Flacăra Iaşului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5929-5955)
1965-10-14 / nr. 5940
. / De unde se vede că trebuie să glumim serios (Urmare din pag. 1) — Parcă pot să știu... De fapt, în nici o baie nu mai sínt sită la dușuri; pe toate le-au luat. Și nici rozete la robinete nu mai sínt. In timp ce discutam, de sus, au răzbătut pînă la noi niște zdrăngănituri, ca și cum cineva ar fi spart ceva... — Fuga sus, că-1 prindeți! Precis a spart o chiuvetă. Sus n-am mai găsit decît chiuveta spartă, dar spartă zdrăvan. — Cine te-a adus în halul ăsta? am întrebat eu. — Gheorghe Burlaciuc, de la camera 58. M-a nimerit drept între... ochi, dar tot l-am cunoscut cine-i. Intre timp, din cîteva camere (28, 33, 27, 6 ș.a.) au început să inunde tot blocul acordurile unei muzici săltărețe. — Vor să-mi facă o primire deosebită, am gîndit cu voce tare. — Da'de unde!... Așa fac de obicei. Hîrtia, pe care o pusesem în buzunar, mi-a... foșnit în șoaptă: — Hai în camera de deservire de la etajul I, la cea din aripa dinspre răsărit. Credeţi că am putut intra ? E un miros greoi — paznic ferm şi feroce — m-a oprit în uşă. Era un miros eterogen, produs de tot felul de gunoaie menajere şi nemenajere, aruncate peste tot, fără menajament. — Spune-mi, am întrebat peticul de hîrtie din buzunar, cum« am păcătuit de mă torturezi cu astfel de metode? Tocmai cînd vroia să răspundă, zgomotul unui geam spart mi-a sustras atenția. Am tresărit. — Nu-i nimic, m-a liniştit hîrtia. E Adrian Bunea. — De unde știi? — A mai spart și o uşă. Așa face cînd e bine dispus. El zice că glumeşte. — Şi cu el nu glumeşte nimeni? — De fapt aici aproape toţi glumesc. Pînă şi întreprinderea de reparaţii construcţii, glumeşte tot aici. Parcă în altă parte n-ar avea loc. — Nu înţeleg. — A început nişte lucrări şi le-a lăsat baltă. Aici hîrtia a cerut să-mi aproprii urechea de ea şi a adăugat: — Şi I.G.L.L.-ul are partea lui de t glumă. Ţi-o spun eu, care-s de acolo. Văzînd eu aşa, m-am gîndit că lucrurile trebuie luate, totuşi, în serios. Şi am redactat următorul anunţ, în numele locatarilor acestui bloc: „ Noi, locatarii blocului tineretului, din str. Culturii, aducem la cunoştinţa tuturor ieşenilor şi neieşenilor că declarăm blocul nostru drept muzeu. Dacă vreţi să învăţaţi ceva în privinţa felului cum nu trebuie să vă gospodăriţi, cum să nu păstraţi bunurile comune şi multe, multe altele, vizitaţi-ne! Cu o condiţie, însă, să nu ne puneţi întrebări". A doua zi după afişarea anunţului, am observat că acesta dispăruse. Probabil că a fost luat drept o glumă. PROBLEME CETĂŢENEŞTI ÎN TOIUL TOAMNEI, PRIN CANTINE O dată cu octombrie, toamna s-a instalat temeinic şi comod pe meleagurile noastre. Anotimp al... numărătorii bobocilor, „tina melopeelor“ este şi un fel de sol special, care are aerul de a avertiza : „Fiţi cu luare-aminte, după mine urmează moţ Crivăţ”. Iar bunii gospodari pricep avertismentul şi procedează In consecinţă. Intr-unele din zilele trecute, am întreprins, cu ajutorul corespondenţilor noştri E. SOLOMON şi L. CRĂCIUN, un raid prin mai multe cantine din oraşele laşi, Birlad şi Paşcani. Cu scopul de a afla amănunte privind pregătirile pentru iarnă. BELŞUG IN CĂMĂRI (Cu o săptămină — două In urmă, după ce mai întîi au fost curăţate şi primenite, magaziile şi beciurile şi-au desfăcut larg uşile, să intre aer proaspăt. In acelaşi timp, în baza contractelor încheiate cu O.L.F.