Flacăra Iaşului, mai 1966 (Anul 22, nr. 6109-6133)

1966-05-05 / nr. 6111

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL, ANEI XXII, Nr. 6111 JOI 5 MAI 1966I T 4 PAGINI 23 DANI Fabrica de tricotaje „Moldova" Iaşi. Tinara Clara Bordei este una din cele mai harnice maşiniste din secţia confecţii, depăşindu-şi cu regu­laritate sarcinile de plan, dînd numai lucru de bună calitate. Foto : V. Botoşanu IN PAGINA a 2-a File din lupta glorioasă a partidului IN INTIMPINAREA ANIVERSĂRII PARTIDULUI RITM SPORIT DE LUCRU PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCTI Interviu cu ing. Emil Cojocaru, directorul Grupului După primul trimestru din acest an, după o iarnă capricioasă, care a dat multă bătaie de cap construc­torilor din regiunea noastră, Grupul II Bîrlad al Trustului regional de construcţii şi-a anunţat rezultatele economice şi tehnice, care se do­vedesc a fi mai bune decit ale ce­lorlalte unităţi similare din regiune. Bîrlădenii şi-au îndeplinit planul la producţia globală, iar la productivi­tatea muncii au realizat 0,6 la sută peste prevederi. La unele obiective s-au executat lucrări înainte de ter­men. Astfel, pe şantierul Fabricii de produse lactate, volumul de lucrări a fost de aproape două ori mai mare decît cel prevăzut. Rezultate bune s-au obţinut şi pe şantierul Fabricii de confecţii Bîrlad (extin­dere), pe şantierul centrului de vi­­nificaţie Huşi, pe şantierul S. M. T. Băceşti etc. După patru luni, unii indicatori de plan au cunoscut o de­păşire mai pronunţată. — Cum explicaţi obţinerea aces­tor realizări bune ? — ne-am adre­sat tovarăşului inginer EMIL COJO­CARU, directorul grupului. — Prin buna organizare a mun­cii, care ne-a preocupat foarte mult. Fiecare şantier îşi are problemele lui, izvorîte din condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea. Avem şan­tiere la care se pretează un mai înalt grad de mecanizare al lucră­rilor decît la altele; unele sînt mai la construcţii-Bîrlad depărtate, iar altele mai apropiate de oraşul Bîrlad şi deci pun pro­bleme speciale de aprovizionare, de control şi asistenţă tehnică etc. Con­ducerea grupului, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a soluţionat aceste probleme în mod diferenţiat, astfel ca şantierele să poată reali­za cît mai mult şi în cît mai bune condiţii. Practica ne-a dovedit încă o dată că buna organizare a muncii atrage după sine o participare mai activă a muncitorilor la ridicarea noilor construcţii, şi, implicit, spo­rirea volumului de lucrări. — Aşadar, să reţinem ideea că prin buna organizare a muncii se a­­sigură stabilitatea muncitorilor pe şantier. Dar organizarea depinde mult de cadrele de conducere a şan­tierelor, mai ales de maiştrii care conduc punctele de lucru. Cum aju­tă conducerea grupului pe maiştrii de pe şantiere în organizarea mun­cii ? *­­ * — Şi aici intervine diferenţierea în funcţie de experienţa maiştrilor. In grupul nostru avem mulţi maiştri tineri şi evident că lor trebuie să Ie acordăm sprijinul cel mai activ. Aceasta începe cu aprovizionarea şantierului, în sensul că avem grijă ca materialele să ajungă mai repe­de pe şantierele lor. De asemenea, urmărim ca ei să cunoască expe­rienţa maiştrilor cu vechime pe şan­tier. In şedinţele de analiză a gra- V. GH. 4 noi sate electrificate VASLUI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). In raionul Vaslui au fost electrificate şi ra­cordate la sistemul e­­nergetic naţional sa­tele : Ciorteşti, Rediu , Roşieşti şi Gura Albeşti, comuna Al­beşti. De asemenea, a fost racordat la sistemul energetic naţional prin schimbarea de sursă, satul Codăieşti. Aceste realizări se adaugă la cele obţi­nute pînă in prezent, In sensul că numărul satelor electrificate în raionul Vaslui este de 61. Rezultatele obţinute pe linia electrificării satelor s-au datorat, In mare parte, colec­tivului de muncă din sectorul construcţii — montaj al întreprinde­rii regionale de elec­tricitate Iaşi. TEODOR NEDELCU Un indicator în continuu urcuş