Flacăra Iaşului, aprilie 1965 (Anul 21, nr. 5774-5799)

1965-04-01 / nr. 5774

Pag. 2 Invitaţie la calitate şi exigenţă Aspecte din activitatea Casei de cultură a tineretului Casa de cultură a tineretului. Spre acest lăcaş se îndreaptă după orele de muncă tineri din întreprinderile ie­şene, din facultăţi şi şcoli, cu convin­gerea că vor avea prilejul să participe la manifestări bogate în conţinut, care să contribuie efectiv la aprofundarea cunoştinţelor despre politica partidu­lui, să le lărgească orizontul cultural­­artistic şi pasiunea pentru adevărul ştiinţific. Să urmărim câteva aspecte din activitatea Casei de cultură a ti­neretului din Iaşi. Activităţi apreciate de tineri Analizînd cu atenţie planul de mani­festări, constaţi că in ultimul timp casa de cultură a dobîndit o expe­rienţă relevabilă, organizînd unele ac­ţiuni cu un bogat conţinut, care stir­­nesc interesul tinerilor ieşeni. Pornind de la adevărul că tinere­tul este dornic să cunoască mai pro­fund tradiţiile de luptă ale partidului nostru, realizările obţinute de harnicul nostru popor în industrie, agricultură, ştiinţă, artă şi cultură, conducerea ca­sei, colectivul pentru educaţia politică de masă au alcătuit programe cu ma­nifestări in care au fost înserate unele teme interesante. De mult succes s-au bucurat simpozioanele : „Avîntul eco­nomiei noastre in anii regimului de­mocrat-popular“, „Mari descoperiri în domeniul chimiei şi ştiinţelor naturii", cronicile evenimentelor internaţionale unde s-a scos in evidenţă prestigiul de care se bucură ţara noastră peste hotare. Şi colectivul pentru activitatea cul­­tural-artistică, apelînd la oameni cu experienţă, a reuşit să iniţieze unele acţiuni meritorii. In cadrul Casei de cultură activează două formaţii de tea­tru, una de estradă, o formaţie de muzică uşoară, iar în ultimul timp s-a reorganizat orchestra de muzică popu­lară şi s-au pus bazele unei formaţii corale. Programele prezentate de aces­te formaţii se bucură de popularitate şi de multă atenţie din partea tine­rilor. In ultima vreme si activitatea in cercuri a înregistrat rezultate mai bune. Faptul că s-au asigurat condiţii adec­vate pentru cercul de foto şi cineclub, înzestrarea lor cu aparatură necesară sunt semne de bun augur. Cinecluba! „Optimiştii" a trecut la montarea celui de al doilea jurnal cu teme din viaţa şi munca tinerilor ieşeni. Nu toate cercurile obţin insă rezul­tate la nivelul posibilităţilor create. Pentru ca eficienţa cercului plastic şi literar să crească sunt necesare o­­în­drumare competentă, organizarea de schimburi de experienţă, popularizarea rezultatelor bune. Cît de utile ar fi pentru participanţii la aceste cercuri intilniri cu artişti şi scriitori cu o boga­tă activitate, care să împărtăşească membrilor cercurilor din experienţa lor de muncă. Explicaţia unor semne de întrebare O analiză a activităţii Casei de cul­tură relevă totuși faptul că unele ma­nifestări n-au trezit interesul tinerilor, tocmai prin aceea că n-au fost bine alese, nu sunt de calitate, atractive. In loc ca tematicile unor manifestări să fie alcătuite după o consultare în prea­labil a tinerilor, ele sunt fixate de con­ducerea Casei de cultură fără să se ştie cu exactitate in ce măsură ar in­teresa. Şi nu întîmplâtor, la astfel de acţiuni, se înregistrează o slabă parti­cipare, sau în alte cazuri