Flacăra Iaşului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7144-7168)
1969-09-11 / nr. 7152
ANUL XX» Nr. 7152 JO 1 11 SEPTEMBRIE 1969 4 PAGINI RO BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean SUB SEMNUL MUNCII EFERVESCENTE AU AVUT LOC HUILE MIILEILE MIIE1II HUE /' Devenită, în anii socialsmului, o frumoasă tradiţia a şcolii româneşti, consfătuirile anuale ala cadrelor dijhdactice care au avut loc încursul zilei de ieri în municipiul şi judeţul Iaşi s-audesfăşurat în condiţiile puternicului avînt creator determinat de sarcinile istorice trasate întregului popor de Congresul al X-lea al partidului. Profesorii şcolilor de cultură generală, ai liceelor teoretice şi liceelor de specialitate, precum şi ai şcolilor profesionale din municipiul Iaşi şi comunele suburbane — participanţi la consfătuirea cadrelor didactice care a avut loc la casa de cultură a tineretului — au salutat prezenţa la lucrări a tovarăşului Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Desfăşurîndu-se în pragul deschiderii noului an şcolar, an ce reprezintă primul pas pe drumul generalizării învăţămîntului de 10 ani, consfătuirea cadrelor didactice din municipiul Iaşi şi coravunele suburbane s-a evidenţiat printr-un pronunţat caracter de lucru, jalonînd sarcinile mari, de răspundere ce stau în faţa şcolii ieşene, a întregiului corp profesoral. Raportul cu privire la sarcinile şcolii şi ale personalului didactic in lumina documentelor Congresului al X-lea al partidului expus de profesorul emerit Sterie Rădoi, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, a făcut totodată o succintă analiză a procesului instructiveducativ, a rezultatelor şcolare obţinute în anul de învăţămînt 1968—1969. Realizările obţinute in învăţămînt în anul şcolar trecut — a relevat, între altele, raportorul — sînt o expresie grăitoare a competenţei îndrumări date de partid şcolii româneşti şi, în acelaşi timp, o expresie a conştiinciozităţii cadrelor noastre didactice. In anul şcolar 1968—1969, au fost înscrişi în clasele I—XIX, la cursurile de zi, 121.579 de elevi, la sfîrşitul anului şcolar, au avut situaţia încheiată 119.515 elevi ; din totalul elevilor înscrişi, au promovat clasa 103.501 elevi. In general, se constată că în clasele V—VIII un număr de elevi rămîn repetenţi datorita absenţelor. Cei mai mulţi corigenţi se înregistrează la clasele V—VIII şi apoi la clasele IX—XII. Cauzele acestei situaţii trebuie căutate în carenţele din organizarea şi conţinutul învăţămîntului, în deficienţele de ordin pedagogic şi metodic, în slaba frecvenţă a multora dintre elevi, în insuficientul studiu individual pa baza manualelor şcolare, în existenţa încă a unor mentalităţi retrograde. Crearea şcolii generale de 10 ani — a spus în continuare vorbitorul — al cărei debut începe o dată cu acest an şcolar, constituie unul din momentele primordiale ale procesului de profunde transformări ce caracterizează viaţa noastră şi, totodată, un act fundamental de cultură. Prin trecerea la şcoala generală obligatorie de 10 ani, ţara noastră se situează în rîndul ţărilor cu cel mai avansat sistem de învăţămînt din lume. In acest context, în noul an şcolar se va urmări asigurarea cuprinderii în clasa a IX-a a şcolii generale a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu continuă studiile în licee sau şcoli profesionale. Şcolarizarea elevilor pentru clasele a IX-a trebuie să constituie preocuparea de prim ordin a tuturor învăţătorilor şi profesorilor, a factorilor de răspundere din Inspectoratul şcolar, din şcoli şi din consiliile populare comunale şi orăşeneşti. De o deosebită Însemnătate pentru fiecare învăţător şi profesor, pentru întregul învăţămint sunt indicaţiile din Raportul prezentat la Congresul al X-lea