nivelul de trai al poporului In aceste zile, pe întinsul şantier al ţării, poporul român desfăşoară o entuziastă activitate pentru a în­­tîmpina cu noi succese în muncă sărbătoarea de la 8 Mai — a 45-a ani­versare a Partidului Comunist Ro­mân. De patruzeci şi cinci de ani, partidul comuniştilor slujeşte cu a­­dîncă credinţă poporul muncitor, călăuzindu-l din victorie în victo­rie spre culmile luminoase ale pro­gresului şi civilizaţiei. Cîrmaci te­merar şi înţelept, călit în lupte gre­le, partidul face ca ştiinţa marxist­­leninistă şi înaltele virtuţi ale po­porului român să devină o uriaşă forţă creatoare pusă în slujba desă­­vîrşirii construcţiei socialiste şi a comunismului. Sub conducerea partidului, po­porul român a obţinut succese re­marcabile în toate domeniile de ac­tivitate. Economia naţională a cu­noscut un puternic avînt, producţia materială înregistrînd un ritm înalt de creştere, precum şi însemnate progrese calitative. S-au construit sute de fabrici şi uzine noi, au fost dezvoltate şi modernizate numeroa­se întreprinderi, s-a lărgit baza teh­­nico-materială a producţiei agricole. Pornind de la cerinţele tehnicii şi ştiinţei contemporane, partidul că­lăuzeşte eforturile poporului pentru a continua neabătut industrializarea socialistă, dezvoltarea industriei gre­le, îndeosebi a construcţiai de ma­şini, dînd toată atenţia Introducerii tonicii avansate la producţie, îfa-ANATOBIE LUPŞA vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Iaşi firii unei economii moderne, multi­lateral dezvoltate. Pentru a spori contribuţia agriculturii la mărirea avuţiei naţionale, la progresul ge­neral al ţării, partidul a luat măsuri pentru îmbunătăţirea conducerii şi planificării agriculturii, pentru dez­voltarea şi întărirea cooperativelor agricole de producţie. De-a lungul întregii sale activităţi, Partidul Comunist Român a demon­strat că întreaga sa politică este în­dreptată spre ridicarea continuă a bunăstării oamenilor muncii. Măsu­rile luate în acest scop au avut ca bază trainică progresele înregistrate în dezvoltarea economiei şi spori­rea venitului naţional. Succesele ob­ţinute în industrializarea socialistă, dezvoltarea agriculturii, avîntul ştiin­ţei şi culturii, marile transformări social-economice au influenţat pu­ternic viaţa întregii ţări, reflectîn­­du-se în gradul tot mai înalt de sa­tisfacere a cerinţelor materiale şi spirituale ale poporului. In anii se­­senatului, produsul social şi venitul naţional au cunoscut o dinamică sus­ţinută. Faţă de 1959, produsul social a sporit în 1965 de 1,71 ori, iar ve­nitul naţional — de 1,68 ori. Ca ur­mare, fondul de salarii s-a dublat, salariul real a crescut cu 35 la sută, iar veniturile întregii populaţii au înregistrat sporuri însemnate. Din vînzarea produselor agricole către stat, veniturile băneşti ale ţărăni­mii au sporit cu 5 miliarde lei. Pentru acţiunile social-culturale, statul a cheltuit în anii sesenatului 108 miliarde Iei, depăşindu-se cu 9 la sută nivelul prevăzut pentru anul 1965. Oraşele şi satele s-au îmbo­găţit cu noi şcoli, aşezăminte de cultură şi sănătate, sute de mii de locuinţe, noi spaţii comerciale. Pe întreaga creaţie materială şi spiri­tuală a poporului şi-a pus amprenta ritmul înalt al dezvoltării României Socialiste. Dacă altădată despre po­porul român se spunea că era „să­rac în ţară bogată", astăzi, condus de partid, el este făuritorul şi stăpî­­nul tuturor avuţiilor patriei şi le gospodăreşte cu înţelepciune. Belşu- I­gul, frumosul, demnitatea umană­­ sînt atribute ale noii noastre socie­tăţi şi atestă grijă neîncetată a partidului pentru creşterea bunăstă­rii poporului. In această privinţă o puternică mărturie constituie noul peisaj eco­nomic şi social-cultural al regiunii Iaşi. Pe harta regiunii au apărut noi fabrici şi uzine, au fost dezvoltate şi utilate întreprinderile existente, agricultura a fost înzestrată cu mii de tractoare şi maşini agricole, s-au înălţat şcoli şi aşezăminte de cultu­ră şi sănătate. O dată