Flacăra Iaşului, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 7013-7038)

1969-04-08 / nr. 7019

ANGL XX T, Nr. 7019 3» BAKI HARfl 8 kPIINIE 1969 f PAOtNI etea I Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Din timpul bun de lucru E”d­opgreme nici o oră irosită! Ritm intens Pe întreg teritoriul între­prinderii agricole de stat Bucium au început prin plin lucrările de primăva­ră. Din comunicarea făcu­tă de tov. ing. Liliana Vie­­ru, de la serviciul plan-pro­­d­ucţie, rezultă că pînă la aceasta dată, au fost exe­cutate dezgropatul viei pe 910 ha., (100%), nivelatul terenului pe o suprafaţă de 480 ha., ţi tăi­atu! cor­zilor pe 162 ha. In livezi pomii au fost curăţaţi pe 630 ha (13.700 bucăţi), iar pe 54 ha. teren arabil au fost însămînţate diferite culturi necesare bacei fu­rajere. Cele mai importante rea­lizări au fost înregistrata de formale „Boi perl*­ți „Bucium*. Duminică spornică Mecanizatorii de la în­treprinderea de stat Galata îşi mobilizează în prezent forţele pastru ■ - urgentive a­­campaniei agricole. Sâmbă­­tă la prins, cind specialiş­tii unităţii au constatat că terenul permite intrarea a­­gregatelor la lucru o parte din tractoare au şi fost repartizate la pregătirea pa­tului germinativ pentru semănat. Urmărind recupe­rarea întîrzierilor datorate timpului neprielnic, meca­nizatorii au continuat lu­crul şi în ziua de dumini­că, reuşind să discutască aproape 200 de hectare. în prezent toate agrega­tele I.A.S.-ului sînt concen­trate pe tarlalele svîntate unde există condiții pentru executarea unor lucrări de bună calitate. După paravanul unei „bune“ pregătiri ■ Semănători fără săminţă “ Ce au uitat linii specialişti din C. A. P. H O secţie I.M.A, care face acum reparaţiile P* terenuri!»­e o expoziţie sudică şi textură uşoară, însâ­­minţările au început. Sondajele se se fa« indică că pesta pu­ţin timp vor exista pretutindeni condiţii pentru desfăşurarea din plin a campaniei agricole. Fără îndoială că eficienţa campaniei depinde în cea m­ai mare măsură de operativitatea cu care vor acţiona mecaniza­torii din secţiile LM.A., de mo­dul cum aceştia vor şti să fo­losească din plin fiecare zi şi ora bună de lucru, în condiţii­le cind nu sintem­ insa sufici­ent de bine pregătiţi, operati­vitatea se va transforma in iincezeală, un pas de melc şi acest lucru va aduce grave prejudicii unităţilor agricole. Despre ce este vorba ? După mai bine de 3 luni de pregă­tit!,,­­le cooperativa­ agricolă de producţie Butea, fondul de se­minţe nu este în întregime asi­gurat. Lipseşte fasolea şi, ca este mai important, sămînţa de lucerna al cărei termen de în­­sâmînţare a sosit de mult. „Din 600 kg. necesar , ne relatează vicepreşedintele I. Agiorgh­uie­­sei, care ţine locul preşedintelui aflat la cursurile de speciali­zare - 400 kg. sunt în magazie iar restul la staţia de descus­­cutare de la Botoşani. Vom tri­mite zilele acestea un delegat la Botoşani şi gata...". Problema este departe de re­zolvare, deoarece chiar în ipo­teza aducerii rapide a seminţei de la Botoşani, restul de 400 kg. aflată în magazie nu este des-cuscutată, neavînd pentru ea nici un fel de buletin de labo­rator. Aşadar, nici un „gata" tovarăşe Agiorgiculesei, mai a­­les că vă lipsesc şi seminţele de ovăz pentru 10 hectare şi ceaclamaua pentru 10 hectare de ceapă. Şi nici la cartofi n-aţi întreprins pînă acum ni­mic, în sensul de a desface progresiv silozurile în vederea sortării tuberculilor apţi pentru sămînţă, care stau aşa cum stau, neştiind pe ce veţi conta la sezonul plantării.» De la Butea, poposim­ la coo­perativa Bratuleşti. La secţia I.M.A. da aici, 6 semănători sunt aliniate pentru lucru. Dis­cutăm cu C. Avochiţei, respon­sabilul