Flacăra Iaşului, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 6238-6262)
1966-10-14 / nr. 6249
k ANDI yvh Nr. 6249 4 PAGINI 2$ BANI CR bibl I .'■■ ■ c ■ CENT&AL. . . ^ »M. EMINESCU" IAȘI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional PE MERIDIANELE GLOBULUI O. N. U. - Poporul din Africa de sud-vest trebuie repus in drepturile sale INTERVENŢIA REPREZENTANTULUI ROMÂN întrevedere Jivkov-ne Gaulle TOATE EFORTURILE PENTRU TERMINAREA ÎNSÂMÎNŢĂRILOR! In ultima săptămînă, majoritatea forţelor din agricultură au fost concentrate, în continuare, la executarea însămînţărilor. Ieri dimineaţă, din suprafeţele prevăzute pentru toamna aceasta, erau semănate peste 70 la sută în gospodăriile de stat şi 63,2 la sută în cooperativele agricole. Faţă de săptămînă trecută, ordinea realizărilor, în raport cu planul, s-a modificat Avansuri mari au Înregistrat in Intervalul amintit raioanele Hirlău şi Negreşti, care ocupă, de astă dată, împreună cu raionul Paşcani, zona albă a hărţii alăturate. De reţinut că în momentul de faţă primele pe regiune se situează unităţile din Trustul Gostar Bîrlad, care au reuşit să însămînţeze griul în proporţie de 69,5 la sută, urmate imediat de cooperativele agricole din raionul Hirlău, cu 68,5 procente. Deşi în numeroase unităţi agricole însămînţările sînt pe sfîrşite, trebuie să apreciem de la început că, privite în ansamiblu, pe regiune, rezultatele nu-s satisfăcătoare. Chiar şi în raioanele avansate suprafeţele semănate ar fi putut fi acum mult mai mari. Dar, dacă aici se lucrează totuşi aproape în pas cu prevederile graficului, unele raioane sunt departe de a îndeplini ritmul stabilit. Cel mai in urmă se menţin tot cooperativele agricole vasluiene, care n-au îndeplinit nici 55 la sută din cifrele stabilite în grafic. Nici în raionul Bîrlad situ.Via nu este cu mult mai bună In asemenea condiţii întârzierea semănatului în raioanele amintite mai sus este explicabilă. Iată de ce peste tot, dar îndeosebi acolo unde se semnalează rămîneri în urmă, sarcina cea mai importantă este de a se respecta în zilele următoare graficele stabilite pe baza forţelor existente. Pentru aceasta, consiliile agricole şi uniunile cooperatiste, factorii de conducere şi specialiştii din unităţi au obligaţia să vegheze la folosirea raţională a tuturor mijloacelor. In sectorul agricol cooperatist mai este de pregătit încă aproape o treime din suprafaţa ce trebuie semănată în această campanie. E drept că terenurile rămase au fost cultivate cu porumb. Cu toate acestea, majoritatea lor puteau fi de acum pregătite căci porumbul a şi fost cules în proporţie de aproape 75 la sută. Întîrzierea se datoreşte faptului că s-a tărăgănat, pe de o parte, eliberarea terenului, iar pe de altă parte, aratul şi discuitul. Pentru încheierea însămîn(Continuare în pag. a 3-a) Situaţia Insămînţării griului la data de 12 oct. a. c. La Huşi, Bîrladul Paşcani Deschiderea filialelor Universităţii serale de marxism-leninism La Huşi, a avut loc deschiderea Filialei Universităţii serale de marxism-leninism. Au participat studenţi ai Universităţii serale de marxismleninism, lectori, ai Comitetului raional de partid, propagandişti. Cu acest prilej, tovarăşul Ion Savin, secretar al Comitetului regional de partid, a făcut o expunere cu privire la „Probleme actuale aledezvoltării economiei naţionale". Deschiderea filialelor Universităţii serale de marxismleninism a avut loc şi la Bîrlad şi Paşcani, unde cu acest prilej