cu dezvolta­rea economică a regiunii, a crescut (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) A apărut culegerea literară „înălţimi“ In cinstea aniversării a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, Casa regională a creaţiei populare Iaşi a editat o culegere literară (poezie, proză, reportaje) intitulată „înălţimi''. Alături de nu­me cunoscute ca: Florin Mihai Pe­­trescu, Horia Zilieru, Ion Chiriac, Mircea Radu Iacoban, Aurel But­­naru, Ştefan Oprea, Silviu Rusu şi alţii. În cuprinsul culegerii mai sem­nează un număr însemnat de înce­pători în ale scrisului — membri ai cercurilor literare din regiune — ca : Georgeta Eftimie, Silvia Dumi­tru, Daniela Popescu, Steliana Delia Beiu, Mihai Hăisan etc., care au realizat poezii evocative şi entuzi­aste. In ansamblu, culegerea lite­rară „înălţimi" este binevenită pen­tru artiştii amatori din regiunea noastră. „Festivalul artistic studenţesc“ Spectacol de gală Miercuri seara a avut loc la Tea­trul de Operă şi Balet din Bucureşti un spectacol cu prilejul închiderii „Festivalului artistic studenţesc" în­chinat celei de a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român. Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voi­­tec, membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretari ai C.G. al P.C.R., membri ai G.G. al P.G.R. şi ai gu­vernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oa­meni de cultură şi artă, tineri din diferite sectoare de activitate. Cei mai buni dintre concurenţii la festivalurile artistice desfăşurate in toate centrele universitare — viitori medici, ingineri, profesori, econo­mişti, cercetători — au oferit o en­tuziastă manifestare artistică închi­nată patriei şi partidului. Formaţii folclorice, corale şi de estradă, so­lişti vocali, instrumentişti şi dansa­tori din mai multe centre universi­tare ale ţării au interpretat un bogat program artistic care a cuprins sin­­tece despre lupta glorioasă a Parti­dului Comunist Român, melodii şi dansuri populare, momente coregra­fice, arii din opere. Spectacolul s-a bucurat de un de­osebit succes. Tinerilor artişti le-au fost oferite flori din partea con­ducerii de partid şi de stat. (Agerpres) D­IN ŢARĂ Nava „Galaţi“ s-a reîntors în ţară GALAŢI . La cheiul din faţa ha­lelor de pescuit al portului Galaţi, a acostat, întoarsă din cea de-a 4-a cursă de producţie, nava românească de pescuit oceanic „Galaţi’­. Echipajul e vesel. Bucuria revederii molipseşte mulţimea adunată la promenadă pe faleză. Comandantul navei, căpita­nul Nicolae Milu, raportează cu mîn­­drie că în această cursă a fost rea­lizată o producţie de 953 tone peşte oceanic, peste 200 tone făină de peşte şi 4,6 tone ulei de peşte. „O bună parte din programul de pescuit, apreciază căpitanul, a fost efectuată cu scule (trailere) fabrica­te la Galaţi la întreprinderea de plase şi unelte pescăreşti care şi-au trecut cu bine „examenul". Ca şi în cursa precedentă, echi­pajul de pe „Galaţi" a pescuit în vestul Africii, în apropierea insule­lor Canare, zonă bogată în peşte şi cunoscută de navigatorii şi pes­carii români. (Agerpres) O nouă linie de orz CRAIOVA — După o muncă de aproape 4 ani, cercetătorii ştiinţifici de la Staţiunea experimentală agri­colă din Caracal au obţinut o nouă linie de orz pe care au denumit o Caracal 6. Noua linie înspică intre 20—25 aprilie şi ajunge la maturi­tate in luna mai, cu aproape 30 zile mai devreme decit celelalte soiuri de orz. Aceasta va da posibilitate să se obţină de pe aceleaşi supra­feţe două recolte, dat fiind că după orz se poate Insămînţa porumb hi­brid. (Agerpres) Instalaţie-sistem cu comandă program optic TIMIŞOARA — Inginerul Dan Teodorescu de la fabrica „Electro­motor" din Timişoara este autorul unei noi realizări tehnice: instala­ţia — sistem cu comandă program optic, adaptată la piese de injectat material plastic. Cu ajutorul acesteia, se automa­tizează operaţiunile de prelucrare a maselor plastice care înainte se e­­xecutau manual, obţinindu-se