trebuie să fie amînate sau scoase din program. Pentru ca în viitor să se evite astfel de deficienţe ce au repercusiuni asupra prestigiului activităţi acestui lăcaş de cultură, e necesar ca activiştilor de aici să li se asigure condiţii ca o parte din timpul lor să şi-l petreacă in mijlocul tinerilor din fabrici, şcoli şi institutele de învăţâmînt superior, să participe la adunările U.T.M., fapt ce ar contribui la punerea de acord a planurilor Casei de cultură cu preocupările şi dorinţele tinerilor. Nu întotdeauna conducerea Casei de cultură face eforturi pentru a atrage oameni de prestigiu, cu o înaltă pre­gătire, care să se adreseze tinerilor. Să cităm citeva exemple concludente. Cind la Casa de cultură au fost pre­zentate expunerile „Curente moderne in arta plastică universală (ţinută de Petru Comarnescu) sau „Romantismul - poemul simfonic“ (prezentată de conf. univ. G. Pascu), tinerii au umplut sala pînă la refuz. Ce învăţăminte se pot trage pentru viitor din aceste aspecte ? Expunerile făcute de oameni de prestigiu, exemplificate prin date interesante, prezentate frumos, ii atrag pe tineri, aceştia avind certitudinea că vor afla lucruri noi, folositoare, care să le îmbogăţească nivelul de cunoş­tinţe. De ce atunci astfel de conferinţe sunt organizate rar ? Pentru a se obţine rezultate bune în viitor e necesar ca sfatul Casei de cultură să nu figureze numai pe hîrtie, ci să desfăşoare o rodnică activi­tate, să existe o mai strinsă colaborare intre conducerea Casei de cultură, C.U.A.S. şi organizaţiile U.T.M. In centrul atenţiei activiştilor culturali e necesar să stea grija pentru alcătuirea de acţiuni de calitate, care să-i atragă pe tineri. In planurile de muncă să-şi găsească un loc principal simpozioa­nele legate de realizările obţinute de harnicul nostru popor, sub conducerea partidului, momente din istoria patriei, aspecte din munca tineretului. Din partea Comitetului orăşenesc U.T.M. se cere un plus de exigenţă faţă de activitatea desfăşurată de Casa de cultură, un control mai atent asu­pra eficienţei programelor. In acest fel, Casa de cultură va reuşi să-şi în­deplinească mai bine menirea pentru care a fost creată, iar tinerii vor veni cu deplina convingere că vor găsi de fiecare dată programe noi, de calitate, atractive, care să le îmbogăţească orizontul cultural, să contribuie la edu­cația lor comunistă. ION ARCAȘU De la Universitatea populară Astăzi, la ora 18, în sala de festi­vităţi a Palatu­lui Culturii, are loc lecţia „Ion Liuca­­ Caragiale" ţinută de lector universitar Maria Frunză în ca­drul cursului „Momente din istoria literaturii române şi universale“ de la Universitatea populară. Tot astăzi, în amfiteatrul E 3 al U­­niversităţii „Al. I Cuza" se va ţine lecţia „Industria chimică pe glob" de către lector univ. P. Poghircă. A­­ceastă expunere face parte din cursul „Probleme de geografie economică şi politică a lumii”. Carnet teatral bîrlădean • Un colectiv de actori repetă, sub conducerea1, regizoru­lui Cristian Nacu, piesa lui Şt­efan Berciu „Hipnoza", viitoarea premieră a teatrului care va fi prezentată în prima jumătate a lunii aprilie. Din dis­tribuţie fac parte : Bebe Banu, Zahar­ia Vorbea, Ştefan Tivo­­daru, Zoe Muscan, Dora Stoenescu, Vasi­le Mălinescu, Cons­tantin Petrican, Ma­rina Banu, Daniel Constantin, Gina Io­nel, Vladimir Gheor­­ghiu şi alţii. * Tot in această stagiune pe scena tea­trului va mai fi pre­zentată o premieră — cea de a opta — cu piesa lui Al. Cassona „Copacii mor in pi­cioare". Regia — Ti­­beriu Penfia, sceno­grafia AI. Olian.