secţiei : - Bune pentru semănat ? - Cred şi eu. Mîine sau poi­­miine luăm startul. - Sínt verificate, H s-au fă- 0* proba în ce priveşte debi­tul de săminţă' Ic hectar ! - Asta nu. Dacă va cere coo­perativa I« vom verifica. Fină acum, nimeni nu mi-a spus de aşa ceva... După cite ştim, organele de resort judeţene au dat dispozi­ţii ca toate semănători!» să fie verificate înainte de intrarea lor in lucru, în asistenţa specialiş­tilor de la cooperative. In multe părţi, ca la Bratuleşti şi Butea, de exemplu, aceste dispoziţii nu sunt respectate, pentru că pe teren instructorii şi specia­liştii de la U.J.C.A.P. şi Direc­ţia agricolă nu urmăresc, prac­tic, modul lor de aplicare. Urmărind firul pregătirilor de campanie, ne aflăm acum în mijlocul mecanizatorilor de la secţia a 10-a a LM.A. Tg. Fru­mos, care deserveşte coopera­tiva agricolă Oţele­ni. Sunt aici 20 de tractoare şi numeroase semănători, remorci de trans­port etc. care aşteaptă... să fie reparate. Pare de necrezut dar aceasta este situaţia. La 6 trac­toare lipsesc instalaţiile elec­trice ; la 2 semănători sunt de­fecte distribuitoarele, la 4 mo­toare trebuie executate reme­dieri la sistemul de direcţie ; la discuitoare se cer făcute u­­nele suduri importante. Gheor­­ghe Brumă, şeful secţiei a ple­cat sa bată la uşa conducerii I.M.A. Tg. Frumos, după aju­tor, după piese. „N-o să facă aproape nimic - ne informează pesimişti calculatorul Ion Sava şi tractoriştii Gheorghe Ursa­che, C. Vasilencu şi Aurel Capu. Va găsi uşa închisă deoarece secţia noastră e venită prin transfer de la I.M.A. lugani ca­re avea obligaţia să facă re­paraţiile. Ne-a transferat de la 1 ianuarie şi iată că plnă azi, cînd trebuie să ieşim la trea­bă, nimic nu s-a mai făcut, cu toate sesizările şi reclamaţiile noastre... Ce vom face oare campanie cu asemenea maşini?". Răspuns la această între­bare ţi la celelalte aspecte negative sesizate, trebuie să dea tovarăşii din conducerea U.J.C.A.P. şi Direcţiei agricole, care se ocupă de problemele bunei desfăşurări a campaniei pe plan tehnic şi organizatoric. P. Costin Calitatea fiecărei lucrări agricole depinde de reglarea corectă a maşinilor In această campanie va tre­bui să lucrăm din plin cu toa­te maşinile agricole şi să nu pierdem nici o oră bună de lucru pentru a putea să exe­cutăm lucrările în cadrul pe­rioadelor optime. Consiliul Superior al Agriculturii reco­mandă ca lucrările de pre­gătire a solului, în vederea în­sâm­înţării culurilor din pri­ma epocă să se facă prin grăparea energică cu agrega­tele de grape cu colţi regla­bili. Pentru ca lucrarea să fie de calitate corespunzătoare trebuie ca lungimea activă a colţilor la grape să fie de 110 mm. (se măsoară de la cadrul grapei pînă la vîrful colţilor). Colţii să fie ascuţiţi şi cu vîrful în acelaşi plan, iar poziţia acestora (pentru lucrarea de grăpat energic) trebuie să fie verticală. Direc­ţia de înaintare a agregatului să fie pe diagonală faţă de direcţia în care s-a executat arătura. Momentul optim pen­­tru executarea lucrărilor este atunci cînd solul, în urma ro­ţilor tractorului, nu răm­îne puternic tasat. Acolo unde solul va ieşi din iarnă puternic tasat, pre­cum şi terenurile care nu au fost arate din toamnă se re­comandă să fie prelucrate în vederea semănatului cu gra­pa cu discuri. Discurile gra­pelor să fie ascuţite, bateriile sa aibă răzuitori, care să fie reglaţi la o distanţă de 3—5 mm. de suprafaţa discurilor. Adîncimea de lucru la gra­pele cu discuri sa reglează cu ajutorul limitatorului de pe tija pistonului de la cilindrul de forţă, după ce In prealabil a fost reglată orizontalitatea cadrului în direcţia de înain­tare. Grapa cu discuri trebuie astfel reglată