Flacăra Iaşului, februarie 1966 (Anul 22, nr. 6032-6055)
1966-02-01 / nr. 6032
riACÄRA IA$DLIJI PAGINA 2 -..'■ - "■ ' w V IATA CULTURALA CARNET BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului*). Recent, pe scena Teatrului de stat „Victor Ion Popa“ din Birlad, s-a dat startul intr-o interesanţii competiţie cultural-artistici, organizaţi de Consiliul local al sindicatelor şi care va reuni la cele zece probe ale concursului tolişti vocali de mujici populari şi uşoari, solişti instrumentişti, dansatori, recitatori etc. La aceasti competiţie Voi participa peste 2.000 de artişti amatori din Întreprinderile birladene. Prima confruntare, care a avut loc Intre artiştii amatori dela Fabrica de rulmenţi şi cel de la Fabrica de confecţii, a luat sfirşit cu victoria metalurgicilor. Spectacolul-concurs a sttrnit un viu interes printre spectatori, care au populat plnă la refuz sala teatrului bârlădean şi au aplaudat ca căldură pe interpreţi. In următoarele etape, se vor intilni artiştii amatori din celelalte Întreprinderi birladene, iar la 1 Mai va avea Ioc un spectacol festiv In care vor evolua formaţiile şi soliştii premiaţi in aceste Întreceri. * Zilele trecute, din iniţiativa grupei sindicale de la Clinica I medicală, a avut loc la Spitalul nr. 1 de adulţi Iaşi, o şezătoare literară dedicată poetului Mihai Codreanu. Cu acest prilej, scriitorul Aurel Leon a făcut un medalion al sonetistului ieşean, după care actorii Elena Bartok şi Virgiliu Costin, de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri", au citit din opera lui Mihai Codreanu.* PAŞCANI (de la şubredacţia ilarului „Flacăra Iaşului"). Zilele trecute, echipa de teatru a Casei raionale de cultură Paşcani a prezentat un spectacol cu piesa „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale. Spectacolul, avînd in distribuţie pe Mantu Maria, Vlad Hariga, Ciopraga Gigi şi alţi salariaţi din localitate, s-a bucurat de mult succes, fiind vizionat de peste 400 de spectatori. ALEXANDRU VATAVU * Aproape zilnic, la Biblioteca regională sosesc noi volume. Numai în cursul zilei de 26 ianuarie, aici, a intrat un nou fond de 969 de volume. In prezent, această bibliotecă posedă 200.196 de volume, faţă de 61.900 de volume în urmă cu 10 ani. Anouilh, pe scena Teatrului Naţional In cursul lunii februarie, pe scena Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri" va fi prezentată, în premieră pe ţară, drama istorică Becket de Jean Anouilh. Este pentru a doua oară eleci numele acestui prestigios dramaturg francez a fost Înscris in repertoriul scenei ieşene. (I s-a mai jucat, in primele stagiuni de după război, piesa „Călător fără bagaj"). Reprezentant de frunte al dramaturgiei franceze contemporane, alături de Giraindoux, Salacrou, Sartre, Ionescu, Anouilh aduce In piesele sale, pe lingă frumuseţea desăvîrşită a fondului şi formei artistice, o adîncă şi caldă umanitate. Becket sau Onoarea Domnului a fost scrisă în 1958 şi este o dramă de largi desfăşurări istorice. Scena devine un spaţiu indefinit transformabil, sugerînd vastitatea. Decoruri sumare, dar sugestive, oferă ochilor uimiţi ai spectatorilor Anglia şi Franţa, palate, bordeie şi oraşe, marea prinsă în vîrtejul furtunii sau păduri străbătute de călăreţi. Cei doi eroi, Regele şi Becket, trăiesc, în aceste spaţii, lunga, pătimaşa şi tulburătoarea lor amiciţie, care se sfirşeşte cu uciderea arhiepiscopului răsculat. La noi în ţară, piesele