-ul ori cu unităţi agricole socialiste, au început să sosească şi primele cantităţi de produse: cartofi, ceapă, fasole uscată, ardei graşi, roşii etc. — toate avînd destinaţie specială, pentru iarnă. Din cele relatate de către tov. Filip Ruxăndescu, administratorul grupului de cantine al T.R.C., de exemplu, reiese că din cantităţile contractate, o bună parte a şi fost ridicată: 36 tone de cartofi, 5,5 tone de fasole uscată şi mazăre, 8 tone de da apă, s-au conservat 3,5 tona de legume, s-au pus aproape 10 tone de murături, s-a realizat o cantitate de 6,5 tone de bulion etc., aprovizionarea făcîndu-se in continuare conform graficelor stabilite. Vizitînd locurile de depozitare, ne-am dat seama de grija ce se poartă pentru buna aprovizionare a cantinelor pe timpul iernii. De acest lucru ne-am convins, de fapt, și în urma vizitelor făcute la cantinele Atelierelor „Nicolina“ din Iaşi, Atelierelor din Paşcani, Fabricii de rulmenţi din Bîrlad ş.a. In această privinţă, o situaţie aparte am întîlnit la cantina şantierului nr. 33 din Paşcani. E drept, aici au început aprovizionările. S-au procurat ceva cartofi, rădăcinoase, s-au pus cîteva butoaie cu murături. — Cu spaţiul de depozitare cum staţi? am întrebat pe tov. Pavel Isache, gestionarul cantinei. — Beciul... încă nu-i gata. — Dar cu combustibilul 7 — ?!? ABONAţii AU CUVÎNTUl Ştiind că, în ultimă instanţă, abonaţii sînt cei mai în măsură să-şi spună părerea în legătură cu activitatea cantinelor, pe care le frecventează, ne-am orientat ca atare. In sala de mese a cantinei F.R.B., de exemplu, ne-am întîlnit cu fraţii Mihai şi Dumitru Orzan, ambii rectificatori, care ne-au declarat: — Servim masa la această cantină din 1959 şi sîntem mulţumiţi de felul cum se găteşte, cum sîntem serviţi, de varietatea meniurilor. Sperăm că şi în continuare, mai ales in perioada de iarnă, personalul cantinei va da dovadă de acelaşi interes. Stînd de vorbă cu un grup de muncitori constructori de pe șantierul din Tătăraşi, am aflat cuvinte frumoase la adresa celor ce deservesc cantina: — Noi avem sală de mese chiar aici pe șantier, iar mîncarea ni se aduce cu mașinile, caldă, de la cantina centrală. Ni se dau, totdeauna, la prînz, trei feluri, iar seara două. In fiecare zi, se prepară mîncare cu carne. O măsură bună luata de administraţie e aceea că, în funcţie de locul de muncă al abonaţilor, s-au fixat nouă puncte speciale unde se serveşte masa, evitîndu-se astfel deplasarea pînă la cantina centrală. La Atelierele „Nicolina", am discutat cu tovarăşul Teodor Dram. — In general, mlncarea servită la cantina noastră ne satisface. Eu, totuşi, aş avea o propunere: mai multă atenţie faţă de alcătuirea meniurilor la regim şi faţă de calitatea hranei. De multe ori ni se serveşte un pilaf care... rămîne în farfurii. Despre calitatea mîncării servite la cantina Sfatului popular al raionului Bîrlad, tovarăşul Vasile Gorduneanu ne-a vorbit astfel: — Servesc masa de prînz, împreună cu soţia, la această cantină de 6 ani de zile. Ce să spun? Mîncarea este bună, dar nu prea variată, în special ciorbele. Ni se serveşte aceeaşi ciorbă, mai multe zile la rînd. O situaţie similară şi cu felul trei. Oare bucătarul Emil Hortvath nu mai ştie să gătească şi altceva? încă o problemă: se dau de puţine ori salate şi murături la mîncăruri care cer aşa ceva. Pentru ce? Sperăm că în perioada de iarnă, situaţia aceasta se