incît să mobili­zeze solul numai pină la a­­dincimea de îngropare a se­minţelor (vezi figura nr. 1), şi trebuie să lucreze în agregat­ cu două cîmpuri de grapă cu colţi reglabili sau cu trei cîra­­puri de grapă cu colţi ficşi. Pentru pregătirea solului în vederea semănatului (în spe­cial în cazul însâmînţării cul­turilor cu adîncimea de în­gropare a seminţelor ceva mai mare) se pot folosi cu rezul­tate bune cultivatoarele CPU-4, 2 echipate cu cuţite săgeată mare, intercalate cu cuţite să­geată mică, sau unilaterale dreapta şi stingă, bine ascu­ţite urmate de grape cu colţi ficşi sau reglabili. Atenţie sporită trebuie acordată aşe­zării pieselor active astfel in­cit toate să aibă părţile acti­vii. Constantin Pricop director adjunct al Direcţiei agricole judeţene (continuare in pag. a 3-4) In pagina a 2-a SPORT — Rugbl — Fotbal — Volei — Baschet Proletari din toate In cadrul acţiunilor de in­formare politică şi ideologica a cadrelor didactice din ju­deţul nostru, iniţiate de către Comitetul judeţean de partid, duminică, 6 aprilie a.c., au a­­vut loc expuneri în oraşele judeţului, precum şi în mai amite centre rurale. Tovarăşul Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedin­tele Consiliului popular jude­ţean, a expus, în sala Casei de cultură a tineretului şi studenţilor, în faţa cadrelor didactice dintr-un grup de şcoli din municipiul Iaşi, te­ma : „Marxismul în contempo­raneitate. Confruntări ideolo­gice actuale pe plan interna­ţional". Expuneri asemănătoare au făcut şi tovarăşii Gheorghe Cilibiu, Petru Mal­omete şi Alexandru Dumitrache, secre­tari ai Comitetului judeţean de partid, în faţa cadrelor di­dactice din oraşul Hîrlău şi comunele învecinate, din mu­nicipiul Iaşi (sala Filarmonicii de stat „Moldova") şi res­pectiv, din oraşul Paşcani şi comunele învecinate. Tova­răşul Constantin Dropu, şeful secţiei de propagandă a Co­mitetului judeţean de partid, a expus aceeaşi temă în faţa cadrelor didactice din comu­nele învecinate municipiului Iași. Au început înscrierile pentru concursul de transferuri şi numiri în învăţămînt Au început înscrierile pen­tru concursul instituit de Mi­nisterul Invăţămîntului, prin care, începînd din acest an şcolar, se fac transferurile şi numirile personalului didactic. Sînt scoase la concurs postu­rile şi catedrele vacante din învăţămîntul de cultură gene­rală, de specialitate, profesio­nal şi tehnic, din şcolile ge­nerale de 8 ani şi grădiniţele existente în oraşele Bucureşti, Arad, Brăila, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Timişoara şi Tg. Mureş. La prima ediţie a concursu­lui, care se va desfăşura în a doua jumătate a lunii aprilie, iau parte educatoarele, învă­ţătorii, precum şi profesorii care doresc să ocupe catedre­le vacante de Iiinba română, limba latină, istorie, pedago­gie, psihologie, socialism­ ştiin­ţific, economie politică, mate­matică, biologie, geografie. Transferurile şi numirile — pentru cei care au alte disci­pline de studiu in specialita­te — urmează să fie efectuate în cursul lunii mai. Profesorii înscrişi în concurs vor susţi­ne o probă scrisă pe teme de specialitate, iar învăţătorii, două probe scrise la română şi aritmetică. Aprecierea can­didaţilor se va face pe bază de punctaj, acordîndu-se de la 1 la 20 puncte. In comisiile de examinare a celor ce doresc să ocupe ca­tedrele de la disciplinele de cultură generală din învăţă­­mîntul liceal de specialitate şi din învăţământul profesional şi tehnic­, vor fi incluşi şi de­legaţi ai ministerelor sau ai organelor centrale în subordi­nea cărora se află­­acesta şcoli. (Agerpres) In pagina a IlI-a M­îipna ai­tilor io lima sociali se valorifica superior poleoftalo­­m­ si material