lui Anouilh au fost întotdeauna bine primite de public. Premiera pe ţară a dramei Becket este aşteptată cu interes nu numai de spectatorii ieşeni, ci şi de cei din alte oraşe, cărora le sunt cunoscute succesele internaţionale ale piesei. Ne-am adresat tovarăşei Sorana Coroamă, regizoarea spectacolului, cu cîteva întrebări ■— Ce a determinat colectivul Teatrului Naţional să includă în repertoriu această piesă ? — Rezonanţele ei foarte contemporane, caldul ei umanism. Cu toate că acţiunea se petrece intr-un Ev- Mediei foarte întunecat, piesa vorbeşte despre om, despre demnitatea umană, despre această problemă permanent actuală. Pledoaria pentru demnitatea omului în acea nesfirşită noapte medievală ne apare ca un prim punct luminos, ca nişte zori ce vestesc renaşterea de mai tîrziu. Piesa este scrisă intr-un limbaj foarte modern, ai senzaţia că se petrec nişte evenimente recente pe care le-am fi putut trăi cu toţii. Scrisă în anii de după ultimul război, după acest război dur şi inuman, drama Becket s-a înscris puternic în actualitate. — Fiind o dramă istorică, montarea scenică v-a pus desigur unele probleme mai dificile. — In montarea spectacolului nu ne-a interesat în primul loc latura istorică a piesei (deşi ne-am documentat riguros asupra epocii şi a personalităţilor istorice), nu vom face arhivistică. De altfel, nici textul nu ne-ar permite așa ceva, el fiind scris într-o manieră modernă la modul de gîndire al omului contemporan. Referirile istorice vor fi, in spectacol, mai mult pretexte decit reconstituiri. In ciuda respectării stilului epocii și a datelor istorice, mergem mai mult la Sugerare şi nu la redarea tale-quale a unei realităţi precise. Epoca va fi doar un fundal pe care se vor imprima gînduri contemporane. — Aici rolul «cenografiei,,. . .„este de primă importanţă. Decorurile (Hristofenia Cazacu) vor fi reduse la esenţă, la simbol. Sugerăm doar epoca de piatră şi metal a Evului Mediu şi nu o reconstituim. Vom folosi stilul romanic, stilul epocii. Montarea este, fără îndoială, grea şi pretenţioasă. Rapiditatea desfăşurării acţiunii, schimbările rapide de idei şi atitudini, trecerile abrupte de la o situaţie la alta ne-au determinat să folosim două turnante, iar unele schimbări se vor face la vedere. MOMENT TEATRAL — V-a pus cumva probleme speciale faptul că piesa are tendințe cinematografice? — Nu. In general, sunt împotriva imixtiunii cinematografului în teatru și nu voi folosi în montarea spectacolului decît mijloace teatrale. — Citeva cuvinte despre distribuţie. — Distribuţia e foarte mare, antrenează aproape întreg colectivul teatrului, mai ales pe bărbaţi. In rolurile principale au fost aleşi doi actori care şi-au cîştigat un binemeritat prestigiu: Teofil Vîlcu, în dificilul rol al Regelui şi Ion Omescu în rolul titular. Roluri de primă importanţă le revin şi Adinei Popa şi lui Boris Olinescu, Costel Constantin, Virgiliu Costin. In roluri de mai mică întindere, dar nu mai puţin importante, au fost distribuiţi actori prestigioşi ca Anny Braeschi, George Popovici, Ştefan DăncinesCU, artişti emeriţi, Carmen Barbu, N. Veniaş, C. Sava, C. Dinulescu şi alţii. Teofil Vîlcu ne-a spus: Rolul Regelui este deosebit de greu, datorită marii complexităţi a personajului. Datele lui: impulsiv, diplomat, brutal, vulgar, ironic, dar şi cu reale nuanţe umanitare. Regele e capabil de treceri fantastice de la o stare la alta. Moşteneşte de la maică-sa