­­ * Sub conducerea regizorului Tiberiu Penfia și in colabo­rare cu Comitetul o­­rășenesc 17.Z .M., un grup de actori lucrea­ză la un spectacol sa­­tiric-educativ pe teme ale comportării tine­rilor.­­ Mai multi actori ai Teatrului de stat „Victor Ion Popa" a­­cordă un sprijin sus­ţinut­­ artiştilor ama­tori. Ştefan Tivoda­­ru, Tiberiu Penfia, Za­har­ia Vorbea şi Va­­­sile Mălinescu au pregătit piese de tea­tru in trei acte cu artiştii amatori de la F.R.B., Casa raională de cultură, l.d­.B. şi O.C.L. Alimentara. In timp ce alţii — Dora Stoenescu (la Spitalul de copii), Elena Petri­­can (la Spitalul de a­­dulti),­­Alexei Onica (la sindicatul Invăţă­mint) pregătesc spec­tacole cu piese in­­tr-un act. * Conducerea tea­trului si secretariatul literar au introdus un sistem interesant de, consultare a­ publicu­­lui spectator , p/ dată cu programele/de sală se împarte/ şi o „Fişă a spect­atorului" in cart ■' acestuia i se cerfi părerea despre spectacolele vizionate, despre piese, actori, ‘regie, scenografie, des­pre repertoriu ele. In acest fel, teatrul în­treţine un contact permanent cu publicul reuşind să-i cunoas­că părerile şi prefe­­rinţele. Din răspunsurile primite pină acum se vede că un aseme­nea procedeu este util. Taraful Institutului­edagogic de 3 ani in Iasi. FLACĂRA IAȘULUI Nr. 5774 Iaşi — Tîrgu-Neamţ — Piatra- Neamţ — Bicaz — Lacul Roşu­­ -Br­eaz — Piatra -Neamţ — Săvi­­neşti — Bacău — Roman — Iaşi... Iată un itinerar foarte apreciat de turiştii ieşeni. A­jut o zi de imagi­naţie, să facem o călătorie pe a­­cest traseu.­Pornind din Iaşi, prin Tîrgu- Frumos, ne întimpină pitorescul aşezărilor de la Strunga, şi apoi valea Siretului cu lunca bardului de la Mirceşti Lăsăm „Casa de ape" de la răs­crucea drumului din apropierea Romanului şi ne îndreptăm spre Tirgu-Neamţ; un scurt popas la Hanu-Ancuţe I ne oferă prilejul de a ne reaminti minunatele pa­gini sadoveniene. Muzeul din Tirgu-Neamţ oferă turiştilor primul contact cu vesti­gii din vremurile glorioase ale lui Ştefan cel Mare. Cine trece prin aceste locuri atit de des po­menite in istorie, va descoperi u­­şor ruinele Cetăţii Neamţului, sus, pe versantul prăpăstios al munte­lui ce se ridică deasupra apei Neamţului. Mai apoi, va intilni Ozana cea atit de­­ dragă lui Creangă, casa din Humuieşli, a copilăriei marelui m­ostru poves­titor. Agapia este renumită prin bise­rica construită la începutul seco­lului al XIX-lea. In interiorul ei se păstrează o serie de picturi realizate de N. Grigorescu la vârsta de 18 ani. Tot atei este amenajat şi un muzeu de artă veche românească. Printre expo­natele muzeului figuează şi alte opere ale marelui nosru pictor. De aici ne îndreptăm­ spre Pia­­tra-Neamţ şi iu du­m iniclnim staţiunea Bălţăteşti, o apreciatele sale izvoare terapeutce. Intr-un timp foarte scurt ne pomenim, aproape fără veste, ir, centrul sta­ţiunii, in care se desenează vilto-esc­ fre­tul complex de blocuri­le locuinţe. Itinerariul urmează Valea Bis­triţei şi ajungem la Bidz. Privind uriaşul lac de acumulare al Hi­drocentralei de la Rieţi, realizat de mina omului, reţinem siluetele casei vanelor şi castelului