Masă rotundă organizată la Fabrica „Țesătura" de „Flacăra lașului" și comi­tetul de partid al fabricii Au participat : FLORICA TOMA, secretara comitetu­lui de partid; NICOLAE BĂRBULESCU, inginerul șef; H.ZILBERMAN, contabil șef; DUMITRU TĂNĂSESCU, secretarul comitetului sindicatului; IULIAN MARTA, secretarul comitetului U.T.C.; inginerii MARIA BURLA­­CU, GH. BELCIC, GH. CIOBANU, CONST. LUPU; econo­miștii ANGHELINA BOTEZ, DUMITRU DAMIAN — șefi de servicii; ing. NICOLAE CIMPU, şeful unităţii B; ingi­nerii L. HODAN, H. HAFNER, M. ZAIDER, I. GOLDNER, şefi de secţie, ADRIANA ARNĂUTU, muncitoare, D. DI­­MOFTE, tehnician, MIHAI CONSTANTIN, maistru, D. ŞERBAN, maistru, NICOLAE BÅICEANU, lăcătuş , se­cretari de organizaţii de bază, LUCREŢIA HOLBAN, Instructoare, preşedintă de comitet de secţie; TATIANA PINTILIE, instructoare; AURICA TALPĂ, controloare de calitate; VASILE DRÎMBĂ, maistru; NICOLAE BĂLAN, şeful biroului aprovizionare. Vedere din Iaşi ­ . I I In pagina a 4-a I I | LONDRA | A luat sfîrșit | | tradiționalul | j „mars ! I de primăvară" | I­m Luptele I din Nigeria | § I­I,gnnmninniirnniirriMrnitmmnnnnnmK La Iaşi Adunare festivă consacrată sărbătoririi Zilei sănătăţii Ieri la amiază, în sala de fes­tivităţi a Casei de cultură a stu­denţilor, a avut loc adunarea con­sacrată sărbătoririi Zilei afini­tăţii. Au participat cadre didactice din Invăţămîntul superior medi­cal şi numeroşi reprezentanţi ai personalului medico-sanitar din unităţile spitaliceşti, policlinicile şi dispensarele medicale de pe teritoriul­ municipiului Iaşi. Conf. dr. Gh. Creţeanu, secre­tarul comitetului de partid din sectorul sanitar, a subliniat, în deschiderea şedinţei, faptul că declararea zilei de 7 aprilie a fiecărui an ca „Zi a sănătăţii“ constituie o nouă expresie a deo­sebitei preţuiri pe care partidul şi statul nostru o acordă corpului medico-sanitar. Tov. Gh. Brehuescu, membru al biroului Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Con­siliului popular judeţean, a trans­mis participanţilor la adunare, şi prin aceştia tuturor cadrelor medico-sanitare din oraşul şi ju­deţul Iaşi, din parte® biroului Comitetului Judeţean de partid şi a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, cal­de felicitări şi urări de noi suc­cese în nobila lor profesie. Consacrînd omul ca supremă valoare socială — a spus în con­tinuare vorbitorul — partidul nostru a ridicat problema ocro­tirii sănătăţii publice la rangul de politică de stat. Directivele C.C. al B.C.R., din februarie a.c., au dimensionat în mod ştiinţific menirea cadre­lor din domeniul sanitar pentru ca acestea să se înscrie în mod organic în amplul şi vigurosul proces de dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii contemporane. In a­­cest context se înscrie chemarea şi îndemnul partidului adresate valorosului nostru detaşament de cadre medico-sanitare pentru a-şi perfecţiona neîncetat pregătirea şi măiestria profesională, pentru o înaltă ţinută de etică medica­lă. La Plenara C.C. al P.C.R. din octombrie ÎSS8, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU spunea că medicina „cere nu numai multă pricep­ere, ci şi multă dra­goste pentru om, multă omenie, pas­iunea de a te dedica sănătă­ţii oamenilor”*. Avem convingerea, a spus în încheiere vorbitorul, că toate ca­drele medico-sanitare din judeţul nostru sunt pătrunse de acest a­­devăr şi că vor munci cu toată energia şi pasiunea, punîndu-şi cu fermitate cunoştinţele, forţă glndirii şi talentul lor în slujba progresului continuu al patriei­ noastre socialiste, a sănătăţii po­porului. In cuvîntul său, prof. Mihai Duca, rectorul Institutului da medicină şi farmacie din Iaşi, a subliniat, între altele, faptul