dorinţa de a comanda şi de a fi ascultat, iar de la taică-său înclinarea spre studiu. Pentru mine, care am jucat pe această scenă roluri însemnate ce mi-au adus mari satisfacţii, acest rege este personajul cel mai complex pe care l-am întilnit, cel ce mi-a prilejuit cel mai mult studiu şi cel mai mare efort. Dacă fiecare rol important trebuie să însemne pentru actor o treaptă, acesta cred că poate însemna mai multe trepte deodată, in cazul in care interpretarea lui se va ridica la valoarea pe care o doresc. Ne-am adresat apoi lui Ion Omescu, interpretul rolului titular, rugîndu-1 să ne spună părerea despre personajul căruia îi va da viată. — In prima jumătate a piesei, concepţia despre lume a lui Becket este dominată de valoarea estetică. Realitatea ii solicită atenţia numai în măsura în care o găseşte frumoasă, pentru ca apoi, şi în asta constă dificultatea interpretării rolului — concepţia lui să se restructureze integral pe dominantă etică, întocmai ca şi Faust, la capătul altor experienţe, Becket nu-şi găseşte liniştea decit in momentul în care dragostea de om devine sensul suprem, generator de sacrificiu, al existenţei sale. Intr-o vreme în care normanzii cuceresc pământuri noi prin dreptul celui mai puternic, saxonul Becket cucereşte valori noi pentru istorie, reuşind să impună învingătorilor respectul condiţiei umane. Ca interpret al acestui rol, care a prilejuit creaţii deosebit de valoroase pe scenă şi pe ecran, voi fi mulţumit, cu eforturile şi posibilităţile mele, să ating o onorabilă aproximație. ȘT. O. MUGUR Mîini îndemînatice Întreceri la schi Duminică, pe pirtiile de schi din pădurea Bîrnova, unde zăpada măsoară peste un metru grosime, C.S.M.S. Iaşi şi Consiliul raional U.C.F.S. Iaşi au organizat într-un singur concurs (probele fiind aceleaşi) fazele orăşenească şi raională de schi fond, pentru juniori şi seniori. Seniorilor le-a fost rezervată proba de 10 km. fond, juniorilor — 5 km. fond, iar junioarelor şi senioarelor, proba de 3 km. fond. Iată primii clasaţi: Oraşul Iaşi 5 km. juniorii 1. Dan Caranfil, 2. Vasile Susai, 3. Nicolae Ciocan (toţi de la Voinţa Iaşi). 10 km. seniori: 1. Mihai Blaga, 2. Florin Dobreanu, 3. Vasile Stănescu, 4. Petru Gîţu (toţi de la Voinţa Iaşi). 3 km. junioare: 1. Sidonia Macovei, 2. Doina Lungu (ambele de la Voinţa Iaşi). 3 km. senioare: 1. Aurica Bosianu, 2. Angela Ceaicovschi (ambele de la Voinţa Iaşi). Raionul Iaşi 5 km. juniori: 1. Octav Iordache, 2. Vasile Enache (ambii de la Sănătatea Bîrnova), 3. Marcel Costinescu (Victoria Poieni). 10 km. seniori: 1. Iosif Buzelan, 2. Viorel Borcea (ambii de la Sănătatea Bîrnova), 3. Alexandru Păvăluţă (Victoria Poieni). Primii doi clasaţi la fiecare probă vor participa la faza regională ce se va organiza la Bîrnova, în ziua de 13 februarie. Constantin Adumitreset coresp. SPORT Patinaj pe... aleile ștrandului din Iași- Gheața patinoarului este improprie. Poate va fi mai bună iarna viitoare... SCURTE ŞTIRI „Cupa de iarnă“ la handbal şi-a desemnat clştigătorii. In ultima etapă a avut loc un singur joc (Moldova — Voinţa 21—20), unele echipe neprezentindu-se. Este cazul formaţiilor Institutului agronomic (m), Voinţei şi Institutului politehnic (1). La băieţi, pe primul loc s-a clasat echipa C.S.M.S., iar la fete — echipa Liceului nr. 2. In partidele finale din cadrul etapei orăşeneşti a campionatelor şcolare de volei, s-au înregistrat următoarele rezultate: Liceul