de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cu privire la asigurarea unei strînse legături între şcoală şi viaţă, între şcoală şi nevoile practice. Aceasta înseamnă că activitatea didactică trebuie astfel elaborată încît, paralel cu cunoştinţele teoretice, viitorii specialişti să aibă posibilitatea să efectueze în anii de studiu o temeinică activitate practică de specializare. Aceasta cere membrilor corpului didactic să aibă legături permanente cu unităţile productive, să participe efectiv la soluţionarea unor probleme concrete în domeniul specialităţii lor. Este evident că, dezvoltîndu-şi şi perfecţionîndu-şi necontenit activitatea, şcoala se va achita de înaltele răspunderi care-i revin în amplul program de înflorire a patriei pe care l-a elaborat Congresul al X-lea al partidului. Au urmat apoi discuţii pe marginea referatului prezentat. Vorbitorii, apreciind rezultatele bune obţinute pînă acum în procesul instructiveducativ, au făcut, în acelaşi timp, referiri critice la unele practici învechite ce-şi mai fac simţită prezenţa pe alocuri, venind totodată cu sugestii şi propuneri preţioase menite să asigure aplicarea în practica şcolară a prevederilor Directivelor C.C. al P.C.R., şi a prevederilor Legii învăţămîntului, pe linia perfecţionării şi modernizării şcolii româneşti. Luînd cuvântul în cadrul discuţiilor, prof. Constantin Cristofor, directorul Şcolii generale nr. 22, a arătat printre altele: „La 15 septembrie 1969, în 7 şcoli generale din municipiul Iaşi, printre care se numără şi şcoala noastră, prima serie de elevi ai şcolii generale de 10 ani va păşi pragul clasei a IX-a. Fireşte, aceasta implică rezolvarea unor probleme deosebite. Printre alte măsuri, pe care noi le-am luat încă din timpul vacanţei în vederea asigurării unui climat proprice bunei desfăşurări a procesului de învăţămînt, aş aminti faptul că am stabilit, in acord cu conducerile Fabricii „Ţesătura* şi întreprinderii de reparaţii euro, ca elevii claselor a IX-a din şcoala noastră să-şi desfăşoare practica în aceste întreprinderi*. Referindu-se la unele deficienţe ce se mai fac simţite în procesul instructiv-educativ, prof. Aurora Tudose, de la Liceul nr. 9, a subliniat: „La disciplinele umaniste, unde conţinutul lecţiilor solicită mai mult sensibilitatea elevului, manualele programează pînă şi latura afectivă a predării prin alegerea unor texte demonstrative pe o anumită temă; aceste texte sunt însă, adesea, lipsite de forţa emoţională necesară, ceea ce, evident, determină răspunsuri mecanice din partea elevilor. Ln alte discipline, care implică mari acumulări de date (biologie, chimie ş.a.), manualele sunt extrem de dense şi nu oferă posibilităţi de aprofundare, aceste discipline „beneficiind* şi de un număr redus de ore. Fără îndoială că aici trebuie să intervină şi măiestria profesorului, dar acest lucru nu este totdeauna posibil la nivelul dorit*. Abordînd, printre alte aspecte fine activităţii cadrelor didactice şi pe acelea ale muncii metodice şi de cercetare ştiinţifică, prof. Vasile Hrib, directorul Liceului nr. 6, a relevat faptul că la şcoala pe care o conduce aceste activităţi s-au bucurat de atenţia cuvenită. Astfel, un număr de 4 profesori — a spus vorbitorul — au întocmit lucrări ştiinţifice valoroase în domeniul filozofiei, economiei, istoriei şi biologiei, lucrări care au fost prezentate în cadrul sesiunii de comunicări metodico-ştiinţifice a cadrelor didactice din judeţul Iaşi . In cuvîntul său, prof. Vasila Ilaşcu, a arătat .Liceul industrial pentru construcţii de maşini din Iaşi pregăteşte cadre specializate in tehnologia construcţiilor de maşini şi maşini şi aparate electrice. Acest liceu, înfiinţat ca urmare a hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R., păşeşte