Flacăra Iaşului, mai 1966 (Anul 22, nr. 6109-6133)
1966-05-05 / nr. 6111
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL, ANEI XXII, Nr. 6111 JOI 5 MAI 1966I T 4 PAGINI 23 DANI Fabrica de tricotaje „Moldova" Iaşi. Tinara Clara Bordei este una din cele mai harnice maşiniste din secţia confecţii, depăşindu-şi cu regularitate sarcinile de plan, dînd numai lucru de bună calitate. Foto : V. Botoşanu IN PAGINA a 2-a File din lupta glorioasă a partidului IN INTIMPINAREA ANIVERSĂRII PARTIDULUI RITM SPORIT DE LUCRU PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCTI Interviu cu ing. Emil Cojocaru, directorul Grupului După primul trimestru din acest an, după o iarnă capricioasă, care a dat multă bătaie de cap constructorilor din regiunea noastră, Grupul II Bîrlad al Trustului regional de construcţii şi-a anunţat rezultatele economice şi tehnice, care se dovedesc a fi mai bune decit ale celorlalte unităţi similare din regiune. Bîrlădenii şi-au îndeplinit planul la producţia globală, iar la productivitatea muncii au realizat 0,6 la sută peste prevederi. La unele obiective s-au executat lucrări înainte de termen. Astfel, pe şantierul Fabricii de produse lactate, volumul de lucrări a fost de aproape două ori mai mare decît cel prevăzut. Rezultate bune s-au obţinut şi pe şantierul Fabricii de confecţii Bîrlad (extindere), pe şantierul centrului de vinificaţie Huşi, pe şantierul S. M. T. Băceşti etc. După patru luni, unii indicatori de plan au cunoscut o depăşire mai pronunţată. — Cum explicaţi obţinerea acestor realizări bune ? — ne-am adresat tovarăşului inginer EMIL COJOCARU, directorul grupului. — Prin buna organizare a muncii, care ne-a preocupat foarte mult. Fiecare şantier îşi are problemele lui, izvorîte din condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea. Avem şantiere la care se pretează un mai înalt grad de mecanizare al lucrărilor decît la altele; unele sînt mai la construcţii-Bîrlad depărtate, iar altele mai apropiate de oraşul Bîrlad şi deci pun probleme speciale de aprovizionare, de control şi asistenţă tehnică etc. Conducerea grupului, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a soluţionat aceste probleme în mod diferenţiat, astfel ca şantierele să poată realiza cît mai mult şi în cît mai bune condiţii. Practica ne-a dovedit încă o dată că buna organizare a muncii atrage după sine o participare mai activă a muncitorilor la ridicarea noilor construcţii, şi, implicit, sporirea volumului de lucrări. — Aşadar, să reţinem ideea că prin buna organizare a muncii se asigură stabilitatea muncitorilor pe şantier. Dar organizarea depinde mult de cadrele de conducere a şantierelor, mai ales de maiştrii care conduc punctele de lucru. Cum ajută conducerea grupului pe maiştrii de pe şantiere în organizarea muncii ? * * — Şi aici intervine diferenţierea în funcţie de experienţa maiştrilor. In grupul nostru avem mulţi maiştri tineri şi evident că lor trebuie să Ie acordăm sprijinul cel mai activ. Aceasta începe cu aprovizionarea şantierului, în sensul că avem grijă ca materialele să ajungă mai repede pe şantierele lor. De asemenea, urmărim ca ei să cunoască experienţa maiştrilor cu vechime pe şantier. In şedinţele de analiză a gra- V. GH. 4 noi sate electrificate VASLUI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). In raionul Vaslui au fost electrificate şi racordate la sistemul energetic naţional satele : Ciorteşti, Rediu , Roşieşti şi Gura Albeşti, comuna Albeşti. De asemenea, a fost racordat la sistemul energetic naţional prin schimbarea de sursă, satul Codăieşti. Aceste realizări se adaugă la cele obţinute pînă in prezent, In sensul că numărul satelor electrificate în raionul Vaslui este de 61. Rezultatele obţinute pe linia electrificării satelor s-au datorat, In mare parte, colectivului de muncă din sectorul construcţii — montaj al întreprinderii regionale de electricitate Iaşi. TEODOR NEDELCU Un