de e­­chilibru construite la capătul a 4,8 km. de tunel, prin care trece intr-o secundă o cantitate de 178 m.c. apă. Ajungem la uriaşul baraj pe o serpentină, de pe care ni se des­chide perspectiva lacului de acu­mulare, a cărui lungime atinge 35 km. Plimbarea cu ambarcaţiunile e­­xistente In pitorescul port deprin­de ochiul cu peisajul, cu verdele brazilor şi coloritul viu al stinci­­lor. Părăsind Valea Bi­strii ei,­­jj ne­­tariul urmează r­al Bicazi,41 şi prin Chelie Bicazului, ajiungea la Lacul Roşu (altitudine BSD «mio stafiune situată in munţii Haghi­­maşului, in apropierea lacului cu acelaşi nume. Lacul Roşu s-a for­mat in 1837, cind o alunecare de teren a barat cursul m­alul Sicai inecînd pădurea de molid dePe valea lui. In jurul lacului — declarat tr0­­nument al naturii — s-a fontat staţiunea Lacul­ Roşu, Vestita pen­­tru climatul ei plăcut şi pntru pitoreasca aşezare. Belz­igvăr, munţii Suhard şi Chilcoş,­­s­e străjuiesc şi „cheile“ pe ce Br­eazul le-a tăiat în aprop­ieţi priin­­tre munţii Bardosului şi nău­cului, oferă vizitatorilor p­işti minunate. Am ajuns la capătul taiu­lui. Ne reîntoarcem in orăşeni!h­azi de unde apoi ne continuăm f­umul pînă la Piatra-Neamţ, drupe ne este cunoscut. De la Piatr­am­t, ne îndreptăm spre Bacă Alte privelişti ni se deschid, j] deo­sebite, făurite in anii noşi împreună cu combinatul de în­grăşăminte chimice Roznov din imediata apropiere, şi cu cele două hidrocentrale (Roznov I şi Roz­nov II), uzina de relon de la Să­­vineşti formează unul dintre mo­dernele complexe ale industriei noastre socialiste. Urmăm itinerariul fixat şi după o oră sintem­ la Bacău. Bacăul de astăzi este un interesant punct turistic prin noua sa înfăţişare. Centrul oraşului, muzeul regional cu sec­ţ­ia de istorie şi artă şi parcul Gherăieşti de pe malul Bis­­triţei, reprezintă citeva dintre prin­cipalele puncte de atracţie. Romanul, oraş care altădată era calificat drept patriarhal, a devenit astăzi un Însemnat centru indus­trial. Intîlnim aici uzina de ţevi, uzina mecanică, fabrica de zahăr, fabrica de cărămidă, întreprinde­rea de prefabricate din beton etc Muzeul raional cu secfia de isto­rie, parcul orăşenesc cu un com­plex muzeistic, împreuna cu construcţiile industriale amintite, constituie obiective turistice care merită a fi văzute. Ne apropiem de sfîrşitul călăto­riei. In care se vede conturul Fa­bricii de antibiotice din Iaşi... In cuvinte nu poţi reda frumu­­seţile care te Intimpină pe tot traseul amintit la Început. E ne­cesar să le vezi. Aşadar, vă In­vităm la o excursie spre Lacul Roşu... C-TIN LUPU şeful serviciului circulaţiei turistice Agenţia Iaşi a O.N.T. „Carpaţi“ trasee turistice Spre Bicaz, Lacul Roşu... Număr sporit de cititori * Biblioteca de casă din str. Uzinei — Iaşi, desfăşoară o rodnică activitate. In anul 1964, cei 667 cititori au îm­prumutat 21.000 de volume. Organizîndu-se diferit­e acţiuni în cadrul cercurilor de citit ca : recenzii, prezentări, discu­ţii, oamenii muncii din cartier sunt informaţi la timp cu noutăţile apărute. Datorită a­­cestor acţiuni, în primele 3 luni din acest an au fost com­pletate alte 458 de fişe, pe care au fost înscrise 6.000 de titluri de cărţi. * Biblioteca din comuna Ribricea, ra­ionul Negreşti, cunoaşte o afluenţă tot mai mare de cititori. De la începu­tul anului şi pînă în prezent, biblioteca