei plicul. Curs profesional pentru cadre medii sanitare Secţia sanitară şi prevederi socia­le a Sfatului popular raional Paş­cani a organizat recent, pentru ca­dre medii sanitare, un curs de re­împrospătare a cunoştinţelor profe­sionale. La acest curs participă peste 60 de asistente de obstetrică-ginecolo­­gie şi moaşe din toate unităţile sanitare ale raionului. Nava cosmică „Voshod“ a aterizat cu succes MOSCOVA 13 (Agerpres) La 13 octombrie, la ora 10:47, (ora Moscovei), noua navă cosmică cu trei locuri „Voshod“, pilotată de aviatorul cosmonaut, inginer-colonel Vladimir Komarov, cu membrii echipajului Bo­ris Egorov, medic cosmonaut, şi omul de ştiinţă cosmonaut Konstantin Feo­ktistov, după ce a încheiat cu succes programul de cercetări ştiinţifice, a a­­terizat în bune condiţii în regiunea sta­bilită dinainte pe teritoriul U.R.S.S. Toţi membrii echipajului navei cos­mice „Voshod" se simt bine. La ate­rizare, cosmonauţii Komarov, Feoktistov şi Egorov au fost întîmpinaţi de nu­meroşi sportivi, corespondenţi de presă şi prieteni. Programul de cercetări ştiinţifice, calculat pentru 24 de ore de zbor, a fost îndeplinit integral. S-a obţinut un material preţios cu privire la zborul grupului de cosmonauţi, alcătuit din diferiţi specialişti. Pentru prima oară cercetătorii ştiinţifici au efectuat ne­mijlocit studierea spaţiului cosmic. Materialele obţinute ca urmare a zborului sunt prelucrate. MOSCOVA 13 (Agerpres) Agenţia TASS transmite de la punc­­tul de comandă al zborului cosmic. In cursul celei de-a 17-a revoluţii, Vladimir Komarov, comandantul navei „Voshod“, a primit dispoziţia de a nu-­­cheia zborul. (Conform programului, el era prevăzut pentru 24 de ore). Cosmonautul a raportat despre declan­şarea aparatelor şi dispozitivelor de frînare. In zona de aterizare, dinainte sta­bilită, staţionau numeroase avioane şi elicoptere cu paraşutişti care se pre­găteau să-i primească pe cosmonauţi pe Pămînt. La ora 10:57, la 10 minute după aterizare, aviatorii au raportat: „Vedem pe Pămînt un obiect, îl ve­dem bine, iar lingă el se află trei cosmonauţi. Ei circulă, sunt vioi. Trans­mitem felicitările noastre tuturor". Oamenii de ştiinţă, inginerii, cosmo­nauţii, care se aflau în aceste clipe la punctul de comandă, s-au îmbră-­ ţişat şi s-au felicitat pentru încheie-­ rea cu succes a noului zbor cosmic) (Alte amănunte în pag. lVI-d) ) ANCHETA NOASTRĂ PE CÎTEVA ŞANTIERE DIN ZONA INDUSTRIALĂ TERMENE, REALIZĂRI, PERSPECTIVE In ultimii ani, in zona industrială a oraşului nostru au apărut pu­ternice unităţi noi, înzestrate cu capacităţi industriale moderne. Ală­turi de Uzina metalurgică, care-şi desfăşoară modernele hale de producţie pe o suprafaţă de 40 de hectare, se grupează Fabrica de mobilă, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, noua fabri­că de tricotaje „Moldova", moderna fabrică de ulei „Unirea". Sunt de asemenea în stadiu avansat lucrările Centralei electrice de ter­­moficare, iar zilele acestea au început lucrările de execuţie a noii filaturi a fabricii „Ţesătura“. Vechea cetate a Iaşului se transformă pe zi ce trece într-o puternică forţă industrială. La realizarea acestor noi şi importante obiective, un aport deose­bit au adus constructorii actualei întreprinderi de construcţii-montaj. Pentru a afla amănunte legate de planul de construcţii-montaj pe acest an, de stadiul actual al obiectivelor în execuţie, redacţia zia­rului nostru a organizat o anchetă, l-am invitat pe tovarăşii DUMI­TRU LOHAN - inginer şef adjunct al întreprinderii de