va schimba, mai ales că, din cîte ştiu, se dă atenţia cuvenită aprovizionării. Tehnicianul Vasile Zaharia, de la Atelierele Paşcani, pe lîngă cuvintele de laudă la adresa bucătarului, a venit şi cu următoarele propuneri: să se introducă numai tacîmuri inoxidabile, iar personalul de deservire să fie mai operativ. CONTEAZĂ ŞI ASTA — Aspectul plăcut al sălii de mese ne măreşte parcă pofta de mîncare, spun abonaţii cantinei Atelierelor din Paşcani. Intr-adevăr, aspectul bucătăriei, al sălii de mese, al personalului de deservire, totul contribuie la crearea unei ambianţe plăcute, intime. In urma vizitei noastre, ne-am dat seama că, în majoritatea întreprinderilor, s-a manifestat grijă pentru renovarea sălilor de mese, pentru punerea la punct a instalaţiilor din bucătării. Intrînd în cantina de la F.R.B., de exemplu, constaţi peste tot prezenţa unor mîini harnice, de gospodar. Nu de mult, bucătăria a fost văruită, s-au completat plăcile de faianţă, s-a înlocuit un injector, s-a samotat soba, s-a completat vesela. Şi sălii de mese de la Atelierele „Nicolina" i s-au adus îmbunătăţiri. Astfel, s-a făcut instalaţia de iluminat cu neon, s-au schimbat perdelele. Totuşi, după cîte ne spunea tovarăşul Mihai Onofrei, şeful serviciului administrativ, aici se mai pot face unele lucruri: mozaicul din sala de mese să fie mai bine întreţinut, să fie sporit numărul personalului de deservire, să fie schimbată mușamaua de pe mese, să se procure scaune cu spătar, sâ se repare frigiderul care stă nefolosit de luni de zile. La cantina Sfatului popular raional Bîrlad, am întîlnit un izbitor contrast între aspectul plăcut al sălii de mese și cel al bucătăriei, unde pereţii erau afumaţi, cu tot felul de urme pe ei, injectorul de la sobă curgea dînd naştere unor şiroaie de motorină, plitele erau arse, unele plăci de faianţă căzute ş.a. Situaţie asemănătoare am întîlnit şi la cantina şantierului nr. 33 din Paşcani, unde lipsa de gospodărire, necurăţenia, dau un aspect neplăcut. — Să veniţi cînd ne vom muta în cantina nouă, ne-a invitat tov. Pavel Isache. Noua cantină se află, însă abia în construcţie. Din cele de mai sus reiese că, deşi in majoritatea cantinelor se manifestă interes sporit pentru buna aprovizionare pentru iarnă şi pentru servirea unor mese consistente, variate şi gustoase, totuşi mai există destule lucruri nepuse la punct. Comitetele de sindicat din întreprinderi au obligaţia să urmărească, îndeaproape, activitatea cantinelor, să dea îndrumări, să propună conducerilor administrative măsurile ce se impun. F. VASILESCU PUBLICITATE Institutul agronomic Iaşi Mihall Sadoveanu nr. 3 ora prezinta urmate orale posturi: - 1 MmMan agronom, Gospodăria didactică V. Lupului - 2 bucătari principal - 1 baotar - 1 baeficar abator - 1 măcelar - 1 calator principal ■ 4 ospătari - 1 achizitor. Condiţii «le angajare : bucătarii, cofetarul fl ospătarii să posede certificate de calificare fl buletin de praf Iaşi. CONSILIUL AGRICOL REGIONAL anunţă organizarea unei sesiuni de examene de diplomă, între 1—15 decembrie 1965, pentru elevii fostelor şcoli tehnice de maiştri cu profil agricol şi fostelor şcoli tehnice cu profil agricol (cu candidaţi absolvenţi de liceu), şcoli care au funcţionat între anii 1956—1962. Examenul se va ţine la Centrul şcolar agricol Sibiu, unde se primesc înscrieri pînă la data de 20 noiembrie 1965. Pentru înscrierea candidaţilor sînt necesare