prima expunere a fost făcută de tovarăşul Constantin Dropu, directorul Cabinetului regional de partid, şi, respectiv, tovarăşul Gheorghe Ivan, prim-secretar al Comitetului raional de partid Paşcani. in legătură cu asigurarea asistenţei stomatologice infantile Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a elaborat Instrucţiuni privind asigurarea asistentei stomatologice infantile. Ele precizează că serviciile de stomatologie ale unităţilor sanitare din ţară vor asigura asistența stomatologică curativă și profilactică a copiilor pînă la 16 ani. Asistența stomatologică infantilă se va asigura prin cabinetele stomatologice din dispensarele circumscripţiilor sanitare, cabinetele stomatologice din şcoli, din spitalele de copii, prin serviciile de stomatologie infantilă din policlinicile raionale şi regionale, precum şi de către secţiile clinice din spitalele clinice sau spitalele clinice de stomatologie. Tratamentele complete ale tuturor elevilor din clasa I, luaţi în evidenţă in vederea dispensarizării, precum şi tratamentele şcolarilor cu afecţiuni cronice, aflaţi în evidenţa cabinetului medical din şcoală, vor fi începute în trimestrul II al anului şcolar ; va continua în acelaşi timp efectuarea tratamentului la cerere. Serviciul de stomatologie infantilă al policlinicii raionale şi regionale asigură dispensarizarea copiilor cu afecţiuni cronice care se găsesc în evidenta acestor policlinici şi care nu sunt dispensarizaţi in alte unităţi sanitare de specialitate. In cadrul secţiilor clinice, se acordă asistentă de specialitate, la cerere, copiilor preşcolari şi şcolari ale căror afecţiuni constituie tematica de activitate a acestor secţii, precum şi copiilor trimişi de carbinetele şi serviciile stomatologice de specialitate pentru rezolvarea tratamentelor care depăşescposibilităţile de executare în aceste servicii. Instrucţiunile prevăd, de asemenea, înfiinţarea şi dezvoltarea laboratoarelor de tehnică dentară pentru efectuarea lucrărilor înacest domeniu. (Agerpres) 11Suntem pregătiţi să intimpinăm iarna“ Interviul nostru cu tov. VIOREL BUDEANU, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Paşcani Pregătirile pentru sezonul rece constituie o problemă la ordinea zilei. Discuţia pe care am purtat-o recent cu tov. VIOREL BUDEANU, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Paşcani, a avut ca temă preocuparea gospodarilor din această localitate pentru asigurarea unor condiţii cit mai bune de locuit şi de desfăşurare a activităţii cetăţenilor în timpul iernii. Ne interesează, în primul rînd, stadiul pregătirii pentru iarnă a blocurilor de locuinţe. Unele blocuri necesitau reparaţii curente de întreţinere. Pînă în prezent au fost reparate (exteriorul, casa scărilor) blocurile V 6—7, V 8, V 9, V 10, P, R, S. La blocurile A 1, A 2 şi A 3 se va face obişnuita revizie anuală. Acolo unde a fost necesar, s-au reparat acoperişurile. Problema cea mai importantă e aceea a încălzirii. Verificarea „la rece" a instalaţiei de încălzire în apartamente a fost făcută. Pentru verificarea „la cald", s-a alcătuit o echipă de instalatori care vizitează fiecare apartament spre a remedia eventualele defecţiuni. Celor două centrale termice li s-au adus îmbunătăţiri pentru a funcţiona în permanenţă. — Acestea au combustibilul asigurat ? — Bazinele existente nu au o capacitate atît de mare care să permită depozitarea unei cantităţi necesare întregii durate a sezonului rece. De aceea, combustibilul e