Flacăra Iaşului, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 6238-6262)

1966-10-14 / nr. 6249

k ANDI yvh Nr. 6249 4 PAGINI 2$ BANI ­C­R bibl I .'■■ ■ c ■ CENT&AL. . . ^ »M. EMINESCU" IAȘI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional PE MERIDIANELE GLOBULUI O. N. U. - Poporul din Africa de sud-vest trebuie repus in drepturile sale INTERVENŢIA REPREZENTANTULUI ROMÂN întrevedere Jivkov-ne Gaulle TOATE EFORTURILE PENTRU TERMINAREA ÎNSÂMÎNŢĂRILOR! In ultima săptămînă, majo­ritatea forţelor din agricultură au fost concentrate, în conti­nuare, la executarea însămîn­­ţărilor. Ieri dimineaţă, din su­prafeţele prevăzute pentru toamna aceasta, erau semănate peste 70 la sută în gospodă­riile de stat şi 63,2 la sută în cooperativele agricole. Faţă de săptămînă trecută, ordinea re­alizărilor, în raport cu planul, s-a modificat Avansuri mari au Înregistrat in Intervalul a­­mintit raioanele Hirlău şi Ne­greşti, care ocupă, de astă dată, împreună cu raionul Paş­cani, zona albă a hărţii ală­turate. De reţinut că în mo­mentul de faţă primele pe re­giune se situează unităţile din Trustul Gostar Bîrlad, care au reuşit să însămînţeze griul în proporţie de 69,5 la sută, ur­mate imediat de cooperativele agricole din raionul Hirlău, cu 68,5 procente. Deşi în numeroase unităţi agricole însămînţările sînt pe sfîrşite, trebuie să apreciem de la început că, privite în ansamiblu, pe regiune, rezul­tatele nu-s satisfăcătoare. Chiar şi în raioanele avansate su­prafeţele semănate ar fi putut fi acum mult mai mari. Dar, dacă aici se lucrează totuşi aproape în pas cu prevederile graficului, unele raioane sunt departe de a îndeplini ritmul stabilit. Cel mai in urmă se menţin tot cooperativele agri­cole vasluiene, care n-au în­deplinit nici 55 la sută din ci­frele stabilite în grafic. Nici în raionul Bîrlad situ.Via nu este cu mult mai bună In a­­semenea condiţii întârzierea semănatului în raioanele amin­tite mai sus este explicabilă. Iată de ce peste tot, dar înde­osebi acolo unde se semna­lează rămîneri în urmă, sarci­na cea mai importantă este de a se respecta în zilele ur­mătoare graficele stabilite pe baza forţelor existente. Pentru aceasta, consiliile agricole şi uniunile cooperatiste, factorii de conducere şi specialiştii din unităţi au obligaţia să ve­gheze la folosirea raţională a tuturor mijloacelor. In sectorul agricol coope­ratist mai este de pregătit în­că aproape o treime din su­prafaţa ce trebuie semănată în această campanie. E drept că terenurile rămase au fost cul­tivate cu porumb. Cu toate acestea, majoritatea lor puteau fi de acum pregătite căci po­rumbul a şi fost cules în pro­porţie de aproape 75 la sută. Întîrzierea se datoreşte faptu­lui că s-a tărăgănat, pe de o parte, eliberarea terenului, iar pe de altă parte, aratul şi discuitul. Pentru încheierea însămîn­­(Continuare în pag. a 3-a) Situaţia Insămînţării griului la data de 12 oct. a. c. La Huşi, Bîrlad­ul Paşcani Deschiderea filialelor Universităţii serale de marxism-leninism La Huşi, a avut loc des­chiderea Filialei Universităţii serale de marxism-leninism. Au participat studenţi ai U­­niversităţii serale de marxism­­leninism, lectori, ai Comitetu­lui raional de partid, propa­gandişti. Cu acest prilej, tovarăşul Ion Savin, secretar al Comite­tului regional de partid, a fă­cut o expunere cu privire­ la „Probleme actuale ale­­dezvol­tării economiei naţionale". Deschiderea filialelor Uni­versităţii serale de marxism­­leninism a avut loc şi la Bîr­lad şi Paşcani, unde cu acest prilej prima