următoarele acte : — Cerere — Copie de pe foaia matricolă a şcolii absolvite — Dovadă de la unitatea în care este încadrat din care să rezulte că lucrează în specialitatea în care s-a pregătit în şcoală. Informaţii suplimentare se pot primi de la şcolile tehnice agricole Huşi, Vaslui, Miroslava, Podu Iloaiei şi Iaşi. Trustul Gostar Bîrlad încheie contracte de şcolarizare pentru următoarele specialităţi: - Tehnicieni constructori; - Tehnicieni instalaţii tehnico-sanitare, încălziri centrale, ventilaţia şi condiţionarea aerului; - Tehnicieni pentru instalaţii electrice. - Tehnicieni hidrotehnici agricoli. - Tehnicieni cadastrali (organizarea teritoriului). Candidaţii trebuie să fie absolvenţi ai şcolilor medii, cu sau fără examen de maturitate. Informaţii suplimentare la telefon 128, zilnic între orele 7-15. Citiţi „FLACĂRĂ IAŞULUI" ÎNTREPRINDEREA ECONOMICA PAŞCANI livrează fără repartiţie următoarele: esenţă lămîie, săpun de rufe, divers mobilier şcolar, cuie diferite, holt şuruburi, cremoane, grund galben, tub P.V.C. - ţeavă construcţie, cureluşe transparente, obezi căruţă, lădiţe ambalaj, rame ferestre, glaspapir, mesuţe copii. Comenzile se vor face direct întreprinderii din Paşcani, str. Traian Vuia nr. 7. ÎNTREPRINDEREA REPARAŢII-CONSTRUCŢI IAŞI strada D. Gherea nr. 15 telefon 4142 invită pe această cale delegaţi întreprinderilor şi instituţiilor din oraşul Iaşi de a se prezenta de Urgenţă cu necesarul de reparaţii pentru anul 1966, în vederea programării lucrărilor. Gospodăria agricolă de stat Copou—Iaşi are vacante următoarele posturi — 2 tractorişti-rutierişti — 1 achizitor autorizat — 1 mecanic cazane presiune. Condiţii de angajare: conform H.C.M. nr. 1053/1960. Doritorii se vor adresa la serviciul personal-învăţămînt din G. A. S. Copou, Aleea M. Sadoveanu nr. 63. T.A.P.L. IAŞI are vacante următoarele posturi : — şef serviciu comercial — şef serviciu producţie — şef serviciu financiar şi contabilitate — planificator principal — economist principal plan — consilier juridic. Condiţii de angajare : conform H.C.M. nr. 505/1965. Relaţii suplimentare la serviciul personal al T.A.P.L., telefon 1252. ÎNTREPRINDEREA ECONOMICA „PROGRESUL" IAȘI angajează de urgenţă muncitori calificaţi în meseriile: — cazangiu — lăcătuş Solicitanţii se vor adresa la sediul întreprinderii din str. Niciman nr. 2 Iaşi, serviciul Organizarea Muncii, telefon 4204. „11-18 D“-un nou tip de avion de pasageri Avionul sovietic i.ll- 18", care se bucură de mare popularitate, a fost perfecţionat și se livrează In prezent sub denumirea de ,,ll- 18 D". Noua variantă a acestui aparat are o rază de zbor cu aproxîmativ 30 la sută maî mare - 6.200 km. - numărul călătorilor variind între 65 şi 122 în funcţie de durata raidului şi de clasa aparatului. Aeronava 1. 11-18 D" se caracterizează printr-o siguranţă deosebită, piesele şi subansamblurile ei fiind supuse unor încercări rigide, în timp ce elementele de dublare creează aşa-numita „rezistență bietajata". In noua variantă a avionului s-a pus un accent deosebit pe liniile moderne ale interiorului, iluminatul odihnitor pentru ochi, s-au instalat fotolii foarte comode. In felul acesta s-a ajuns la un confort superior. Uzinela Medicor din Budapesta produc instrumente şi aparate chirurgicale foarte căutate In străinătate. Recent uzina a început producţia în masă de diferite noi fabricate. IN CLIŞEU: Masă de operaţie din material transparent permiţind efectuarea de radiografii la cele mai complicate operaţii. 