adus pe parcurs. Bineînţeles că există o rezervă. In bazine sunt în prezent 30 de tone de combustibil. Ne îngrijorează faptul că la un moment dat am putea rămîne fără combustibil, datorită nerespectării termenelor de către Baza nr. 5 Iași. In luna septembrie, de exemplu, trebuia să primim 16 tone. Pînă astăzi (5 octombrie — n.n.) n-a sosit această cantitate. După părerea mea, Baza nr. 5 Iași ar trebui să depună eforturi pentru respectarea contractului încheiat cu noi, atît în privinţa cantităţii, cît şi în cea a termenului planificat. — Referindu-ne la problemele gospodăririi oraşului... — ... Vreau să spun că s-au efectuat reparaţii pe străzile Ştefan cel Mare, Sportului şi Moldovei şi întreţineri pe străzile M. Kogălniceanu, Dragoş Vodă, Filimon Sîrbu etc. Lucrările de întreţineri de străzi au atins valoarea de 800.000 de lei. Reţeaua de canalizare a fost curăţată pe o lungime de aproape 2.000 de metri, amintesc lucrările care s-au făcut pe străzile Gării, Grădiniţei, 23 August. Cişmelele existente pe străzi au fost verificate, iar la timpul potrivit vor fi îmbrăcate spre a nu îngheţa. Pentru eventualele deszăpeziri am primit un plug autotractat. După părerea mea, sîntem pregătiţi să întîmpinăm iarna, interviu consemnat de GH. MATEI Cooperativa agricolă din Răducăneni. Mecanizatorii Vasile Stoieru și Constantin Dinu din brigada I de la S.M.T. Răducăneni, seamănă grîu pe tarlaua Țarina. ORGANIZAREA PRODUCŢIEI Au toate normele o fundamentare tehnică corespunzătoare ? Se cunoaşte faptul că îmbunătăţirea normelor de muncă constituie unul din factorii care contribuie la creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, şi care, în final, concură la creşterea substanţială a rentabilităţii produselor. Căile de îmbunătăţire a normelor sunt multe, însă printre cele mai eficace se situează înzestrarea tehnică, organizarea ştiinţifică a proceselor tehnologice, mecanizarea operaţiilor grele cu un volum mare de muncă, introducerea inovaţiilor şi raţionalizărilor. Pe aceste căi, în întreprinderile industriale din oraşul Iaşi s-au obţinut, în ultimul timp, unele realizări în ceea ce priveşte îmbunătăţirea normelor de muncă. La Atelierele „Nicolina“ de pildă, în urma reorganizării fluxului tehnologic de execuţie a boghiurilor pe două osii, norma de timp, afectată asamblării unui asemenea produs, a fost redusă, în acest an, cu 40 de ore faţă de 1965. îmbunătăţiri substanţiale au cunoscut şi unele norme de muncă ce se aplică la repararea subansamblelor de locomotive şi vagoane. In aceste sectoare de producţie, datorită organizării mai judicioase a lucrului pe partizi, ridicării calificării profesionale a muncitorilor, normele de muncă au fost îmbunătăţite, faţă de anul trecut, cu circa 4,5 la sută. De asemenea, cu toate că stafiile de mixturii asfaltice au fost introduse în producţie în cursul acestui an, iar normele de muncă au fost preluate de la Şantierul naval din Giurgiu, o bună parte din ele au fost îmbunătăţite. De exemplu, la malaxoarele şi uscătoarele staţiilor amintite, prin introducerea unor noi procedee de execuţie, timpul de lucru a fost redus, în medie, cu patru la sută faţă de norma iniţială. Preocupări în această direcţie au existat şi la Fabrica de mobilă din Iaşi. Astfel, norma de timp de la operaţia de tăiere a poliuretanului pentru o canapea a fost redusă de la 0,61 ore la 0,26 ore în urma introducerii unui dispozitiv de tăiere, iar prin mecanizarea şlefuirii subansamblului spate