indicator în continuu urcuş nivelul de trai al poporului In aceste zile, pe întinsul şantier al ţării, poporul român desfăşoară o entuziastă activitate pentru a întîmpina cu noi succese în muncă sărbătoarea de la 8 Mai — a 45-a aniversare a Partidului Comunist Român. De patruzeci şi cinci de ani, partidul comuniştilor slujeşte cu adîncă credinţă poporul muncitor, călăuzindu-l din victorie în victorie spre culmile luminoase ale progresului şi civilizaţiei. Cîrmaci temerar şi înţelept, călit în lupte grele, partidul face ca ştiinţa marxistleninistă şi înaltele virtuţi ale poporului român să devină o uriaşă forţă creatoare pusă în slujba desăvîrşirii construcţiei socialiste şi a comunismului. Sub conducerea partidului, poporul român a obţinut succese remarcabile în toate domeniile de activitate. Economia naţională a cunoscut un puternic avînt, producţia materială înregistrînd un ritm înalt de creştere, precum şi însemnate progrese calitative. S-au construit sute de fabrici şi uzine noi, au fost dezvoltate şi modernizate numeroase întreprinderi, s-a lărgit baza tehnico-materială a producţiei agricole. Pornind de la cerinţele tehnicii şi ştiinţei contemporane, partidul călăuzeşte eforturile poporului pentru a continua neabătut industrializarea socialistă, dezvoltarea industriei grele, îndeosebi a construcţiai de maşini, dînd toată atenţia Introducerii tonicii avansate la producţie, îfa-ANATOBIE LUPŞA vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Iaşi firii unei economii moderne, multilateral dezvoltate. Pentru a spori contribuţia agriculturii la mărirea avuţiei naţionale, la progresul general al ţării, partidul a luat măsuri pentru îmbunătăţirea conducerii şi planificării agriculturii, pentru dezvoltarea şi întărirea cooperativelor agricole de producţie. De-a lungul întregii sale activităţi, Partidul Comunist Român a demonstrat că întreaga sa politică este îndreptată spre ridicarea continuă a bunăstării oamenilor muncii. Măsurile luate în acest scop au avut ca bază trainică progresele înregistrate în dezvoltarea economiei şi sporirea venitului naţional. Succesele obţinute în industrializarea socialistă, dezvoltarea agriculturii, avîntul ştiinţei şi culturii, marile transformări social-economice au influenţat puternic viaţa întregii ţări, reflectîndu-se în gradul tot mai înalt de satisfacere a cerinţelor materiale şi spirituale ale poporului. In anii sesenatului, produsul social şi venitul naţional au cunoscut o dinamică susţinută. Faţă de 1959, produsul social a sporit în 1965 de 1,71 ori, iar venitul naţional — de 1,68 ori. Ca urmare, fondul de salarii s-a dublat, salariul real a crescut cu 35 la sută, iar veniturile întregii populaţii au înregistrat sporuri însemnate. Din vînzarea produselor agricole către stat, veniturile băneşti ale ţărănimii au sporit cu 5 miliarde lei. Pentru acţiunile social-culturale, statul a cheltuit în anii sesenatului 108 miliarde Iei, depăşindu-se cu 9 la sută nivelul prevăzut pentru anul 1965. Oraşele şi satele s-au îmbogăţit cu noi şcoli, aşezăminte de cultură şi sănătate, sute de mii de locuinţe, noi spaţii comerciale. Pe întreaga creaţie materială şi spirituală a poporului şi-a pus amprenta ritmul înalt al dezvoltării României Socialiste. Dacă altădată despre poporul român se spunea că era „sărac în ţară bogată", astăzi, condus de partid, el este făuritorul şi stăpînul tuturor avuţiilor patriei şi le gospodăreşte cu înţelepciune. Belşu- Igul, frumosul, demnitatea umană sînt atribute ale noii noastre societăţi şi atestă grijă neîncetată a partidului pentru creşterea bunăstării poporului. In această privinţă o puternică mărturie constituie noul peisaj economic şi social-cultural al regiunii Iaşi. Pe harta regiunii au apărut noi fabrici şi uzine, au fost dezvoltate şi utilate întreprinderile existente, agricultura a fost înzestrată cu mii de tractoare şi maşini agricole, s-au înălţat şcoli şi