43 facultăţi, 226 specialităţi, 65.535 de studenţi Cele 26 Institute de învăţămînt superior din Bulgaria, cu 43 facultăţi şi 226 specialităţi, care îşi deschid porţile în aceste zile, urmează să fie frecventate in noul an de învâţămint de 85.535 de studenţi, din care 57.700 la cursurile de zi. Faţă de anul de învăţămînt 1955-1956, numărul total al studenţilor a crescut cu peste 49.000. Pentru prima dată in acest an, în cadrul Universităţii din Sofia ia fiinţă o facultate de filologie slava. De asemenea, numărul specialiştilor din institutele existente se măreşte cu încă patru, printre care: specialitatea „Economia turismului" in cadrul Institutului superior de la Varna, specialitatea "Tehnologia şi mecanizarea construcţiilor" în cadrul Institutului superior de ingineri din Sofia. An de an, creşte şi numărul studenţilor care beneficiază de cămine. Noul hotel „Iugoslavia“ La Belgrad au început lucrările la construcţia unui nou hotel „Iugoslavia", situat pe malul drept al Savei. Acesta va fi cel mai mare hotel din capitala Iugoslaviei. El va avea 6 etaje şi 601 camere. Hotelul va fi prevăzut, de asemenea, cu un restaurant cu 600 de locuri, care la nevoie va putea fi folosit şi ca sală de cinematograf. Sunt prevăzute, de asemenea, numeroase săli pentru conferinţe, un bufet expres, cîteva baruri, un bazin etc. In cadrul hotelului vor fi amenajate saloane de coafură, de croitorie, un garaj pentru 130 de autoturisme. U. R. C. C. — IAŞI “ aduce la cunoştinţă că în oraşele laşi şi Bîrlad s-a organizat de către Oficiul legume-fructe - Iaşi şi Agevacoop — Bîrlad, aprovizionarea populaţiei la domiciliu, cu cartofi şi ceapă. Comenzile se pot adresa zilnic. Pentru oraşul Iaşi, la telefon 3435 sau direct la depozitul Oficiului legume-fructe, str. Zugravi 64-68. Pentru orașul Bîrlad, comenzile se pot adresa la telefon 531 sau la sediul depozitului Agevacoop Bîrlad, din Piaţa Halei. Comanda minimă este de 100 kg., sau produse în valoare minimă de 80 lei. Pentru acoperirea cheltuielilor de ambalare şi transport, se va adăuga la prețul de desfacere cîte 0,10 lei per kg. de produs, plus costul ambalajului. Cetăţeni! Stringeţi şi predaţi metalele vechi, fieroase şi nefieroase, la depozitele I. C. M. din localitate. Preţurile de colectare de la populaţie sunt achitate de I.C.M. în momentul predării metalelor. Adresele depozitelor I.C.M. sînt următoarele: -IAŞI, str. Zugravi nr. 63, telefon 3397 ; str. Nicolina, nr. 56 ; str. Ion Creangă nr. 58; Şoseaua Ştefan cel Mare nr. 52. - BÎRLAD: str. Alex. Sahia nr. 2, telefon 120; - VASLUI: str. Ştefan cel Mare nr. 173, telefon 202; - HUŞI: str. Ştefan cel Mare nr. 118, telefon 227; - NEGREŞTI: str. Gării nr. 2, telefon 26; - HIRLAU ; str. Dolhasca nr. 385; - TG. FRUMOS; str. Cuza Vodă nr. 120; - PASCANI; str. Unirii nr. 2. Surse noi de inspiraţie in filmele de desene animate Paralel cu filmele artistice, cinematografia cehoslovacă acordă o atenţie deosebită desenelor animate, domeniu în care se ilustrează în mod deosebit regizorul Jiri Brdecka. Depăşind sfera satirei şi a burlescului tradiţional, acest tînăr regizor experimentează surse noi de inspiraţie, cum ar fi, de pildă, morala alegorică. Regizorul Brdecka dezvăluie contradiţiile fundamentale ale fiinţei umane, el realizează profunde analize psihologice prin