nr. 3 — Grupul şcolar petrol-chimie 3—2 (m), Liceul nr. 2 — Liceul nr. 4 3—0. CLASAMENTE: 1. Liceul nr. 3 ; 2. Grupul şcolar petrol-chimie, 3. Grupul şcolar tehnic profesional (băieți) ; 1. Liceul nr. 2; 2. Liceul nr. 4 ; 3. Școala profesională comercială (fete), V. ALEXA — coresp. * Cu prlejul etapei regionale a campionatelor republicane de haltere, juniorii ieșeni au realizat patru noi recorduri regionale : Ghiocel loanid (categ. ușoară) — 65 kg. la Stilul împins I Sebastian Tudose (categ. semigrea) — 97,5 kg. la stilul aruncat și 242,5 kg. la total I Cornelia Matei (categ. mijlocie) — 80 kg. la stilul smuls. Pentru finala campionatului republican (26—27 februarie, Craiova), s-au calificat, in ordinea categoriilor: Toader Antohi (Instit. politehnic), Ghiocel Ioanid, Alexandru Pantea, Corneliu Matei (toți de la C.S.M.S.), Sebastian Tudose (Universitatea). Nu simple constatări, ci măsuri de o largă eficacitate (Urmare din pag. 1) viziile făcute după metode „mobilizatoare” nu asigură o bună funcţionare a utilajului. Iată, de pildă, In ziua de 14 ianuarie (o zi aleasă la întîmplare de ing. N. Coman, adjunctul şefului de secţie) la linia 4 x, în schimbul de noapte, se înregistrează o întrerupere de 2 ore şi 20 de minute, în schimbul de dimineaţă se fac revizii, iar dupăamiază alte 2 ore de întrerupere. Fiindcă a venit vorba despre ceea ce ne arată evidenţa, se mai poate face încă o constatare, de astă dată cu privire la însăşi fidelitatea ei. Deşi se arată că în ziua de 14 ianuarie linia 4 x a avut revizie 8 ore, deci întreg schimbul, totuşi a dat o producţie de 2 tone, iar la linia 2 x, unde s-au lucrat numai 10 minute, o producţie de 7 tone. Se poate avea încredere într-o asemenea evidenţă? Nu cumva ea ascunde unele „secrete" pe care le cunosc numai cei care o întocmesc? Propunem conducerii uzinei să studieze această evidenţă şi modul ei de constituire cu gîftduî că s-ar putea descoperi şi alte inadvertenţe. După cura se ştie, o evidenţă trebuie să fie fidelă realităţii, permiţînd luarea unor măsuri judicioase.mportante probleme se ridică şi în privinţa asigurării calităţii superioare a ţevilor. Este adevărat că exigenţa controlului tehnic de calitate a sporit, incit, pe poarta uzinei, nu ies decit ţevi care corespund intrutotul indicatorilor tehnici şi calitativi prevăzuţi. Au scăzut, in ultimul timp, procentajele de ţevi declasate şi rebutate. Dar rezerve mai sunt şi nu puţine. — La sudură, mai lucrăm Încă empiric, ne spune ing. CONST. MORARU, şef de schimb, şi din această cauză rebuturile sunt încă mari, deşi ne aflăm uneori sub procentajul admis. Ar fi bine ca la introducerea benzii în lucru să avem şi buletinul ei de compoziţie chimică, pentru a putea stabili mai repede parametrii de sudare. E drept că stabilirea acestor parametri nu depinde numai de compoziţia chimică a benzii, dar oricum, buletinele de care am amintit ne-ar folosi foarte mult. Unde sunt buletinele de analiză? — Noi, cei de la laborator, ne informează fizicianul NICOLAE BOHOSIEVICI, facem analiza materiei prime, emitem buletine, dar le predăm serviciului C.T.C. Ce se face cu ele, nu știm. Tot în mina C.T.C.ului ajung și buletinele trimise de furnizor. — Nu-i adevărat, ne contrazice tovarășul VASILE BRANIŞTEANU, Inginerul şef al uzinei. Şefii de schimb primesc buletinele de analiză chimică. Mai tîrziu revine : «— Asta era mai de mult, însă, chiar dacă le-ar primi, tot nu s-ar