in a­­celaşi timp o polimerizare uniformă a materialului plastic. Noua realizare, pe care autorul ei o închină celei de a 45-a aniversări a partidului, este a 25-a invenţie In dreptul căreia a fost înscris numele tînărului inginer român. (Agerpres) Viitorii strungari (in­stantaneu din anul I al Școlii profesionale de pe lingă Fabrica de rulmenţi Bîrlad). Foto: B. Petrescu In pagina a 4-a ■ MOSCOVA Deschiderea Expoziţiei economice a României a Şedința guvernului francez — Tăticule, vreau să-ți spun un ,secret". Foto: TIGU BAGIU — chimist O ACŢIUNE CE TREBUIE GRABNIC ÎNCHEIATĂ Amenajarea terenurilor pentru irigare Pe linia măsurilor luate în regiunea noastră, în lu­mina celui de al IX-lea Con­gres al P.C.R., în scopul sporirii recoltelor la hectar se înscrie şi extinderea iri­gaţiilor. In cooperativele a­­gricole, de exemplu, s-a pre­văzut a se iriga în 1966 o suprafaţă de 6.681 de hec­tare. 3.996 de hectare au fost irigate şi anul trecut, astfel că pe această supra­­ţă erau necesare doar lu­crări de reamenajare a ca­nalelor existente, volumul cel mai mare de lucrări absorbindu-i cele 2.685 de hectare identificate şi pe care s-au prevăzut a se ex­tinde irigaţiile încă din a­­cest an. După cum am fost informaţi de tovarăşul ing. Costache Uliciuc, de la Uniunea regională a coope­rativelor agricole, lucrările de reamenajare necesare pe cele 3.996 de hectare iri­gate anul trecut au fost terminate în toate unităţi­le cooperatiste din regiu­­nea noastră. In ce stadiu se află însă lucrările de amenajare a noilor supra­feţe pe care s-au prevăzut a se extinde irigaţiile? La data de 30 aprilie a.c., din 2.685 de hectare planificate, doar pe 1.912 hectare erau terminate lucrările. Merită a fi evidenţiate în această privinţă cooperativele agri­­cole din Prisecani, Victoria, Dumeşti —­­raionul Iaşi, Cozmeşti şi Mogoşeşti — raionul Paşcani, Şuletea, Dragalina, Popeni — raionul Bîrlad şi altele care s-au si­tuat în fruntea acţiunii. In multe raioane însă mai există serioase rămîneri în urmă în această direcţie. De exemplu, la data amintită mai erau de executat lu­crări de amenajare pe 320 de hectare în raionul Iaşi, pe 233 de hectare în raionul Paşcani, pe 59 de hectare în raionul Vaslui, pe 42,5 hec­tare în raionul Negreşti etc. Una din cauzele care au dus la întîrzierea acestor lu­crări o reprezintă predarea cu întîrziere a amplasamen­telor de către D.R.I.F.O.T. (De exemplu, la cooperati­vele agricole din Hălăuceşti, Lespezi, Valea Seacă, Popri­­cani). Cooperativa agricolă din Roşieşti — Vaslui, după cum ne-a informat tovarăşul inginer Uliciuc, n-a intrat nici în prezent în posesia schiţei pentru irigarea celor 25 de hectare. In alte unităţi cooperatiste rămînerea în urmă cu ame­najarea terenurilor pentru irigare se datoreşte slabei mobilizări a ţăranilor coope­ratori la desfăşurarea acestei acţiuni. In raionul Negreşti, de exemplu, suprafaţa pe care s-a prevăzut a se extin­de irigaţii îe este de numai 84,5 hectare. Din acestea, numai 42 erau amenajate. In cooperativele agricole din Drăguşeni, Gîrbeşti, Ipatele, Tansa nici n-au fost începu­te lucrările pentru amena­jarea suprafeţelor respective, care sunt cuprinse între 5 şi 12 hectare. Ce au de spus conducerile acestor unităţi, Uniunea cooperatistă raio­nală şi Consiliul agricol des­pre întîrzierea nejustificată a lucrărilor ? Lucrările de a­­menajare sunt neglijate şi în unele cooperative agricole din raioanele Vaslui (la Vă­leni lucrările n-au început încă) Paşcani şi Iaşi. La coo­perativele agricole din Bu­tea, Hălăuceşti ca şi la cele din Andrieşeni şi Popricani nu se vede preocuparea cu­venită pentru recuperarea rămînerii în urmă. Uniunile raionale coope­ratiste, consiliile agricole, conducerile cooperativelor agricole, sub îndrumarea organelor raionale şi orga­nizaţiilor de partid, trebuie să accelereze ritmul de lu­cru pentru terminarea grab­nică a amenajărilor. Numai aşa se vor putea executa la timp udările pe în­treaga suprafață planificată.

Next