la scaunul tip K se economiseşte manoperă în valoare de 0,22 de lei pe bucată. Concomitent, s-au adus importante îmbunătăţiri amplasării fluxurilor tehnologice în secţiile I şi a II-a. De pildă, la garnitura de mobilă tip „Cluj" şi la garniturile de bucătărie tip „Foişor“ şi „Ghiocel", s-a organizat montajul acestora pe bandă. Ca urmare a măsurilor organizatorice şi tehnice aplicate, normele de muncă au fost îmbunătăţite cu mai bine de 12 la sută. Astfel de exemple se mai pot da. Totuşi, nu putem afirma că toate normele ce se aplică la Atelierele „Nicolina" şi la Fabrica de mobilă au o fundamentare tehnică corespunzătoare şi că ţin pasul, întotdeauna, cu condiţiile de producţie în continuă perfecţionare. Mai sunt cazuri în care normele tehnice se dovedesc a fi totuşi imperfecte. De exemplu, la Atelierele „Nicolina", în sectoarele de reparaţii ale locomotivelor şi vagoanelor, la I.BACIU 1 (Continuare în pag . 3-a) La noua Policlinică de adulţi din Iaşi se execută lucrări de finisaj la exterior. SUCCESE ALE FORJORILOR BIRLADENI BÎRLAD (de la subredactia ziarului „Flacăra laşului"). Forjorii birlădeni se situează in primele rînduri ale întrecerii socialiste care se desfăşoară în Fabrica de rulmenţi. De la începutul anului şi pină in prezent, ei au forjat, peste sarcinile de plan, 134.659 inele de rulmenţi şi au economisit, prin folosirea deşeurilor recuperabile, 242.000 kg. oţel de rulmenţi. Se evidenţiază contribuţia adusă de brigăzile de forjori conduse de Ion Luca, de la presa de 4 ţoii şi Nicolae Mereuţă, de la ciocanul matriţor. Premieră la Naţionalul ieşean Sîmbătă, 15 octombrie, la ora 19:30, la Teatrul Naţional „V. Alecsandri" din Iaşi va avea loc premiera pe ţară a piesei „Neîncredere în foişor" a dramaturgului ieşean Nelu Ionescu. Direcţia de scenă este semnată de cunoscutul actor C. Dinulescu, scenografia aparţine lui Doris Jurgea, iar ilustraţia muzicală lui T.M. Ciortea. Din distribuţie fac parte: Marcel Finchelescu, Angela Bîrsan, C. Constantin, Cristina Deleanu, Virgilul Costin, Adina Popa, Valeriu Burlacu, S. Taişler, C. Obadă, Costel Popa. Spectacol de varietăţi Peste cîteva zile, la 19 octombrie, Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi va găzdui un spectacol de varietăţi susţinut de colectivul Teatrului satiric-muzical „Constantin Tănase". Alături de actori şi solişti cunoscuţi publicului nostru, ca Ion Antonescu- Cărăbuş, Didi Ionescu, Lavinia Slăveanu, Nicu Constantin şi Alexandru Lulescu, îşi vor da concursul Duo Nanos (R.S.F. Iugoslavia) şi Rub y los Granada (Spania). Spectacolul va fi prezentat la orele 17 şi 20. Pentru deservirea populaţiei BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") In cartierul Fabricii de rulmenţi din oraşul Bîrlad, s-a deschis, zilele acestea, o staţie de îmbuteliere cu apă carbo-gazoasă. Staţia satisface dorinţele metalurgiştilor — locatari ai acestui cartier, privind aprovizionarea cu apă carbo-gazoasă. Noua staţie este înfiinţată de întreprinderea „Drumul Socialismului" şi este a şaptea de acest gen din oraş. Consfătuire Colectivul pentru dezvoltarea zonei verzi a oraşului Iaşi, organizează astăzi, 14 octombrie, orele 19, la Casa Universitarilor consfătuirea cu tema: „Peisagistica vitalizantă şi longevitatea umană“. Vor fi expuse, cu acest prilej, referatele: „Dezvoltarea curentului creator românesc privind arta peisajelor vitalizante“ de lector univ. Alex. Husar şi „Potenţialul vitalizant al compoziţiei peisajurilor