uita la ele... Şi la urma urmei, de ce au nevoie şefii de schimb de aceste buletine? Pe fiecare colac de bandă scrie doar cantitatea de carbon. Cum să comentăm acest răspuns? Poate ar fi mai bine să aflăm şi părerea şefului serviciului C.T.C., ing. CONST. PINIEA. — Stabilirea parametrilor de sudură nu depinde numai de cantitatea de carbon, deşi acesta este elementul principal, ci şi de proporţia în care se găsesc şi celelalte elemente. De aceea, ne-am gîndit să înfiinţăm un post de controlor tehnic la intrarea materialului în linia de sudură, deocamdată la linia 4 ac. Controlorul respectiv va avea asupra lui buletinele de analiză chimică a fiecărei şarje şi va putea urmări cum se comportă materialul în timpul lucrului. Avem intenţia să facem un studiu mai larg asupra calităţii sudurii în funcţie de caracteristicile materialului şi, fără îndoială, cei care trebuie să ne ajute, fiind interesaţi direct în obţinerea a cu mai bune rezultate, sunt tovarăşii care lucrează în producţie. Ei vor avea astfel posibilitatea să cunoască buletinele de analiză la orice oră şi să stabilească parametrii optimi de sudură. Aşadar, buletinele de analiză chimică sunt necesare, s-au şi luat măsuri pentru folosirea lor d* fapte confirmate şi de directorul uzinei tov. ing. VASILE LUPUŞORU, totuşi, inginerul şef n-a găsit necesar să se refere la ele. Se pare că in uzină nu există incă o unanimitate de vederi în ceea ce priveşte necesitatea stabilirii pe cale ştiinţifică a unor tehnologii de lucru, tinzîndu-se spre metodele empirice. Aşa se explică şi faptul că de vreo trei luni lipseşte aparatul de măsurat temperatura ţevii la ieşirea din cuptor (ardometru), aprecierea fiind lăsată pe seamă „ochiului" muncitorului cuptural. Ce rezultate se obvin în asemenea condiţii, ne spune muncitorul GH. GUŢU: — Se întîmplă, uneori, să fim mai obosiţi (în schimbul de noapte oboseala apare mai repede decit ziua) şi ochiul ne înşeală. Dacă temperatura e mai mare, ţevile se îndoaie, iar dacă e mai mică se produc defecte la reductor-alungitor şi atunci toată instalaţia se opreşte. Am avut asemenea cazuri. Despre lipsa ardometrului ne vorbeşte şi inginerul OCTAVIAN NASIE, care răspunde de aparatele de măsură şi control. — Aparatul nu s-a putut repara, dar se vor face tn continuare încercări, ne-a spus el. — E normal să se lucreze fără acest aparat? — Nu, dar dacă nu-1 putem repara ! Cineva ne informează că în uzină au sosit de trei săptămîni două pirometre. — De ce n-ați repartizat un pirometru pentru măsurarea temperaturii ? — Costă scump şi trebuie folosit cu multă atenţie... Nu-1 putem încredinţa oricui. Dar să vedem... După cum am aflat pirometrul a ajuns a doua zi în secţia ţevi. De ce au trebuit trei săptămîni pentru a se lua această hotărîre ? In legătură cu Calitatea se mai poate face observaţia că evidenţa pe schimburi a rebuturilor nu este incă pe deplin satisfăcătoare, datorită unor locuri înguste în secţia finisaj, care nu poate prelua ritmic producţia secţiei vecine. Există preocupări din partea C.T.C. de a marca ţevile produse, pe schimburi, dar deocamdată numai preocupări, nu şi rezultate. Sperăm că acestea nu vor întîrzia prea mult. Mai criticabilă ni se pare însă atitudinea conducătorilor de schimb şi a birourilor organizaţiilor de bază respective din secţia ţevi, care declară ci nu se poate face nimic în privinţa aceasta şi nici nu vor să se gindească la vreun sistem care le-ar