intermediul metaforei poetice. In filmul ,,Tara" („Le pays du Tendre"), pe o temă inspiratădin Evul Mediu, regizorul a creat o operă de un lirism deosebit. Făcînd abstracţie de sistemul clasic de realizare a desenelor prin tuşee groase, noua formulă îşi conturează desenele prin linii subţiri estompate, în culori pastelate. Măiestria creatorului noilor pelicule s-a ilustrat şi în Filmul „Cum a învăţat omul să zboare“, film al cărui subiect a fost realizat prin îmbinarea realităţii şi a utopiei, şi care a fost premiat în 1958 la Festivalul de la Cannes. Au urmat la rînd filmele ,,Atenţie“ (în care se face o Incursiune în istorie începînd cu epoca preistorică şi pînă în era atomică pentru a se prezenta diferitele tipuri de agresori care s-au perindat; filmul a fost premiat la Festivalul de la Karlovy Vary în 1960), „Verva şi raţiunea“ şi ,,Galina Vogelbridae" premiate la festivalul de la Annecy în 1963. In colaborare cu regizorul Jiri Trnka, au fost realizate scenarii de o subtilitate deosebită: „Bayaya", ,,Privighetoarea împăratului", „Visul unei nopţi de vară" şi altele, în care Brdecka se manifestă ca un poet plin de lirism. „Marele zid verde“ Datorită uriaşelor perdele forestiere de protecţie, cunoscute sub numele de „marele zid verde", în agricultura regiunilor din nord-estul R.P. Chineze au fost obţinute rezultate importante. Planul de împădurire a acestor regiuni, îndeplinit aproape în întregime, prevede plantarea de păduri pe o lungime de 800 km. şi pe o lăţime de 200-300 km. In prezent, aceste păduri ocupă 200.000 hectare în trei provincii ale Chinei de nord-est. Ele apără de furtuni o suprafaţă de 1.300.000 ha. pămint arabil şi zeci de mii hectare păşuni. In regiunea de vest a provinciei Ghirin, datorită existenţei pădurilor, au putut fi recuperate 22.000 ha. pămînt. De asemenea, au fost fixate nisipurile mişcătoare, a fost redusă evaporarea apelor şi sporită umiditatea atmosferică. Vedere parţială din Nowa Huta (R. P. Polonă), cu uzinele metalurgice Lenin, în planul II. O. C. L TEXTILE-INCALŢĂMINTE, ORAŞ IAŞI angajează de urgenţă un remizier pentru produse textile - galanterie, pentru piaţa „Progresul“, cartierul Păcurari. Informaţii în strada Ştefan cel Mare nr. 2 etaj I. TRUSTUL DE PANIFICAţIE DIN ORAŞUL IAŞI ŞI SECŢIILE DIN BIRLAD, VASLUI, HUŞI ŞI PAŞCANI, vînd coji de la cartofi fierţi şi resturi, furaje nutritive pentru animale, la preţurile de: 55 lei tona pentru sectorul de stat 63 lei tona pentru cooperativele agricole de producţie şi cetăţeni MACARA IAȘULUI PAGINA 3 /PROFIL „MOBILA" — IAŞI strada Bucium nr. 32 angajează de urgenţă : - un economist merceolog în cadrul serviciului livrări, in condiţiile H. C. M. nr. 1053/1960. - electricieni bobinatori, - 2 fochişti. Informaţii suplimentare se pot cere zilnic la serviciul personal al intreprinderii, între orele 7-15, telefon 1120-1121. Cooperativa „PrestaţiuneaIlaşi aduce la cunoştinţă tuturor cetăţenilor posesori de autoturisme că a deschis o nouă unitate modernă pentru reparaţii auto în strada Păcurari (în spatele Staţiei de benzină). Unitatea este dotată cu utilaje perfecţionate pentru executarea în condiţii ireproşabile a întreţinerii şi reparaţiei autoturismelor în garanţie şi post garanţie. întreprinderea poligrafică Iaşi angajează urgent un dactilograf şi un mecanic. Informaţii suplimentare se pot lua zilnic la serviciul personal din str. V. Alecsandri nr. 12.