a înscris 797 de cititori, care au îm­prumutat 1.300 de cărţi. Printre citi­­torii fruntaşi ai bibliotecii se află : Şt. Crîşneanu, V. Doroftei, D. Dihu, Marcela Dorâşteanu, M. Rotaru ş.a. I. BIRSAN corespondent Conferinţă Zilele trecute, a avut loc la Palatul Culturii, conferinţa „R.P.R. - factor activ in lupta pentru pace", prezen­tată de lector univ. Vasile Şerb. După conferinţă a urmat un film documentar. Au participat peste 400 de oameni ai muncii. , SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO VINERI, 2 APRILIE 1965 PROGRAMUL I: La orele : 5 ; 6 ; 7 ; 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 22 ; 23;52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 6.20 Jurnalul satelor ; 8 Sumarul presei ; 10.03 Teatru la microfon : „Poveste de iarnă" de W. Shakespeare ; 12.30 Solişti şi orches­tre de muzică populară din diferite oraşe ale ţării ; 14.10 Melodii de pretutindeni ; 15 Muzică populară ce­rută de ascultători ; 15.30 „Melodii dragi", muzică uşoară ; 17.30 In sluj­ba patriei ; 18.50 Tribuna radio ; 19 Caleidoscop muzical ; 19.40 Muzică uşoară Interpretată de orchestra Carl Stevens ; 20 Radiogazeta de seară ; 21.30 Muzică uşoară ; 22.20 Muzică de dans ; 23.15 Pagini din creaţia de balet. PROGRAMUL II : La orele : 7,30 ; 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17; 19 ; 21 ; 23 ; 0,52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 10 Din operele lui Weber; 11.15 Din viaţa de con­cert a Capitalei ; 12 Cîntece şi jocuri populare ; 13.40 Concert de prînz ; 14.35 Muzică populară ; 15.30 Din ţările socialiste ; 16.30 Rapsodia pen­tru harpă şi orchestră de Peggy Stuart Coolidge ; Poemul primăverii pentru vioară şi orchestră de Dumi­tru Bughici ; 18 Tineri solişti de mu­zică uşoară ; 19.05 Muzică populară; 20.30 Noapte bună, copii ; 20.40 Re­cital Ion Dacian ; 21.45 Piese pentru primăvară de Fritz Kreisler interpre­tate de Henryk Szeryng ; 22 Meridia­ne și melodii ; 22.40 Muzică corală clasică ; 23.05 Muzică de dans. RADIO IAȘI pe 285 m, lungime de lindă JOI, 1 APRILIE, 1965 17.30 „Azi vă informăm“ ; Muzică corală ; 18 Emisiunea : „Din viaţa satelor" ; Muzică populară romîneas­­că ; 18.30 Emisiunea : „Pe teme cetă­ţeneşti“ ; Pagini simfonice. TELEVIZIUNE JOI, 1 APRILIE 1965 19 Jurnalul televiziunii ; 19.10 Aven­turile echipajului Val-Virtej ; 19.50 Mari cîntăreţi români : Florica Cristo­foreanu ; 20.20 Emisiune de ştiinţă ; 20.40 Emisiune de artă plastică ; 21 Altfel ca de obicei - emisiune mu­­zical-distractivă . In încheiere : bule­tinul de ştiri, buletinul meteorologic. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALE­­CSANDRI“, joi 1 aprilie, ora 19.30 : „Jocul de-a vacanţa". CINEMATOGRAFE: VICTORIA (orele 9; 11; 15; 17; 19; 21) : „O stea cade din cer", cine­mascop; TINERETULUI (orele 9 ; 11 ; 14.30 ; 16.45 ; 19 ; 21.15) : „Paula captivă"1 ; ARTA (orele 9 şi 11) : „In întîmpinarea visului“ ; (orele 15 ; 17 ; 19 ; 21) : „Elena din Treia", cinema­ scop ; TATARASI (orele 11; 18; 20) : „Kozara“ ; NICOLINA (rele 15;30 ; 19;30): „Tudor“, ambele serii, cine­mascop. IN REGIUNE : la BIR­AD, cinema Victoria : „Intîlnire cu splenul“ ; cine­ma Bîrladul : „Vînătoaria", cinema­scop ; HUŞI : „Incurcătur blestema­tă“ ; VASLUI : „Titanic vals" ; PAŞ­CANI : „La patru paşi ete infinit". TIMPUL PROBABIL Vreme uşor instabilă, cu