că în politica promovată de partidul şi statul nostru pro­blemei® ocrotirii sănătăţii popu­laţiei ocupă un loc central. Ignoranţa în medicină se plă­teşte în vieţi omeneşti, pierdute în mod nejustificat, a spus vor­bitorul. De aici, răspunderile noastre mari, ale celor ce mun­cim pe tărâmul ocrotirii sănă­tăţii publice, obligaţiile ce le avem de a sta mereu de veghe pentru apărarea sănătăţii omu­lui. Referindu-se, în continuare, lai întrepătrundere® activităţii ca­drelor medicale din învăţămîn­­tul superior cu activitatea per­sonalului medico-sanitar din re­­­ţea, vorbitorul a subliniat sar­cinile ce revin, în lumina re­centelor Directive ale C. C. al P.C.R., Institutului de medicină şi farmacie din Iaşi care, în acest an, va sărbători 90 de ani de activitate. Prezentînd succint datele care reflectă preocupările susţinute a­­le partidului şi statului nostru pentru ocrotirea sănătăţii popu­laţiei, dr. Ioan Tansanu, inspec­tor al Direcţiei sanitare jude­ţene, a relevat şi progresele re­marcabile obţinute în domeniul sanitar în judeţul Iaşi. Natalita­ (continuare în pag. a 3-a) Noutăţi oferite de poştă, telefon şi telegraf în 1969 In afară de construcţiile care schimbă înfăţişările oraşelor şi satelor din ju­deţul nostru, s-au executat şi se execută diverse lu­crări de Îmbunătăţire a zes­trei edilitare şi de deser­vire publică. Printre aces­tea, un loc important 11 ocupă extinderea reţelei telefonice, telegrafice şi a prestaţiilor poştale. De aceea i-am solicitat tovarăşului DUMITRU BE­RARI, inginerul şef al Di­recţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii Iaşi, unele relaţii referitoare la noută­ţile pe care ni le vor o­­feri poşta, telegraful şi te­lefonul în 1969.­­ După cum se ştie, cea mai importantă lucrare din municipiul Iaşi este, în mo­mentul de faţă, construcţia centralei telefonice auto­mate (Pentaconta) cu o ca­pacitate de 1.200 de linii, ce se execută la Podul­ Roş la intersecţia străzii Nicolina cu Şoseaua Na­ţională. Montarea instalaţi­ilor şi deci scurtarea ter­menului pînă la darea ei în folosinţă (prevăzută pentru­­decembrie 1969) depind de Trustul de construcţii Iaşi, care trebuie să termine şi să predea clădirea cel mai tirziu la sfirşitul trimestru­lui II a.c. însemnate lucrări de extindere şi amplificare a reţelelor de cabluri tele­fonice se fac anul acesta în cartierele Dimitrie Can­­temir, Socola — Nicolina, Tătăraşi etc. ■— Ce noutăţi va aduce acest an de activitate în judeţ ? — In comuna Belceşti se va construi un oficiu P.T.T.R. dotat cu aparatură modernă de tipul ce­lui de la Hălăuceşti. El va fi foarte im­portant din punct de vede­re local, dar mai ales din punct de vedere al tranzi­tului , de aci se vor asigu­ra­­ serviciile poştale pen­tru satele Liteni, Tansa, Ulmi, Munteni, Satu Nou etc. Pe traseul Tirgu Fu­­mos — Iași vom­­ face im­portante lucrări la reţele ceea ce va duce în final la o creştere simţitoare a numărului de legături tele­fonice simultane ale Iaşu­lui cu mai multe localităţi din ţară şi din judeţ. De asemenea, tot în acest an vom extinde centrala te­legrafică automată interur­bană cu încă 40 de linii. — Ne-aţi vorbit pînă a­­cum despre noutăţile pe care ni le oferă telefonul şi telegraful. V-am ruga să vă referiţi şi la serviciile poştale. — Sectorul de poştă şi presă va fi dotat în de­cursul anului 1969 cu o serie de utilaje moderne de mare productivitate. Prin­tre acestea se află o maşi­nă electrică de ştampilat, o maşină de împachetat şi legat pachete cu corespon­denţă şi presă, precum şi două maşini de francat (timbrat) înregistratoare de ghişee, lucru ce va contri­bui la reducerea substan­ţială a timpului de deservi­re la ghişee. I. Sanu

Next