aşezăminte de cultură şi sănătate. O dată cu dezvoltarea economică a regiunii, a crescut (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) A apărut culegerea literară „înălţimi“ In cinstea aniversării a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, Casa regională a creaţiei populare Iaşi a editat o culegere literară (poezie, proză, reportaje) intitulată „înălţimi''. Alături de nume cunoscute ca: Florin Mihai Petrescu, Horia Zilieru, Ion Chiriac, Mircea Radu Iacoban, Aurel Butnaru, Ştefan Oprea, Silviu Rusu şi alţii. În cuprinsul culegerii mai semnează un număr însemnat de începători în ale scrisului — membri ai cercurilor literare din regiune — ca : Georgeta Eftimie, Silvia Dumitru, Daniela Popescu, Steliana Delia Beiu, Mihai Hăisan etc., care au realizat poezii evocative şi entuziaste. In ansamblu, culegerea literară „înălţimi" este binevenită pentru artiştii amatori din regiunea noastră. „Festivalul artistic studenţesc“ Spectacol de gală Miercuri seara a avut loc la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti un spectacol cu prilejul închiderii „Festivalului artistic studenţesc" închinat celei de a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român. Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretari ai C.G. al P.C.R., membri ai G.G. al P.G.R. şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de cultură şi artă, tineri din diferite sectoare de activitate. Cei mai buni dintre concurenţii la festivalurile artistice desfăşurate in toate centrele universitare — viitori medici, ingineri, profesori, economişti, cercetători — au oferit o entuziastă manifestare artistică închinată patriei şi partidului. Formaţii folclorice, corale şi de estradă, solişti vocali, instrumentişti şi dansatori din mai multe centre universitare ale ţării au interpretat un bogat program artistic care a cuprins sintece despre lupta glorioasă a Partidului Comunist Român, melodii şi dansuri populare, momente coregrafice, arii din opere. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Tinerilor artişti le-au fost oferite flori din partea conducerii de partid şi de stat. (Agerpres) DIN ŢARĂ Nava „Galaţi“ s-a reîntors în ţară GALAŢI . La cheiul din faţa halelor de pescuit al portului Galaţi, a acostat, întoarsă din cea de-a 4-a cursă de producţie, nava românească de pescuit oceanic „Galaţi’. Echipajul e vesel. Bucuria revederii molipseşte mulţimea adunată la promenadă pe faleză. Comandantul navei, căpitanul Nicolae Milu, raportează cu mîndrie că în această cursă a fost realizată o producţie de 953 tone peşte oceanic, peste 200 tone făină de peşte şi 4,6 tone ulei de peşte. „O bună parte din programul de pescuit, apreciază căpitanul, a fost efectuată cu scule (trailere) fabricate la Galaţi la întreprinderea de plase şi unelte pescăreşti care şi-au trecut cu bine „examenul". Ca şi în cursa precedentă, echipajul de pe „Galaţi" a pescuit în vestul Africii, în apropierea insulelor Canare, zonă bogată în peşte şi cunoscută de navigatorii şi pescarii români. (Agerpres) O nouă linie de orz CRAIOVA — După o muncă de aproape 4 ani, cercetătorii ştiinţifici de la Staţiunea experimentală agricolă din Caracal au obţinut o nouă linie de orz pe care au denumit o Caracal 6. Noua linie înspică intre 20—25 aprilie şi ajunge la maturitate in luna mai, cu aproape 30 zile mai devreme decit celelalte soiuri de orz. Aceasta va da posibilitate să se obţină de pe aceleaşi suprafeţe două recolte, dat fiind că după orz se poate Insămînţa porumb hibrid. (Agerpres) Instalaţie-sistem cu comandă program optic TIMIŞOARA — Inginerul Dan Teodorescu de la fabrica „Electromotor" din Timişoara este autorul unei noi realizări tehnice: instalaţia — sistem cu comandă program optic, adaptată la piese de injectat material plastic. Cu ajutorul acesteia, se automatizează operaţiunile de prelucrare a maselor plastice care înainte se executau manual, obţinindu-se in