permite cunoaşterea exactă a rebuturilor ce le aparţin. — Dacă s-ar cunoaşte In Întregime cărui schimb ii revin rebuturile, eu cred că ele ar dispare, sau, în orice caz, s-ar micşora foarte mult, este de părere tov. CONST. MIHOG, membru al comitetului de partid pe uzină, ar cum să se cunoască, dacă nici comitetul de partid n-a intervenit în vreun fel, ci s-a mulțumit numai cu constatări. De altfel, nu numai în acest caz comitetul de partid (secretar ION FRONEA) s-a limitat la constatări. Superficialitatea unor revizii, datorită folosirii aşa-ziselor metode mobilizatoare, tendinţele spre empirism în procesele de sudură, desele întreruperi în funcţionarea utilajului ca urmare a unor deficienţe organizatorice, despre care s-a vorbit la începutul articolului, toate ii sunt cunoscute. Propunem comitetului de partid să reflecte mai profund asupra lipsurilor semnalate, să asculte cu mai multă atenţie propunerile muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Dar nu numai atât. Comitetul de partid are datoria să combată tendinţele spre automulţumire, în primul rînd acelea observate la unii membri ai comitetului şi la unele cadre de conducere, tendinţele de subapreciere a metodelor ştiinţifice de organizare şi conducere a producţiei. Ar fi bine ca şi Comitetul orăşenesc de partid să examineze mai îndeaproape nivelul de organizare a producţiei şi a muncii politice din Uzina metalurgică, să combată cu tărie practica simplelor constatări, pentru adoptarea unor măsuri operative, de o largă eficacitate. ID Interviu pe zăpadă despre... rugbi BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) La 13 martie, cele 12 echipe de rugbi din prima categorie a ţării iau startul în campionatul 1966. La Rulmentul Bîrlad, al cărui lot s-a descompletat masiv (au plecat nu mai puţin de 10 jucători — Aileni, Ionică, Pascal, Răşcanu — militari, Ciorici— la facultate, Cristea, Bidner, Gavriş, Ștefaniu, Boldescu — „păsări călătoare"), se pun multe probleme: completarea lotului, formarea unor jucători pe alte posturi decit pe cele In care jucaseră, omogenizarea echipei... Totuşi, pentru o comportare cit mai bună, rugbiştii metalurgişti au început antrenamentele direct în aer liber, încă de săptămîna trecută. Duminică, 30 ianuarie, i-am găsit pe rugbiştii bîrlădeni în plină activitate. Erau prezenţi la antrenament: Grandore, Beloşinschi, Bănceanu, Călin I, Călin II, Manase, Mihalaşcu, Manea, Ciorăscu, Rainea, Duţă, Polizache, Brăescu, Căldăraru, Roşea (provenit de la Steaua), Rădiţă (venit de la Constructorul Iaşi), Postu (venit de la Constructorul Bîrlad), Modiga, Ţopa, Cosma, lanovici — promovaţi din echipa de juniori. La sfîrşitul antrenamentului, i-am luat un scurt interviu antrenorului echipei metalurgiste — Mircea Puiu: — Campionatul... bate la uşă. Cum staţi cu pregătirile? — Suntem la al treilea antrenament şi pînă la 4 februarie, şedinţele noastre sînt rezervate pregătirii fizice generale, facem alergări în teren variat, crosuri, gimnastică, iar la sfîrşitul lor, pentru destindere, jocuri de„ fotbal, handbal. Contactul cu balonul oval îl vom avea abia la 4 februarie, dată de la care vom incepe şedinţe de pregătire tehnică , individuală şi pe ansamble. La individual, vom urmări perfecţionarea unor elemente tehnice ca: pasa, prinderea balonului, lovirea balonului cu piciorul (anul trecut am pierdut multe meciuri pentru că n-am avut un jucător care să poată