cerul senin noaptea şi noros ziua, local voi că­dea precipitaţii sub formă de averse. Vînt potrivit cu intensificări din secto­rul nord-vestic. Temperatura, in scă­dere uşoară, va fi cuprinsă noaptea intre minus 4 grade şi 0 grade, iar ziua între 7 şi 11 grade Scenă din filmul ,stea cade din cer, care rulează la cinema­tograful „Victoria” dăși. Matematica, la fel ca şi toate ce­lelalte ştiinţe, reflectă legile realităţii materiale şi este un instrument puter­nic pentru cunoaşterea şi cucerirea naturii. Apărută încă din antichitate, din necesităţi practice, ea s-a dez­voltat continuu, devenind un impre­sionant sistem de discipline ramifi­cate. ChiarjAi ''jÎnbăsiitH'z. sSjviiS.'c.-zle« o materțvaricii dă ^posibilitatea de a ob^riva trăsăturile ei caracteristice : yirhai întîi, caracterul ei exact, ca­racterul ei abstract și, în al treilea rînd, cîmpul ei de aplicație extrem de larg. Ne vom opri, fără a insista prea mult, asupra ultimei trăsături. In viaţa de toate zilele, fără să ne gîn­­dim la acestea, folosim noţiunile cele mai răspîndite ale matematicii : apli­căm aritmetica numărînd zilele, soco­tind cheltuielile zilnice etc. ; aplicăm geometria, cind calculăm aria su­prafeţei unui teren etc. In al doilea rînd, întreaga tehnică modernă, care a ajuns pe culmi nebănuite de prede­cesorii noştri, îşi bazează dezvoltarea în cea mai mare parte pe matematică. Aproape toate ştiinţele folosesc în măsură mai mare sau mai mică, re­zultatele matematicii în studiu şi cer­cetări. lată de ce este important astăzi, în e­­poca automatizării, a energiei atomice, a zborurilor cosmice, ca şcoala de cul­tură generală să înarmeze elevii cu bo­gate cunoştinţe de matematică. Cum se realizează o însuşire temei­TirtX, A. weit*. & A^stvmsut la această întrebare necesită un studiu îndelungat, o vastă experienţă, consti­tuind obiectul metodicii predării mate­maticii. In cadrul limitat al acestui articol vom încerca să schiţăm doar un aspect al problemei, şi anume le­garea matematicii de practică, în ce măsură aceasta contribuie la realiza­rea unui învăţâmînt matematic de cali­tate. Legarea matematicii de practică se încadrează în principiul general al în­­văţămîntului „principiul legării­ teoriei de practică“, a cărui viabilitate rezultă din însăşi logica procesului de cunoaş­tere : „de la contemplarea vie la gîn­­direa abstractă şi de la aceasta la prac­tică, iată calea dialectică pentru cu­noaşterea adevărului, pentru cu­noaşterea realităţii obiective“. In prima etapă a procesului dialectic al cu­noaşterii matematicii, ne foloseşte prin­cipiul intuiţiei, în a doua etapă no­ţiunile sunt abstractizate, iar în a treia etapă intră în funcţiune principiul fundamental al unităţii dintre teorie şi practică, prin aceasta elevii făcind cu­noştinţă cu multiplele aplicaţii practi­ce ale matematicii, reuşind pînă la urmă să aplice ei înşişi cunoştinţele de matematică în viaţă. Dacă unele rezultate ale matemati­cii se aplică direct şi imediat, în prac­tică, sunt multe noţiuni matematice care, datorită gradului înalt de abstrac­tizare, prezintă greutăţi în această pri­vinţă. De aceea, pentru legarea teori­ei de practică în predarea matematicii sunt necesare eforturi deosebite. Dăm mai jos cîteva căi cu ajutorul cărora se poate realiza acest obiectiv. - Acordarea unei mai mari atenţii temelor din programă care au o largă aplicare în producţie, aceasta însă fără a se neglija celelalte teme. In această ordine de idei, vrem să ac­centuăm importanţa predării noţiunii de funcţie, necesitatea Introducerii acestei noţiuni încă înainte de intro­ducerea noţiunilor de matematică su­perioară, fapt care este în concordanţă cu cerinţele modernizării predării ma­tematicii în şcoala de cultură generală.