Flacăra Iaşului, aprilie 1965 (Anul 21, nr. 5774-5799)
1965-04-01 / nr. 5774
Pag. 2 Invitaţie la calitate şi exigenţă Aspecte din activitatea Casei de cultură a tineretului Casa de cultură a tineretului. Spre acest lăcaş se îndreaptă după orele de muncă tineri din întreprinderile ieşene, din facultăţi şi şcoli, cu convingerea că vor avea prilejul să participe la manifestări bogate în conţinut, care să contribuie efectiv la aprofundarea cunoştinţelor despre politica partidului, să le lărgească orizontul culturalartistic şi pasiunea pentru adevărul ştiinţific. Să urmărim câteva aspecte din activitatea Casei de cultură a tineretului din Iaşi. Activităţi apreciate de tineri Analizînd cu atenţie planul de manifestări, constaţi că in ultimul timp casa de cultură a dobîndit o experienţă relevabilă, organizînd unele acţiuni cu un bogat conţinut, care stirnesc interesul tinerilor ieşeni. Pornind de la adevărul că tineretul este dornic să cunoască mai profund tradiţiile de luptă ale partidului nostru, realizările obţinute de harnicul nostru popor în industrie, agricultură, ştiinţă, artă şi cultură, conducerea casei, colectivul pentru educaţia politică de masă au alcătuit programe cu manifestări in care au fost înserate unele teme interesante. De mult succes s-au bucurat simpozioanele : „Avîntul economiei noastre in anii regimului democrat-popular“, „Mari descoperiri în domeniul chimiei şi ştiinţelor naturii", cronicile evenimentelor internaţionale unde s-a scos in evidenţă prestigiul de care se bucură ţara noastră peste hotare. Şi colectivul pentru activitatea cultural-artistică, apelînd la oameni cu experienţă, a reuşit să iniţieze unele acţiuni meritorii. In cadrul Casei de cultură activează două formaţii de teatru, una de estradă, o formaţie de muzică uşoară, iar în ultimul timp s-a reorganizat orchestra de muzică populară şi s-au pus bazele unei formaţii corale. Programele prezentate de aceste formaţii se bucură de popularitate şi de multă atenţie din partea tinerilor. In ultima vreme si activitatea in cercuri a înregistrat rezultate mai bune. Faptul că s-au asigurat condiţii adecvate pentru cercul de foto şi cineclub, înzestrarea lor cu aparatură necesară sunt semne de bun augur. Cinecluba! „Optimiştii" a trecut la montarea celui de al doilea jurnal cu teme din viaţa şi munca tinerilor ieşeni. Nu toate cercurile obţin insă rezultate la nivelul posibilităţilor create. Pentru ca eficienţa cercului plastic şi literar să crească sunt necesare oîndrumare competentă, organizarea de schimburi de experienţă, popularizarea rezultatelor bune. Cît de utile ar fi pentru participanţii la aceste cercuri intilniri cu artişti şi scriitori cu o bogată activitate, care să împărtăşească membrilor cercurilor din experienţa lor de muncă. Explicaţia unor semne de întrebare O analiză a activităţii Casei de cultură relevă totuși faptul că unele manifestări n-au trezit interesul tinerilor, tocmai prin aceea că n-au fost bine alese, nu sunt de calitate, atractive. In loc ca tematicile unor manifestări să fie alcătuite după o consultare în prealabil a tinerilor, ele sunt fixate de conducerea Casei de cultură fără să se ştie cu exactitate in ce măsură ar interesa. Şi nu întîmplâtor, la astfel de acţiuni, se înregistrează o slabă participare, sau în alte cazuri trebuie să fie amînate sau scoase din program. Pentru ca în viitor să se evite astfel de deficienţe ce au repercusiuni asupra prestigiului activităţi acestui lăcaş de cultură, e necesar ca activiştilor de aici să li se asigure condiţii ca o parte din timpul lor să şi-l petreacă in mijlocul tinerilor din fabrici, şcoli şi institutele de învăţâmînt superior, să participe la adunările U.T.M., fapt ce ar contribui la punerea de acord a planurilor Casei