construcţii, montaj, să ne dea unele amănunte despre stadiul lucrărilor de construcţii din zona industrială, iar pe rov. ing. GHEORGHE PINTILIE- şeful şantierului de termoficare Iaşi - despre stadiul lucrărilor la magistralele care vor tansporta apa caldă şi aburul de la C.E.T. că­tre consumatori. De asemenea, tovarăşii respectivi au fost rugaţi să ne facă unele referiri şi la pregătirea condiţiilor îndeplinirii cu succes a sarcinilor de plan pentru 1965. Publicăm răspunsurile primite. Recuperăm rămînerea în urmă la C.E. T. Constructorii din întreprinderea noas­tră s-au străduit ca in acest an să se achite în mod exemplar de sarcinile mari care, le-au stat în faţă. S-au ter­minat lucrările de construcţii-montaj şi zilele acestea a început recepţia la centrul de depozitare a vinului din Iaşi. De asemenea, Complexul avicol de la Uricani a fost executat şi pre­dat beneficiarului cu aproape un tri­mestru mai devreme faţă de preve­derile planului de stat. În general, vorbind despre planul de investiţii din acest an trebuie să precizăm că faţă de planul iniţial rea­lizările sunt cu 15 la sută mai mari. Cît despre stadiul fizic al lucrărilor pe care le executăm în zona industrială a Iaşului trebuie să facem cîteva pre­cizări. La C.E.T., în cursul trimestrului III a.c. s-a înregistrat o rămînere în urmă faţă de grafic provocată de lipsa unor soluţii de proiectare şi a unor materiale. Sub îndrumarea orga­nizaţiei de partid s-a făcut o analiză amănunţită cu toţi factorii de răspun­dere de pe şantier, luîndu-se unele măsuri pentru recuperarea rămînerii în urmă. Informativ, pot spune, că pentru asigurarea căldurii în zona in­dustrială şi locuinţe, partea de construc­­ţii-montaje care ne revine nouă este realizată complet. Dealtfel, o probă s-a şi făcut. Pe şantierul de la C.E.T., la înce­putul lunii octombrie a.c. au mai în­ceput lucrările de glisare a unui coş de fum pentru cazanul de aburi. Pe şantierele noastre, în general, s-a lu­crat cu soluţii moderne. La acest coş de fum însă pentru scurtarea duratei de execuţie, odată cu glisarea, se va realiza şi izolaţia refractară. Si­multan cu turnarea betonului pentru rezistenţă se toarnă în interior beto­nul refractar reducîndu-se astfel la jumătate timpul de execuţie. Tot în graficul acestui an este pre­văzută execuţia staţiei de pompe - lucrare care este mai întirziată din lipsa unui utilaj de specialitate pe şantier. In cadrul planului de măsuri s-a prevăzut recuperarea rămînerii în urmă şi predarea acestui obiectiv pină la sfîrșitul anului conform prevederilor planului de stat. Tot pe şantierul C.E.T., unde sunt comasate o parte din forţele de muncă ale întreprinde­rii, se execută în continuare lucrări la (Continuare în pag. 3 a) A Jocurile Olimpice de la Tokio TOKIO 13 (Corespondenţă de la trimisul special al ,,Agerpres" I. Gog­a). Marţi au mai fost decernate trei medalii de aur, dintre care două în probele de nataţie şi una la haltere. In ultimele două zile piscina acoperită a Gimnaziului Naţional din Tokio s-a situat in centrul atenţiei amatorilor de sport niponi veniţi să urmărească pasionatele întreceri ale înotăto­rilor şi săritorilor de la trambu­lină. Una din marile favorite ale J. O., care a confirmat pronosti­curile intrutotul, australiana Dawn Fraser, a ciştigat clasica probă de 100 m liber la mare luptă în în­trecerea cu principala sa adversa­ră Sharon Stouder cu care a fost „vecină“ de culoar. Dawn Fraser a ciștigat medalia de aur cu un avans de numai .gria jumătate (Continuare in pag. 4-a)

Next