expunere a fost făcută de tovarăşul Constantin Dropu, directorul Cabinetului regional de partid, şi, respec­tiv, tovarăşul Gheorghe Ivan, prim-secretar al Comitetului raional de partid Paşcani. in legătură cu asigurarea asistenţei stomatologice infantile Ministerul Sănătăţii şi Preve­derilor Sociale a elaborat In­strucţiuni privind asigurarea a­­sistentei stomatologice infan­tile. Ele precizează că servi­ciile de stomatologie ale uni­tăţilor sanitare din ţară vor asigura asistența stomatologică curativă și profilactică a co­piilor pînă la 16 ani. Asistența stomatologică infantilă se va asigura prin cabinetele stoma­tologice din dispensarele cir­cumscripţiilor sanitare, cabine­tele stomatologice din şcoli, din spitalele de copii, prin ser­viciile de stomatologie infan­tilă din policlinicile raionale şi regionale, precum şi de că­tre secţiile clinice din spita­lele clinice sau spitalele cli­nice de stomatologie. Tratamentele complete ale tuturor elevilor din clasa I, luaţi în evidenţă in vederea dispensarizării, precum şi tra­tamentele şcolarilor cu afec­ţiuni cronice, aflaţi în eviden­ţa cabinetului medical din şcoa­lă, vor fi începute în trimes­trul II al anului şcolar ; va continua în acelaşi timp efec­tuarea tratamentului la cerere. Serviciul de stomatologie in­fantilă al policlinicii raionale şi regionale asigură dispensa­­rizarea copiilor cu afecţiuni cronice care se găsesc în evi­denta acestor policlinici şi care nu sunt dispensarizaţi in alte unităţi sanitare de specia­litate. In cadrul secţiilor cli­nice, se acordă asistentă de specialitate, la cerere, copiilor preşcolari şi şcolari ale căror afecţiuni constituie tematica de activitate a acestor secţii, pre­cum şi copiilor trimişi de car­­binetele şi serviciile stomato­logice de specialitate pentru rezolvarea tratamentelor care depăşesc­­posibilităţile de exe­cutare în aceste servicii. Instrucţiunile prevăd, de a­­semenea, înfiinţarea şi dezvol­tarea laboratoarelor de tehnică dentară pentru efectuarea lu­crărilor în­­acest domeniu. (Agerpres) 11Suntem­ pregătiţi să intimpinăm iarna“ Interviul nostru cu tov. VIOREL BUDEANU, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Paşcani Pregătirile pentru sezonul re­ce constituie o problemă la ordinea zilei. Discuţia pe care am purtat-o recent cu tov. VIOREL BUDEANU, preşedin­tele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Paşcani, a avut ca temă preo­cuparea gospodarilor din a­­ceastă localitate pentru asigu­rarea unor condiţii cit mai bu­ne de locuit şi de desfăşurare a activităţii cetăţenilor în tim­pul iernii.­­ Ne interesează, în primul rînd, stadiul pregătirii pentru iarnă a blocurilor de locuinţe.­­ Unele blocuri necesitau reparaţii curente de întreţine­re. Pînă în prezent au fost re­parate (exteriorul, casa scări­lor) blocurile V 6—7, V 8, V 9, V 10, P, R, S. La blocurile A 1, A 2 şi A 3 se va face obişnui­ta revizie anuală. Acolo unde a fost necesar, s-au reparat a­­coperişurile. Problema cea mai importan­tă e aceea a încălzirii. Veri­ficarea „la rece" a instalaţiei de încălzire în apartamente a fost făcută. Pentru verificarea „la cald", s-a alcătuit o echipă de instalatori care vizitează fie­care apartament spre a remedia eventualele defecţiuni. Celor două centrale termice li s-au adus îmbunătăţiri pentru a funcţiona în permanenţă. — Acestea au combustibilul asigurat ? — Bazinele existente nu au o capacitate atît de mare care să permită depozitarea unei cantităţi necesare întregii du­rate a sezonului rece. De a­­ceea, combustibilul