de cultură cu preocupările şi dorinţele tinerilor. Nu întotdeauna conducerea Casei de cultură face eforturi pentru a atrage oameni de prestigiu, cu o înaltă pregătire, care să se adreseze tinerilor. Să cităm citeva exemple concludente. Cind la Casa de cultură au fost prezentate expunerile „Curente moderne in arta plastică universală (ţinută de Petru Comarnescu) sau „Romantismul - poemul simfonic“ (prezentată de conf. univ. G. Pascu), tinerii au umplut sala pînă la refuz. Ce învăţăminte se pot trage pentru viitor din aceste aspecte ? Expunerile făcute de oameni de prestigiu, exemplificate prin date interesante, prezentate frumos, ii atrag pe tineri, aceştia avind certitudinea că vor afla lucruri noi, folositoare, care să le îmbogăţească nivelul de cunoştinţe. De ce atunci astfel de conferinţe sunt organizate rar ? Pentru a se obţine rezultate bune în viitor e necesar ca sfatul Casei de cultură să nu figureze numai pe hîrtie, ci să desfăşoare o rodnică activitate, să existe o mai strinsă colaborare intre conducerea Casei de cultură, C.U.A.S. şi organizaţiile U.T.M. In centrul atenţiei activiştilor culturali e necesar să stea grija pentru alcătuirea de acţiuni de calitate, care să-i atragă pe tineri. In planurile de muncă să-şi găsească un loc principal simpozioanele legate de realizările obţinute de harnicul nostru popor, sub conducerea partidului, momente din istoria patriei, aspecte din munca tineretului. Din partea Comitetului orăşenesc U.T.M. se cere un plus de exigenţă faţă de activitatea desfăşurată de Casa de cultură, un control mai atent asupra eficienţei programelor. In acest fel, Casa de cultură va reuşi să-şi îndeplinească mai bine menirea pentru care a fost creată, iar tinerii vor veni cu deplina convingere că vor găsi de fiecare dată programe noi, de calitate, atractive, care să le îmbogăţească orizontul cultural, să contribuie la educația lor comunistă. ION ARCAȘU De la Universitatea populară Astăzi, la ora 18, în sala de festivităţi a Palatului Culturii, are loc lecţia „Ion Liuca Caragiale" ţinută de lector universitar Maria Frunză în cadrul cursului „Momente din istoria literaturii române şi universale“ de la Universitatea populară. Tot astăzi, în amfiteatrul E 3 al Universităţii „Al. I Cuza" se va ţine lecţia „Industria chimică pe glob" de către lector univ. P. Poghircă. Această expunere face parte din cursul „Probleme de geografie economică şi politică a lumii”. Carnet teatral bîrlădean • Un colectiv de actori repetă, sub conducerea1, regizorului Cristian Nacu, piesa lui Ştefan Berciu „Hipnoza", viitoarea premieră a teatrului care va fi prezentată în prima jumătate a lunii aprilie. Din distribuţie fac parte : Bebe Banu, Zaharia Vorbea, Ştefan Tivodaru, Zoe Muscan, Dora Stoenescu, Vasile Mălinescu, Constantin Petrican, Marina Banu, Daniel Constantin, Gina Ionel, Vladimir Gheorghiu şi alţii. * Tot in această stagiune pe scena teatrului va mai fi prezentată o premieră — cea de a opta — cu piesa lui Al. Cassona „Copacii mor in picioare". Regia — Tiberiu Penfia, scenografia AI. Olian. * Sub conducerea regizorului Tiberiu Penfia și in colaborare cu Comitetul orășenesc 17.Z .M., un grup de actori lucrează la un spectacol satiric-educativ pe teme ale comportării tinerilor. Mai multi actori ai Teatrului de stat „Victor Ion Popa" acordă un sprijin susţinut artiştilor amatori. Ştefan Tivodaru, Tiberiu Penfia, Zaharia Vorbea şi Vasile Mălinescu au pregătit piese de teatru in trei acte cu artiştii amatori de la F.R.B., Casa raională de cultură, l.d.B. şi O.C.L. Alimentara. In timp ce alţii — Dora Stoenescu (la Spitalul de copii), Elena Petrican (la Spitalul de adulti),Alexei Onica (la sindicatul Invăţămint) pregătesc spectacole cu piese intr-un act. * Conducerea teatrului