transforma), driblingul..., iar pe subansamble, vom insista pe grămezi spontane şi ordonate, jocul la margine şi formarea a noi cupluri. De pildă, intenţionez ca din Rainea sau Brăescu, care jucau aripi, să fac un centru, căci ambele posturi s-au descompletat prin plecarea lui Gavriş şi a lui Cristea, în locul unuia din ei, pe aripă voi încerca să-l formez pe juniorul Țopa — un jucător cu viteză mare și posibilităţi de afirmare. — Perspective? ... — Începem campionatul cu o echipă modesta, însă pe parcurs sper să ne completăm lotul, pe de o parte cu jucătorii care își vor termina stagiul militar, iar pe de alta, prin promovarea în prima echipă a unor juniori de talent. De aceea cred că evoluţia noastră va fi la început mai modestă, însă în partea a doua a campionatului vom deveni din nou echipa Rulmentului un adversar de care să se teamă şi cele mai redutabile formaţii. Jucătorii noştri manifestă o bună dispoziţie la antrenamente şi se pregătesc cu strguinţa. — Ne-aţi spus că în partea a doua a campionatului o să fie promovaţi juniori de talent. Cum? De unde? •— Anul acesta. Cînd am văzut că ne-au plecat 10 jucători şi încă din prima garnitură, se punea întrebarea la un moment dat: ce lot va mai activa in noul campionat? De ce am ajuns la această situaţie? Trebuie să o spunem deschis: am neglijat izvorul de cadre pentru prima echipă — juniorii. De aceea, trăgînd învăţăminte din lecţia pe care am primit-o de la „păsările călătoare", vom pune un accent deosebit pe creşterea juniorilor. In acest scop, unii dintre jucătorii mai vechi , fraţii Călin, Grandore, Manea şi Bănceanu, sub directa mea supraveghere, vor antrena cite o echipă de juniori. Avem de unde, la Şcoala profesională a fabricii sunt peste 700 de elevi, pentru a stimula aceste echipe de juniori, vom organiza un „campionat de casă” la rugbi în 8. Considerăm că în felul acesta vom descoperi noi talente pe care le vom promova cu curaj în prima echipă. S. ELIADE DE PESTE HOTARE INZELL 31 (Agerpres) — Campionul european de patinaj viteză, olandezul Ard Schenk, continuă seria succeselor. La un interval de numai 24 de ore, el a stabilit un nou record mondial. Participînd la un concurs care a avut loc la Inzell (R.F.G.) Schenk a realizat timpul de 205 3/10 în proba de 1.500 m. Cu o zi mai înainte el corectase recordul mondial în proba de 3.000 m. îl-SIDNEY 31 (Agerpres) — Continuîndu-şi turneul în Australia echipa cehoslovacă de fotbal Slovan Bratislava a întilnit la Sidney o selecţionată locală. Echipa cehoslovacă a dominat net, repurtînd victoria cu scorul de 6—0 (3—0). * CORTINA D'AMPEZZO 31 (Agerpres) — Echipajul Italiei II alcătuit din Monti şi Storpaes a cîştigat duminică seara în staţiunea de sporturi de iarnă Cortina d'Ampezzo campionatul mondial de bob. Este pentru a 9-a oară Cînd renumitul bobeur italian Monti, în vîrstă de 38 de ani, își înscrie numele pe lista campionilor lumii la această disciplină. Cu toate că a avut un antrenament sumar, primul echipaj al României alcătuit din Panţuru şi Neagoe s-a clasat pe locul 5, înaintea unor echipaje favorite ca ale Austriei, S.U.A., Canadei şi Elveţiei. * ROMA 31 (Agerpres) — S-au încheiat meciurile semifinalelor „Cupei campionilor europeni" la polo pe apă programate la Genova. In ultima zi au fost înregistrate următoarele rezultate: Marina Moscova — Ferencváros Budapesta 4—3 (1—0; 1— 1; 1—1; 1—1); Pro Recco — N. G. Barcelona 5—1 (1—0; 1—1; 1—0; 2— 0).