arborescente şi floricole“ de conf. dr. Gh. Zamfir şi colaboratorii. La teiul lui Eminescu Miercuri, 12 octombrie 1966, Liceul nr. 6 din Iaşi a organizat o seară literară la teiul lui Eminescu din Copou. Vreme de un ceas, foşnetul frunzelor bătrînului tei, cîntat atît de mult de genialul poet, s-a împletit cu versuri din opera ultimului mare romantic. Elevi ai claselor de umanistică, Roşea Corina, Danighevici Rodoica, Ionescu Doina, Cîrneală Dragoş, Nichita Gh. au recitat şi au cîntat din lucrările pe versuri eminesciene. In încheiere, Cornelia Gheorghiu, actriţă la Teatrul Naţional din Iaşi, a prezentat din scurt recital. AGENDA IN CLISEU: Elevi de la Liceul nr. 6 la felul lui Eminescu. CUVINTE DUMITRU IGNEA Metalurgie, mase plastice, energie electrică şi termică, mobilă, tricotaje, confecţii, ulei... Cuvinte. „O samă de cuvinte“ intrate in vocabularul curent, dar care, rostite separat sau alăturate in curgerea lor firească, ne oferă imaginea parţială ori globală a ceea ce numim, cu firească mindrie, zona industrială a Iaşului. De mai bine de patru ani vasta şi bătrîna terasă a Bahluiului străjuită de dealurile Palatului, Tataraşului, Vlădicenilor, Vişanului şi Cetăţuiei şi-a intensificat treptat vibraţiile sub presiunea rotoarelor şi agregatelor dirijate electronic, a strungurilor automate şi valţurilor, ringurilor şi războaielor de ţesut, frezelor şi maşinilor de tricotat, a sutelor şi sutelor de utilaje moderne ce-şi ritmează mişcările în vaste hale durate din beton, oţel şi sticlă. îmi place să călătoresc in tramvaiele ori in autobuzele ce coboară spre zona industrială la orele proaspete ale dimineţii, imediat după prinz, ori seara către ora 22. In aceste momente ale zilei mijloacele de transport sunt arhipline. Stau intr-un coif şi privesc. Miinile acelea cu degete subţiri şi lungi ce se odihnesc in poală, ori acelea care s-au încleştat energic pe bara de susţinere, vor luneca curind pe albul de omăt al firelor ori vor apăsa pe complicatul alfabet al butoanelor ce pun in mişcare utilajele. Chipul tinerei de lungă taxatoare, încadrat de păr auriu şi punctat de doi ochi mari verzi, se va oglindi nu peste mult timp in furnirul lăcuit al unei şifoniere ori poate va undui in valurile aurii ale uleiului. La ce se gindeşte omul acela cu părul uşor brumat ? La cei doi copii pe care i-a sărutat in somn, la ferăstrăul automat care uneori nu-i prea dă ascultare, ori la problema aceea cu trunchiul de con care a rezolvat-o ieri la „seral“ ? Poate că la toate, pe rînd. Mîini delicate, miini energice ori aspre, priviri visătoare, sfredelitoare, pline de uimire ori de căutări. Textitiste, chimişti, metalurgişti, SCRIITORII SI COTIDIANUL energeticieni, tîmplari moderni, tricoteze, strungari. Oameni ai muncii, cei care populează și dirijează cu pricepere complexul utilaj modern din zona industrială a Iașului, creatorii bogatei game de bunuri materiale. Dar tramvaiul e gol. Taxatoarea numără banii, manipulantul ocoleşte rondul lainele zonei. Şi acum înapoi pe vastul bulevard ce spintecă în două împărăţia industrială. Coşurile înalte fumegă, neonul înfruntă umbrele, plopii tineri se leagănă graţioşi. Nu aud, dar bănui vaietul prelung al ţevilor retezate, zumzetul discret al ringurilor, clipocitul domol al uleiului acceleraţia ameţitoare a rotoarelor, ţipătul înalt al fierăstraielor mecanice. Şi peste tot, miinile gingaşe ori aspre, energice ori domoale. Miinile, privirile, gîndurile şi voinţa oamenilor.