­­ Scoaterea în evidenţă a felului cum adevărurile matematicii au apli­caţ­i ,în diferite domenii ,al­ocacţici/^ prin aceasta asigurîndu-se înţelegerea de către elevi a necesităţii studierii unor formule şi teoreme. Menţionăm faptul că nu întotdeauna propoziţiile matematice au o imediată aplicabili­tate in practică, ele slujind doar pen­tru demonstraţiile altor propoziţii. In aceste cazuri, se va arăta aplicabili­tatea lor prin propoziţiile la a căror demonstraţie au folosit.­­ Stabilirea unei strînse legături din­tre diferitele discipline ale matematicii şi între matematică şi celelalte obiec­te de învăţâmînt (fizică, chimie, astro­nomie etc.), realizindu-se prin : re­zolvări de probleme cu caracter com­plex, care solicită cunoştinţe din mai multe discipline matematice ; rezolvări de probleme cu date din celelalte obiecte de învăţâmînt ; indicarea, atunci cînd este cazul, a felului cum unele obiecte de învăţâmînt se folosesc de matematică în cercetările pe care le fac ş.a. - Dezvoltarea la elevi a unor te­meinice deprinderi de calcul, aceasta contribuind în mare măsură la Pre­­gătirea lor pentru activităţile practice. Se recomandă ca elevii să poa­tă cal­cula rapid, prin metoda cea mai sim­plă, să aibă deprinderea de a-şi veri­­fica rezultatele parţiale şi fina®. Pen­tru a elimina greşelile de efticpli să se formeze la elevi deprinderea­­de a calcula oral (fără a se exagera însă), să se obişnuiască elevii cu folosirea unor tabele de calcul care uşurează mult munca. - Rezolvarea de probleme cu con­ţinut practic, cu date din munca de desăvîrşire a construcţiei socialiste. In alcătuirea acestor probleme trebuie să se ţină seama de particularităţile de vîrstă ale elevilor, de cunoştinţele lor în domeniul din care s-au ltat datele. Aceste date ale problemelor trebuie să corespundă realităţii, iar anunţul problemei să nu fie prea complicat, să nu conţină prea multe amănunte din sectorul respectiv care, chiar dacă sunt cunoscute elevilor, le sistrag aten­ţia de la aspectul matemetic al pro­blemei.­­ Acordarea unei atenţi deosebite lucrărilor practice care, pe lingă apar­itul lor e mo ii,, teviaţia temţilu­i de viaţă, contribuie dim la dez­voltarea spiritului de Caţie şi a deprinderilor de maindividuală ale elevilor. Lucrările de la ma­tematică nu se execută şi pe teren, rezultatele frumoase oblu­se şi în lucrările în clasă sau inul temelor pentru acasă (figuri­metrice din carton, aflarea ariilor volumelor unor corpuri geometric căror di­mensiuni trebuie mâsurite.).­­ Activitatea în al de clasă a elevilor oferă nenumă posibilităţi pentru apropierea stoc matematic de activitatea practicime în ca­drul cercurilor de elezite în în­­­­treprinderi, de unde tot culege­­ date pentru alcătuit probleme,­­ sunt numai cîteva ideijrijinul afir­maţiei făcute.