si secretariatul literar au introdus un sistem interesant de, consultare a publicului spectator , p/ dată cu programele/de sală se împarte/ şi o „Fişă a spectatorului" in cart ■' acestuia i se cerfi părerea despre spectacolele vizionate, despre piese, actori, ‘regie, scenografie, despre repertoriu ele. In acest fel, teatrul întreţine un contact permanent cu publicul reuşind să-i cunoască părerile şi preferinţele. Din răspunsurile primite pină acum se vede că un asemenea procedeu este util. Taraful Institutuluiedagogic de 3 ani in Iasi. FLACĂRA IAȘULUI Nr. 5774 Iaşi — Tîrgu-Neamţ — Piatra- Neamţ — Bicaz — Lacul Roşu -Breaz — Piatra -Neamţ — Săvineşti — Bacău — Roman — Iaşi... Iată un itinerar foarte apreciat de turiştii ieşeni. Ajut o zi de imaginaţie, să facem o călătorie pe acest traseu.Pornind din Iaşi, prin Tîrgu- Frumos, ne întimpină pitorescul aşezărilor de la Strunga, şi apoi valea Siretului cu lunca bardului de la Mirceşti Lăsăm „Casa de ape" de la răscrucea drumului din apropierea Romanului şi ne îndreptăm spre Tirgu-Neamţ; un scurt popas la Hanu-Ancuţe I ne oferă prilejul de a ne reaminti minunatele pagini sadoveniene. Muzeul din Tirgu-Neamţ oferă turiştilor primul contact cu vestigii din vremurile glorioase ale lui Ştefan cel Mare. Cine trece prin aceste locuri atit de des pomenite in istorie, va descoperi uşor ruinele Cetăţii Neamţului, sus, pe versantul prăpăstios al muntelui ce se ridică deasupra apei Neamţului. Mai apoi, va intilni Ozana cea atit de dragă lui Creangă, casa din Humuieşli, a copilăriei marelui mostru povestitor. Agapia este renumită prin biserica construită la începutul secolului al XIX-lea. In interiorul ei se păstrează o serie de picturi realizate de N. Grigorescu la vârsta de 18 ani. Tot atei este amenajat şi un muzeu de artă veche românească. Printre exponatele muzeului figuează şi alte opere ale marelui nosru pictor. De aici ne îndreptăm spre Piatra-Neamţ şi iu dum iniclnim staţiunea Bălţăteşti, o apreciatele sale izvoare terapeutce. Intr-un timp foarte scurt ne pomenim, aproape fără veste, ir, centrul staţiunii, in care se desenează vilto-esc fretul complex de blocurile locuinţe. Itinerariul urmează Valea Bistriţei şi ajungem la Bidz. Privind uriaşul lac de acumulare al Hidrocentralei de la Rieţi, realizat de mina omului, reţinem siluetele casei vanelor şi castelului de echilibru construite la capătul a 4,8 km. de tunel, prin care trece intr-o secundă o cantitate de 178 m.c. apă. Ajungem la uriaşul baraj pe o serpentină, de pe care ni se deschide perspectiva lacului de acumulare, a cărui lungime atinge 35 km. Plimbarea cu ambarcaţiunile existente In pitorescul port deprinde ochiul cu peisajul, cu verdele brazilor şi coloritul viu al stincilor. Părăsind Valea Bistrii ei,jj netariul urmează ral Bicazi,41 şi prin Chelie Bicazului, ajiungea la Lacul Roşu (altitudine BSD «mio stafiune situată in munţii Haghimaşului, in apropierea lacului cu acelaşi nume. Lacul Roşu s-a format in 1837, cind o alunecare de teren a barat cursul malul Sicai inecînd pădurea de molid dePe valea lui. In jurul lacului — declarat tr0nument al naturii — s-a fontat staţiunea Lacul Roşu, Vestita pentru climatul ei plăcut şi pntru pitoreasca aşezare. Belzigvăr, munţii Suhard şi Chilcoş,se străjuiesc şi „cheile“ pe ce Breazul le-a tăiat în apropieţi priintre munţii Bardosului şi năucului, oferă vizitatorilor pişti minunate. Am ajuns la capătul taiului. Ne reîntoarcem in orăşeni!hazi de unde apoi ne continuăm fumul pînă la Piatra-Neamţ, drupe ne este cunoscut. De la Piatramt, ne îndreptăm spre Bacă Alte privelişti ni se deschid, j] deosebite, făurite in anii noşi împreună cu combinatul de îngrăşăminte chimice Roznov din imediata apropiere, şi cu cele două hidrocentrale (Roznov I şi Roznov II), uzina de relon de la Săvineşti formează unul dintre modernele complexe ale industriei noastre socialiste. Urmăm itinerariul fixat şi după o oră sintem la Bacău. Bacăul de astăzi este un interesant punct turistic prin noua sa înfăţişare. Centrul oraşului, muzeul regional cu secţia de istorie şi artă şi parcul Gherăieşti de pe malul Bistriţei, reprezintă citeva dintre principalele puncte de atracţie. Romanul, oraş care altădată era calificat drept patriarhal, a devenit astăzi un Însemnat centru industrial. Intîlnim aici uzina de ţevi, uzina mecanică, fabrica de zahăr, fabrica de cărămidă, întreprinderea de prefabricate din beton etc Muzeul raional cu secfia de istorie, parcul orăşenesc cu un complex muzeistic, împreuna cu construcţiile industriale amintite, constituie obiective turistice care merită a fi văzute. Ne apropiem de sfîrşitul călătoriei. In care se vede conturul Fabricii de antibiotice din Iaşi... In cuvinte nu poţi reda frumuseţile care te Intimpină pe tot traseul amintit la Început. E necesar să le vezi. Aşadar, vă Invităm la o excursie spre Lacul Roşu... C-TIN LUPU şeful serviciului circulaţiei turistice Agenţia Iaşi a O.N.T. „Carpaţi“ trasee turistice Spre Bicaz, Lacul Roşu... Număr sporit de cititori * Biblioteca de casă din str. Uzinei — Iaşi, desfăşoară o rodnică activitate. In anul 1964, cei 667 cititori au împrumutat 21.000 de volume. Organizîndu-se diferite acţiuni în cadrul cercurilor de citit ca : recenzii, prezentări, discuţii, oamenii muncii din cartier sunt informaţi la timp cu noutăţile apărute. Datorită acestor acţiuni, în primele 3 luni din acest an au fost completate alte 458 de fişe, pe care au fost înscrise 6.000 de titluri de cărţi. * Biblioteca din comuna Ribricea, raionul Negreşti, cunoaşte o afluenţă tot mai mare de cititori. De la începutul anului şi pînă în prezent, biblioteca a înscris 797 de cititori, care au împrumutat 1.300 de cărţi. Printre cititorii fruntaşi ai bibliotecii se află : Şt. Crîşneanu, V. Doroftei, D. Dihu, Marcela Dorâşteanu, M. Rotaru ş.a. I. BIRSAN corespondent Conferinţă Zilele trecute, a avut loc la Palatul Culturii, conferinţa „R.P.R. - factor activ in lupta pentru pace", prezentată de lector univ. Vasile Şerb. După conferinţă a urmat un film documentar. Au participat peste 400 de oameni ai muncii. , SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO VINERI, 2 APRILIE 1965 PROGRAMUL I: La orele : 5 ; 6 ; 7 ; 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 22 ; 23;52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 6.20 Jurnalul satelor ; 8 Sumarul presei ; 10.03 Teatru la microfon : „Poveste de iarnă" de W. Shakespeare ; 12.30 Solişti şi orchestre de muzică populară din diferite oraşe ale ţării ; 14.10 Melodii de pretutindeni ; 15 Muzică populară cerută de ascultători ; 15.30 „Melodii dragi", muzică uşoară ; 17.30 In slujba patriei ; 18.50 Tribuna radio ; 19 Caleidoscop muzical ; 19.40 Muzică uşoară Interpretată de orchestra Carl Stevens ; 20 Radiogazeta de seară ; 21.30 Muzică uşoară ; 22.20 Muzică de dans ; 23.15 Pagini din creaţia de balet. PROGRAMUL II : La orele : 7,30 ; 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17; 19 ; 21 ; 23 ; 0,52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 10 Din operele lui Weber; 11.15 Din viaţa de concert a Capitalei ; 12 Cîntece şi jocuri populare ; 13.40 Concert de prînz ; 14.35 Muzică populară ; 15.30 Din ţările socialiste ; 16.30 Rapsodia pentru harpă şi orchestră de Peggy Stuart Coolidge ; Poemul primăverii pentru vioară şi orchestră de Dumitru Bughici ; 18 Tineri solişti de muzică uşoară ; 19.05 Muzică populară; 20.30 Noapte bună, copii ; 20.40 Recital Ion Dacian ; 21.45 Piese pentru primăvară de Fritz Kreisler interpretate