e adus pe parcurs. Bineînţeles că există o rezervă. In bazine sunt în prezent 30 de tone de combus­tibil. Ne îngrijorează faptul că la un moment dat am putea rămîne fără combustibil, dato­rită nerespectării termenelor de către Baza nr. 5 Iași. In luna septembrie, de exemplu, trebuia să primim 16 tone. Pînă astăzi (5 octombrie — n.n.) n-a sosit această cantitate. După părerea mea, Baza nr. 5 Iași ar trebui să depună eforturi pen­tru respectarea contractului în­cheiat cu noi, atît în privinţa cantităţii, cît şi în cea a ter­menului planificat. — Referindu-ne la probleme­le gospodăririi oraşului... — ... Vreau să spun că s-au efectuat reparaţii pe străzile Ştefan cel Mare, Sportului şi Moldovei şi întreţineri pe stră­zile M. Kogălniceanu, Dragoş Vodă, Filimon Sîrbu etc. Lu­crările de întreţineri de străzi au atins valoarea de 800.000 de lei. Reţeaua de canalizare a fost curăţată pe o lungime de aproape 2.000 de metri,­ a­­mintesc lucrările care s-au fă­cut pe străzile Gării, Grădini­ţei, 23 August. Cişmelele exis­tente pe străzi au fost verifi­cate, iar la timpul potrivit vor fi îmbrăcate spre a nu în­gheţa. Pentru eventualele deszăpe­ziri am primit un plug auto­­tractat. După părerea mea, sîntem pregătiţi să întîmpinăm iarna, interviu consemnat de GH. MATEI Cooperativa agricolă din Răducăneni. Mecanizatorii Vasile Stoieru și Constantin Dinu din brigada I de la S.M.T. Răducăneni, seamănă grîu pe tarlaua Țarina. ORGANIZAREA PRODUCŢIEI Au toate normele o fundamentare tehnică corespunzătoare ? Se cunoaşte faptul că îmbu­nătăţirea normelor de muncă constituie unul din factorii ca­re contribuie la creşterea pro­ductivităţii muncii, reducerea preţului de cost, şi care, în fi­nal, concură la creşterea sub­stanţială a rentabilităţii produ­selor. Căile de îmbunătăţire a normelor sunt multe, însă prin­tre cele mai eficace se situea­ză înzestrarea tehnică, organi­zarea ştiinţifică a proceselor tehnologice, mecanizarea ope­raţiilor grele cu un volum ma­re de muncă, introducerea ino­vaţiilor şi raţionalizărilor. Pe aceste căi, în întreprinderile industriale din oraşul Iaşi s-au obţinut, în ultimul timp, unele realizări în ceea ce priveşte îmbunătăţirea normelor de muncă. La Atelierele „Nicoli­­na“ de pildă, în urma reorga­nizării fluxului tehnologic de execuţie a boghiurilor pe două osii, norma de timp, afectată asamblării unui asemenea pro­dus, a fost redusă, în acest an, cu 40 de ore faţă de 1965. îm­bunătăţiri substanţiale au cu­noscut şi unele norme de mun­că ce se aplică la repararea subansamblelor de locomotive şi vagoane. In aceste sectoa­re de producţie, datorită orga­nizării mai judicioase a lucru­lui pe partizi, ridicării califi­cării profesionale a muncitori­lor, normele de muncă au fost îmbunătăţite, faţă de anul tre­cut, cu circa 4,5 la sută. De asemenea, cu toate că stafiile de mixturii asfaltice au fost in­troduse în producţie în cursul acestui an, iar normele de muncă au fost preluate de la Şantierul naval din Giurgiu, o bună parte din ele au fost îm­bunătăţite. De exemplu, la ma­­laxoarele şi uscătoarele staţii­lor amintite, prin introduce­rea unor noi procedee de e­­xecuţie, timpul de lucru a fost redus, în medie, cu patru la sută faţă de norma iniţială. Preocupări în această direc­ţie au existat şi la Fabrica de mobilă din Iaşi. Astfel, norma de timp de la operaţia de tă­iere a poliuretanului pentru o canapea a fost redusă de la 0,61 ore la 0,26 ore în urma introducerii unui dispozitiv de tăiere, iar prin mecanizarea şle­fuirii subansamblului spate