­­ Studiul temeinic dematicii în şcoală dezvoltă gîndirgică a ele­vilor, le formează o oţie ştiinţifi- I,irvno, punin^1 îptdemînă ■ un puternic instrumentru studiul­­ fenomenelor şi legăturii. Acest ■ scop este atins nun măsura în ■ care studiul matematic legat de viaţă. Ce consecinţ neglijarea ■ totală sau parţială a matematicii ■ de viaţă în procesi'llvâîămînt ? ■ Răspunsul este evid£e studiază­­ matematica în mod Faptul că­­ nu toţi profesorii dimaticc pri- I vesc cu suficient s:­ă spundere I ____________ ____________ PE TEME ŞCOLARE Legarea studiului matematicii de practici acest aspect al activităţii lor, face ca în şcolile noastre să mai existe defi­cienţe, d­e felul acestora : elevi care intîmpină dificultăţi în efectuarea cal­culelor, greşind de cele mai multe ori ; elevi care, deşi au cunoştinţe de mate­matică nu sunt capabili să le aplice şi la alte­ obiecte şi, în acest sens, se constată că mulţi elevi care ştiu să reie­sc benefil în p­robe de matematică,­­nu reuşesc la fizică să rezolve o ecua­ţie de gradul I foarte simplă, numai pentru ca necunoscuta nu mai este notata cu X ci cu Y; o mare parte din elevii care au cunoştinţe temeinice d.f. °?Abra ?l geometrie întâmpină dificultăţi serioase In rezolvarea unei probleme care solicită cunoştinţe din ambele discipline. Acestea sunt numai cîteva exemple din consecinţele pe care le are predarea matematică ruptă de realitatea înconjurătoare, deci neres­­pectarea ultimei trepte din procesul logic al cunoaşterii. In Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R. se arată că, printre princi­palele sarcini ce stau în faţa învăţă­­mîntului în perioada 1960-1965 este şi „legarea tot mai strinsă a învăţămîn­­tului cu practica construcţiei socialiste, in vederea pregătirii temeinice şi multi­laterale a tinerei generaţii“. Este o datorie de onoare a profesorilor, deci şi a profesorilor de matematică, să în­deplinească aceste sarcini depunînd toate eforturile pentru realizarea unui învăţămînt de calitate, dînd patriei absolvenţi bine pregătiţi, capabili să urmeze orice ramură a învăţămîntului superior tehnic, sau să se califice în scurt timp în orice ramură a muncii productive. Prof. GR. POPOVICI Inspector metodist al Secţiei de învăţămînt a Sfatului popular regional CO­N­C­U­R­s ACADEM]^^1 TARA GENERALA anunță scoaterea la concurs a­toarelor posturi didactice: - 2 posti conferențiar și 2 posturi de lector non­im cursul de a I — 1 postitor pentru cursul de limba engleză. Persoanele, doresc să participe la concurs, vor depune la Aua militară generală — București sn şeaua Panciu 68-72, următoarele acte : U­ureşti­ 50‘ 1. CerereÎScriere la concurs, în care se va speci­fica şi faptul ar­e locuinţă asigurată în oraşul Bucu­reşti sau îşi asigura: 2. Copie de pe diploma de stat sau actul echivalent folii superioare. 3. Copieizată de pe diploma de doctor sau can­didat în sit. 4. Copieizată de pe atestatul gradului didactic 5. Lucrărinţifice ale candidatului, într-un exem­plar. 6. Ceru­l de caracterizare a activităţii profesio­nale şi soccandidatului, eliberat de instituţia în care are functi­ză. 5. Merule activitate didactico-ştiinţifică, semnat de candid. Pentru de lector se mai cere certificat de vechi­me în imdberat de instituţia unde lucrează candi­datul. Cerere reună cu actele specificate, va fi depusă la Academb’ţară generală în decurs de o lună de la data preziublicaţii. Pentimatii suplimentare — telefon 14.20.08 — interior Pic între orele 8,00—15,00.

Next