de Henryk Szeryng ; 22 Meridiane și melodii ; 22.40 Muzică corală clasică ; 23.05 Muzică de dans. RADIO IAȘI pe 285 m, lungime de lindă JOI, 1 APRILIE, 1965 17.30 „Azi vă informăm“ ; Muzică corală ; 18 Emisiunea : „Din viaţa satelor" ; Muzică populară romînească ; 18.30 Emisiunea : „Pe teme cetăţeneşti“ ; Pagini simfonice. TELEVIZIUNE JOI, 1 APRILIE 1965 19 Jurnalul televiziunii ; 19.10 Aventurile echipajului Val-Virtej ; 19.50 Mari cîntăreţi români : Florica Cristoforeanu ; 20.20 Emisiune de ştiinţă ; 20.40 Emisiune de artă plastică ; 21 Altfel ca de obicei - emisiune muzical-distractivă . In încheiere : buletinul de ştiri, buletinul meteorologic. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI“, joi 1 aprilie, ora 19.30 : „Jocul de-a vacanţa". CINEMATOGRAFE: VICTORIA (orele 9; 11; 15; 17; 19; 21) : „O stea cade din cer", cinemascop; TINERETULUI (orele 9 ; 11 ; 14.30 ; 16.45 ; 19 ; 21.15) : „Paula captivă"1 ; ARTA (orele 9 şi 11) : „In întîmpinarea visului“ ; (orele 15 ; 17 ; 19 ; 21) : „Elena din Treia", cinema scop ; TATARASI (orele 11; 18; 20) : „Kozara“ ; NICOLINA (rele 15;30 ; 19;30): „Tudor“, ambele serii, cinemascop. IN REGIUNE : la BIRAD, cinema Victoria : „Intîlnire cu splenul“ ; cinema Bîrladul : „Vînătoaria", cinemascop ; HUŞI : „Incurcătur blestemată“ ; VASLUI : „Titanic vals" ; PAŞCANI : „La patru paşi ete infinit". TIMPUL PROBABIL Vreme uşor instabilă, cu cerul senin noaptea şi noros ziua, local voi cădea precipitaţii sub formă de averse. Vînt potrivit cu intensificări din sectorul nord-vestic. Temperatura, in scădere uşoară, va fi cuprinsă noaptea intre minus 4 grade şi 0 grade, iar ziua între 7 şi 11 grade Scenă din filmul ,stea cade din cer, care rulează la cinematograful „Victoria” dăși. Matematica, la fel ca şi toate celelalte ştiinţe, reflectă legile realităţii materiale şi este un instrument puternic pentru cunoaşterea şi cucerirea naturii. Apărută încă din antichitate, din necesităţi practice, ea s-a dezvoltat continuu, devenind un impresionant sistem de discipline ramificate. ChiarjAi ''jÎnbăsiitH'z. sSjviiS.'c.-zle« o materțvaricii dă ^posibilitatea de a ob^riva trăsăturile ei caracteristice : yirhai întîi, caracterul ei exact, caracterul ei abstract și, în al treilea rînd, cîmpul ei de aplicație extrem de larg. Ne vom opri, fără a insista prea mult, asupra ultimei trăsături. In viaţa de toate zilele, fără să ne gîndim la acestea, folosim noţiunile cele mai răspîndite ale matematicii : aplicăm aritmetica numărînd zilele, socotind cheltuielile zilnice etc. ; aplicăm geometria, cind calculăm aria suprafeţei unui teren etc. In al doilea rînd, întreaga tehnică modernă, care a ajuns pe culmi nebănuite de predecesorii noştri, îşi bazează dezvoltarea în cea mai mare parte pe matematică. Aproape toate ştiinţele folosesc în măsură mai mare sau mai mică, rezultatele matematicii în studiu şi cercetări. lată de ce este important astăzi, în epoca automatizării, a energiei atomice, a zborurilor cosmice, ca şcoala de cultură generală să înarmeze elevii cu bogate cunoştinţe de matematică. Cum se realizează o însuşire temeiTirtX, A. weit*. & A^stvmsut la această întrebare necesită un studiu îndelungat, o vastă experienţă, constituind obiectul metodicii predării matematicii. In cadrul limitat al acestui articol vom încerca să schiţăm doar un aspect al problemei, şi anume legarea matematicii de practică, în ce măsură aceasta contribuie la realizarea unui învăţâmînt matematic de calitate. Legarea matematicii de practică se încadrează în principiul general al învăţămîntului „principiul legării teoriei de practică“, a cărui viabilitate rezultă din însăşi logica procesului de cunoaştere : „de la contemplarea vie la gîndirea abstractă şi de la aceasta la practică, iată