la scaunul tip K se economiseş­te manoperă în valoare de 0,22 de lei pe bucată. Concomitent, s-au adus importante îmbună­tăţiri amplasării fluxurilor teh­nologice în secţiile I şi a II-a. De pildă, la garnitura de mo­bilă tip „Cluj" şi la garnituri­le de bucătărie tip „Foişor“ şi „Ghiocel", s-a organizat mon­tajul acestora pe bandă. Ca ur­mare a măsurilor organizato­rice şi tehnice aplicate, nor­mele de muncă au fost îmbu­nătăţite cu mai bine de 12 la sută. Astfel de exemple se mai pot da. Totuşi, nu putem afirma că toate normele ce se aplică la Atelierele­ „Nicolina" şi la Fa­brica de mobilă au o funda­mentare tehnică corespunză­toare şi că ţin pasul, întotdea­una, cu condiţiile de produc­ţie în continuă perfecţionare. Mai sunt cazuri în care nor­mele tehnice se dovedesc a fi totuşi imperfecte. De exemplu, la Atelierele „Nicolina", în sectoarele de reparaţii ale lo­comotivelor şi vagoanelor, la I.­BACIU 1 (Continuare în pag . 3-a)­­ La noua Policlinică de adulţi din Iaşi se execută lucrări de finisaj la exterior. SUCCESE ALE FORJORILOR BIRLADENI BÎRLAD (de la subredactia ziarului „Flacăra laşului"). Forjorii birlădeni se situează in primele rînduri ale între­cerii socialiste care se desfă­şoară în Fabrica de rulmenţi. De la începutul anului şi pină in prezent, ei au forjat, peste sarcinile de plan, 134.659 inele de rulmenţi şi au economisit, prin folosirea deşeurilor recu­perabile, 242.000 kg. oţel de rulmenţi. Se evidenţiază contribuţia a­­dusă de brigăzile de forjori conduse de Ion Luca, de la presa de 4 ţoii şi Nicolae Mereuţă, de la ciocanul ma­­triţor. Premieră la Naţionalul ieşean Sîmbătă, 15 octombrie, la ora 19:30, la Teatrul Naţio­nal „V. Alecsandri" din Iaşi va avea loc premiera pe ţară a piesei „Neîncredere în foişor" a dramaturgului ieşean Nelu Ionescu. Direc­ţia de scenă este semnată de cunoscutul actor C. Di­­nulescu, scenografia apar­ţine lui Doris Jurgea, iar ilustraţia muzicală lui T.M. Ciortea. Din distribuţie fac parte: Marcel Finchelescu, Angela Bîrsan, C. Constan­tin, Cristina Deleanu, Vir­gilul Costin, Adina Popa, Valeriu Burlacu, S. Taişler, C. Obadă, Costel Popa. Spectacol de varietăţi Peste cîteva zile, la 19 octombrie, Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi va găzdui un spectacol de va­rietăţi susţinut de colecti­vul Teatrului satiric-muzi­­cal „Constantin Tănase". Alături de actori şi so­lişti cunoscuţi publicului nostru, ca Ion Antonescu- Cărăbuş, Didi Ionescu, La­­vinia Slăveanu, Nicu Con­stantin şi Alexandru Lu­­lescu, îşi vor da concursul Duo Nanos (R.S.F. Iugosla­via) şi Rub­ y los Granada (Spania). Spectacolul va fi pre­zentat la orele 17 şi 20. Pentru deservirea populaţiei BIRLAD (de la subredac­­ţia ziarului „Flacăra Iaşu­lui") In cartierul Fabricii de rulmenţi din oraşul Bîrlad, s-a deschis, zilele acestea, o staţie de îmbuteliere cu apă carbo-gazoasă. Staţia satisface dorinţele metalurgiştilor — locatari ai acestui cartier, privind aprovizionarea cu apă car­bo-gazoasă. Noua staţie este înfiinţată de întreprin­derea „Drumul Socialismu­lui" şi este a şaptea de acest gen din oraş. Consfătuire Colectivul pentru dezvol­tarea zonei verzi a oraşu­lui Iaşi, organizează astăzi, 14 octombrie, orele 19, la Casa Universitarilor con­sfăt­uirea cu tema: „Peisa­gistica vitalizantă şi longe­vitatea umană“. Vor fi expuse, cu acest prilej, referatele: „Dezvol­tarea curentului creator ro­mânesc privind arta peisa­jelor vitalizante“ de lector univ. Alex. Husar şi „Po­tenţialul vitalizant al com­poziţiei peisajurilor