acelaşi timp o polimerizare uniformă a materialului plastic. Noua realizare, pe care autorul ei o închină celei de a 45-a aniversări a partidului, este a 25-a invenţie In dreptul căreia a fost înscris numele tînărului inginer român. (Agerpres) Viitorii strungari (instantaneu din anul I al Școlii profesionale de pe lingă Fabrica de rulmenţi Bîrlad). Foto: B. Petrescu In pagina a 4-a ■ MOSCOVA Deschiderea Expoziţiei economice a României a Şedința guvernului francez — Tăticule, vreau să-ți spun un ,secret". Foto: TIGU BAGIU — chimist O ACŢIUNE CE TREBUIE GRABNIC ÎNCHEIATĂ Amenajarea terenurilor pentru irigare Pe linia măsurilor luate în regiunea noastră, în lumina celui de al IX-lea Congres al P.C.R., în scopul sporirii recoltelor la hectar se înscrie şi extinderea irigaţiilor. In cooperativele agricole, de exemplu, s-a prevăzut a se iriga în 1966 o suprafaţă de 6.681 de hectare. 3.996 de hectare au fost irigate şi anul trecut, astfel că pe această supraţă erau necesare doar lucrări de reamenajare a canalelor existente, volumul cel mai mare de lucrări absorbindu-i cele 2.685 de hectare identificate şi pe care s-au prevăzut a se extinde irigaţiile încă din acest an. După cum am fost informaţi de tovarăşul ing. Costache Uliciuc, de la Uniunea regională a cooperativelor agricole, lucrările de reamenajare necesare pe cele 3.996 de hectare irigate anul trecut au fost terminate în toate unităţile cooperatiste din regiunea noastră. In ce stadiu se află însă lucrările de amenajare a noilor suprafeţe pe care s-au prevăzut a se extinde irigaţiile? La data de 30 aprilie a.c., din 2.685 de hectare planificate, doar pe 1.912 hectare erau terminate lucrările. Merită a fi evidenţiate în această privinţă cooperativele agricole din Prisecani, Victoria, Dumeşti —raionul Iaşi, Cozmeşti şi Mogoşeşti — raionul Paşcani, Şuletea, Dragalina, Popeni — raionul Bîrlad şi altele care s-au situat în fruntea acţiunii. In multe raioane însă mai există serioase rămîneri în urmă în această direcţie. De exemplu, la data amintită mai erau de executat lucrări de amenajare pe 320 de hectare în raionul Iaşi, pe 233 de hectare în raionul Paşcani, pe 59 de hectare în raionul Vaslui, pe 42,5 hectare în raionul Negreşti etc. Una din cauzele care au dus la întîrzierea acestor lucrări o reprezintă predarea cu întîrziere a amplasamentelor de către D.R.I.F.O.T. (De exemplu, la cooperativele agricole din Hălăuceşti, Lespezi, Valea Seacă, Popricani). Cooperativa agricolă din Roşieşti — Vaslui, după cum ne-a informat tovarăşul inginer Uliciuc, n-a intrat nici în prezent în posesia schiţei pentru irigarea celor 25 de hectare. In alte unităţi cooperatiste rămînerea în urmă cu amenajarea terenurilor pentru irigare se datoreşte slabei mobilizări a ţăranilor cooperatori la desfăşurarea acestei acţiuni. In raionul Negreşti, de exemplu, suprafaţa pe care s-a prevăzut a se extinde irigaţii îe este de numai 84,5 hectare. Din acestea, numai 42 erau amenajate. In cooperativele agricole din Drăguşeni, Gîrbeşti, Ipatele, Tansa nici n-au fost începute lucrările pentru amenajarea suprafeţelor respective, care sunt cuprinse între 5 şi 12 hectare. Ce au de spus conducerile acestor unităţi, Uniunea cooperatistă raională şi Consiliul agricol despre întîrzierea nejustificată a lucrărilor ? Lucrările de amenajare sunt neglijate şi în unele cooperative agricole din raioanele Vaslui (la Văleni lucrările n-au început încă) Paşcani şi Iaşi. La cooperativele agricole din Butea, Hălăuceşti ca şi la cele din Andrieşeni şi Popricani nu se vede preocuparea cuvenită pentru recuperarea rămînerii în urmă. Uniunile raionale cooperatiste, consiliile agricole, conducerile cooperativelor agricole, sub îndrumarea organelor raionale şi organizaţiilor de partid, trebuie să accelereze ritmul de lucru pentru terminarea grabnică a amenajărilor. Numai aşa se vor putea executa la timp udările pe întreaga suprafață planificată.