calea dialectică pentru cunoaşterea adevărului, pentru cunoaşterea realităţii obiective“. In prima etapă a procesului dialectic al cunoaşterii matematicii, ne foloseşte principiul intuiţiei, în a doua etapă noţiunile sunt abstractizate, iar în a treia etapă intră în funcţiune principiul fundamental al unităţii dintre teorie şi practică, prin aceasta elevii făcind cunoştinţă cu multiplele aplicaţii practice ale matematicii, reuşind pînă la urmă să aplice ei înşişi cunoştinţele de matematică în viaţă. Dacă unele rezultate ale matematicii se aplică direct şi imediat, în practică, sunt multe noţiuni matematice care, datorită gradului înalt de abstractizare, prezintă greutăţi în această privinţă. De aceea, pentru legarea teoriei de practică în predarea matematicii sunt necesare eforturi deosebite. Dăm mai jos cîteva căi cu ajutorul cărora se poate realiza acest obiectiv. - Acordarea unei mai mari atenţii temelor din programă care au o largă aplicare în producţie, aceasta însă fără a se neglija celelalte teme. In această ordine de idei, vrem să accentuăm importanţa predării noţiunii de funcţie, necesitatea Introducerii acestei noţiuni încă înainte de introducerea noţiunilor de matematică superioară, fapt care este în concordanţă cu cerinţele modernizării predării matematicii în şcoala de cultură generală. Scoaterea în evidenţă a felului cum adevărurile matematicii au aplicaţi ,în diferite domenii ,alocacţici/^ prin aceasta asigurîndu-se înţelegerea de către elevi a necesităţii studierii unor formule şi teoreme. Menţionăm faptul că nu întotdeauna propoziţiile matematice au o imediată aplicabilitate in practică, ele slujind doar pentru demonstraţiile altor propoziţii. In aceste cazuri, se va arăta aplicabilitatea lor prin propoziţiile la a căror demonstraţie au folosit. Stabilirea unei strînse legături dintre diferitele discipline ale matematicii şi între matematică şi celelalte obiecte de învăţâmînt (fizică, chimie, astronomie etc.), realizindu-se prin : rezolvări de probleme cu caracter complex, care solicită cunoştinţe din mai multe discipline matematice ; rezolvări de probleme cu date din celelalte obiecte de învăţâmînt ; indicarea, atunci cînd este cazul, a felului cum unele obiecte de învăţâmînt se folosesc de matematică în cercetările pe care le fac ş.a. - Dezvoltarea la elevi a unor temeinice deprinderi de calcul, aceasta contribuind în mare măsură la Pregătirea lor pentru activităţile practice. Se recomandă ca elevii să poată calcula rapid, prin metoda cea mai simplă, să aibă deprinderea de a-şi verifica rezultatele parţiale şi fina®. Pentru a elimina greşelile de efticpli să se formeze la elevi deprindereade a calcula oral (fără a se exagera însă), să se obişnuiască elevii cu folosirea unor tabele de calcul care uşurează mult munca. - Rezolvarea de probleme cu conţinut practic, cu date din munca de desăvîrşire a construcţiei socialiste. In alcătuirea acestor probleme trebuie să se ţină seama de particularităţile de vîrstă ale elevilor, de cunoştinţele lor în domeniul din care s-au ltat datele. Aceste date ale problemelor trebuie să corespundă realităţii, iar anunţul problemei să nu fie prea complicat, să nu conţină prea multe amănunte din sectorul respectiv care, chiar dacă sunt cunoscute elevilor, le sistrag atenţia de la aspectul matemetic al problemei. Acordarea unei atenţi deosebite lucrărilor practice care, pe lingă aparitul lor e mo ii,, teviaţia temţilui de viaţă, contribuie dim la dezvoltarea spiritului de Caţie şi a deprinderilor de maindividuală ale elevilor. Lucrările de la matematică nu se execută şi pe teren, rezultatele frumoase obluse şi în lucrările în clasă sau inul temelor pentru acasă (figurimetrice din carton, aflarea ariilor volumelor unor