arbo­rescente şi floricole“ de conf. dr. Gh. Zamfir şi co­laboratorii. La teiul lui Eminescu Miercuri, 12 octombrie 1966, Liceul nr. 6 din Iaşi a organizat o seară litera­ră la teiul lui Eminescu din Copou. Vreme de un ceas, foş­netul frunzelor bătrînului tei, cîntat atît de mult de genialul poet, s-a împletit cu versuri din opera ulti­mului mare romantic. Elevi ai claselor de uma­nistică, Roşea Corina, Dani­­ghevici Rodoica, Ionescu Doi­na, Cîrneală Dragoş, Ni­­chita Gh. au recitat şi au cîntat din lucrările pe versuri eminesciene. In încheiere, Cornelia Gheorghiu, actriţă la Tea­trul Naţional din Iaşi, a prezentat din scurt recital. AGENDA IN CLISEU: Elevi de la Liceul nr. 6 la felul lui Eminescu. CUVINTE DUMITRU IGNEA Metalurgie, mase plasti­ce, energie electrică şi ter­mică, mobilă, tricotaje, con­­fecţii, ulei... Cuvinte. „O samă de cuvinte“ intrate in vocabularul curent, dar care, rostite separat sau a­­lăturate in curgerea lor fi­rească, ne oferă imaginea parţială ori globală a ceea ce numim, cu firească min­­drie,­­ zona industrială a Iaşului. De mai bine de patru ani vasta şi bătrîna terasă a Bahluiului străjuită de dea­lurile Palatului, Tataraşului, Vlădicenilor, Vişanului şi Cetăţuiei şi-a intensificat treptat vibraţiile sub presiu­nea rotoarelor şi agregate­lor dirijate electronic, a strungurilor automate şi val­­ţurilor, ringurilor şi războa­ielor de ţesut, frezelor şi maşinilor de tricotat, a su­telor şi sutelor de utilaje moderne ce-şi ritmează miş­cările în vaste hale durate din beton, oţel şi sticlă. îmi place să călătoresc in tramvaiele ori in autobuzele ce coboară spre zona indus­trială la orele proaspete ale dimineţii, imediat după prinz, ori seara către ora 22. In aceste momente ale zilei mijloacele de transport sunt arhipline. Stau intr-un coif şi privesc. Miinile ace­lea cu degete subţiri şi lungi ce se odihnesc in poală, ori acelea care s-au încleştat energic pe bara de susţine­­re, vor luneca curind pe albul de omăt al firelor ori vor apăsa pe complicatul al­fabet al butoanelor ce pun in mişcare utilajele. Chipul tinerei de lungă taxatoare, încadrat de păr auriu şi punctat de doi ochi mari verzi, se va oglindi nu pes­te mult timp in furnirul lă­cuit al unei şifoniere ori poate va undui in valurile aurii ale uleiului. La ce se gindeşte omul acela cu pă­rul uşor brumat ? La cei doi copii pe care i-a sărutat in somn, la ferăstrăul au­tomat care uneori nu-i prea dă ascultare, ori la pro­blema aceea cu trunchiul de con care a rezolvat-o ieri la „seral“ ? Poate că la toate, pe rînd. Mîini de­licate, miini energice ori aspre­­, priviri visătoare, sfredelitoare, pline de ui­mire ori de căutări. Texti­­tiste, chimişti, metalurgişti, SCRIITORII SI COTIDIANUL energeticieni, tîmplari mo­derni, tricoteze, strungari. Oameni ai muncii, cei care populează și dirijează cu pricepere complexul utilaj modern din zona industria­lă a Iașului, creatorii bogatei game de bunuri materiale. Dar tramvaiul e gol. Ta­xatoarea numără banii, manipulantul ocoleşte ron­dul la­inele zonei. Şi acum înapoi pe vastul bulevard ce spintecă în două împă­răţia industrială. Coşurile înalte fumegă, neonul în­fruntă umbrele, plopii ti­neri se leagănă graţioşi. Nu aud, dar bănui vaietul prelung al ţevilor reteza­te, zumzetul discret al rin­gurilor, clipocitul domol al uleiului acceleraţia ameţi­toare a rotoarelor, ţipătul înalt al fierăstraielor me­canice. Şi peste tot, miini­­le gingaşe ori aspre, ener­gice ori domoale. Miinile, privirile, gîndurile şi voin­ţa oamenilor.

Next