corpuri geometric căror dimensiuni trebuie mâsurite.). Activitatea în al de clasă a elevilor oferă nenumă posibilităţi pentru apropierea stoc matematic de activitatea practicime în cadrul cercurilor de elezite în întreprinderi, de unde tot culege date pentru alcătuit probleme, sunt numai cîteva ideijrijinul afirmaţiei făcute. Studiul temeinic dematicii în şcoală dezvoltă gîndirgică a elevilor, le formează o oţie ştiinţifi- I,irvno, punin^1 îptdemînă ■ un puternic instrumentru studiul fenomenelor şi legăturii. Acest ■ scop este atins nun măsura în ■ care studiul matematic legat de viaţă. Ce consecinţ neglijarea ■ totală sau parţială a matematicii ■ de viaţă în procesi'llvâîămînt ? ■ Răspunsul este evid£e studiază matematica în mod Faptul că nu toţi profesorii dimaticc pri- I vesc cu suficient s:ă spundere I ____________ ____________ PE TEME ŞCOLARE Legarea studiului matematicii de practici acest aspect al activităţii lor, face ca în şcolile noastre să mai existe deficienţe, de felul acestora : elevi care intîmpină dificultăţi în efectuarea calculelor, greşind de cele mai multe ori ; elevi care, deşi au cunoştinţe de matematică nu sunt capabili să le aplice şi la alte obiecte şi, în acest sens, se constată că mulţi elevi care ştiu să reiesc benefil în probe de matematică,nu reuşesc la fizică să rezolve o ecuaţie de gradul I foarte simplă, numai pentru ca necunoscuta nu mai este notata cu X ci cu Y; o mare parte din elevii care au cunoştinţe temeinice d.f. °?Abra ?l geometrie întâmpină dificultăţi serioase In rezolvarea unei probleme care solicită cunoştinţe din ambele discipline. Acestea sunt numai cîteva exemple din consecinţele pe care le are predarea matematică ruptă de realitatea înconjurătoare, deci nerespectarea ultimei trepte din procesul logic al cunoaşterii. In Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R. se arată că, printre principalele sarcini ce stau în faţa învăţămîntului în perioada 1960-1965 este şi „legarea tot mai strinsă a învăţămîntului cu practica construcţiei socialiste, in vederea pregătirii temeinice şi multilaterale a tinerei generaţii“. Este o datorie de onoare a profesorilor, deci şi a profesorilor de matematică, să îndeplinească aceste sarcini depunînd toate eforturile pentru realizarea unui învăţămînt de calitate, dînd patriei absolvenţi bine pregătiţi, capabili să urmeze orice ramură a învăţămîntului superior tehnic, sau să se califice în scurt timp în orice ramură a muncii productive. Prof. GR. POPOVICI Inspector metodist al Secţiei de învăţămînt a Sfatului popular regional CONCURs ACADEM]^^1 TARA GENERALA anunță scoaterea la concurs atoarelor posturi didactice: - 2 posti conferențiar și 2 posturi de lector nonim cursul de a I — 1 postitor pentru cursul de limba engleză. Persoanele, doresc să participe la concurs, vor depune la Aua militară generală — București sn şeaua Panciu 68-72, următoarele acte : Uureşti 50‘ 1. CerereÎScriere la concurs, în care se va specifica şi faptul are locuinţă asigurată în oraşul Bucureşti sau îşi asigura: 2. Copie de pe diploma de stat sau actul echivalent folii superioare. 3. Copieizată de pe diploma de doctor sau candidat în sit. 4. Copieizată de pe atestatul gradului didactic 5. Lucrărinţifice ale candidatului, într-un exemplar. 6. Cerul de caracterizare a activităţii profesionale şi soccandidatului, eliberat de instituţia în care are functiză. 5. Merule activitate didactico-ştiinţifică, semnat de candid. Pentru de lector se mai cere certificat de vechime în imdberat de instituţia unde lucrează candidatul. Cerere reună cu actele specificate, va fi depusă la Academb’ţară generală în decurs de o lună de la data preziublicaţii. Pentimatii suplimentare — telefon 14.20.08 — interior Pic între orele 8,00—15,00.