în toamna aceasta în al patrulea an de activitate. Cadrele didactice raportează cu mîndrie că în prezent efectivul şcolii numără peste 400 de elevi la învăţămintul de zi şi seral. O grijă deosebită în procesul de pregătire a elevilor a fost acordată asimilării cunoştinţelor atît în domeniul culturii generale, cît şi, mai ales, în acela al pregătirii la materiile de specialitate". Georgeta Scutaru, profesoară la Liceul de muzică şi arte plastice, a spus în cuvîntul său: „Rolul compunerilor e atît de important încit el nu poate fi negat de nimeni şi nu poate fi neglijat. Să nu uităm că, printre altele, Congresul al X-lea al partidului a pus în faţa noastră şi sarcina de a forma oameni culţi. Otmul de adevărată cultură se prezintă pretutindeni şi prin stilul său de a se exprima oral şi în scris. Din păcate, unele cadre notează lucrările scrise numai după conţinutul ştiinţific, nu şi după modul de exprimare". In continuare, vorbitoarea a propus ca la examenele de bacalaureat, pentru a se evita subiectivismul, să participe ca examinatori cîte doi profesori de aceeaşi specialitate, iar pe plan local să se editeze culegeri cuprinzînd lucrări ştiinţifice ale cadrelor didactice, manifestîndu-şi, în încheiere, nedumeri- Relatări consemnate de: Alice OUATU Vasile FILIP (continuare în pag. a 2-a) ■ Problemele privind perfecţionarea şi modernizarea procesului de învățămînt — examinare cu răspundere şi competență H) O perfectă legătură între şcoală şi viață 1 Trecerea la învățămîntul general de 10 ani — moment important în viaţa şcolii româneşti Se ridică noi construcții. Foto : L. STRATULAT — corespondent V/W/WWWWWA/W/NAW WWAA/ t EniimIe II ling Silii DE lilli Anul acesta bugetul „timp" al gospodinelor a fost pus uneori la grea încercare datorită slabei aprovizionări cu legume a magazinelor şi pieţelor noastre. Apariţia cu întîrziere şi de meteor, am putea spune, a unor legume de sezon pe reţeaua comercială I.L.F., a obligat pe cumpărători să folosească la maximum simţul de operativitate şi perspicacitate, neştiind niciodată concret unde va găsi cutare sau cutare legumă, în Hala mare, în piaţa Dimitrov sau în alte pieţe ale oraşului. Apreciind cu multă obiectivitate că această stare de lucruri a fost generată şi de timpul neprielnic care s-a manifestat şi în judeţul nostru, numeroşi cumpărători au sperat totuşi că pînă la urmă, adică începînd din septembrie, aprovizionarea cu legume să fie îmbunătăţită, fie prin mutaţii din alte regiuni, fie din valorificarea la maximum a resurselor locale. Dar aceste speranţe au rămas în bună măsură neîmplinite. In pauza unei şedinţe de lucru ce a avut loc recent la I.L.F., şefii centrelor Iaşi, Paşcani şi Flîrlău ne-au motivat această situaţie cu acelaşi răspuns stereotip : timpul defavorabil e vinovat: producţie slabă — aprovizionare slabă!... In faţa acestui răspuns categoric, am părăsit reţeaua comercială, spre a vedea jos, pe teren, dacă într-adevăr grădinile nu mai au legume pentru oraş. Iată constatările : Primul popas la ferma Strunga a I. A. S.-ului Tîrgu-Frumos. Economistul fermei — Ilie Bacalu ■— e tare necăjit. Are în stoc peste 80 tone cartofi, din holuri dintre, sortaţi pentru desfacere, pe care beneficiarul — C.L.F. Paşcani, îi ridică într-un tempo foarte încet. „Parcă nici nu au nevoie de aceşti cartofi — ne explică interlocutorul nostru, arătîndu-ne un grafic din săptămîna anterioară, nerealizat cu 30 tone faţă de ce s-a specificat. Am făcut un alt grafic, dar pînă la epuizarea stocului de car- Un lucru de care trebuie să se ţină seama şi la I.L.F. tofi plutim In Incertitudine, cu marfa descoperită in cîmp, lucru ce cred că dăunează mult asupra calităţii, ca să nu mai vorbim şi de o eventuală ploaie ce ar putea surveni acum în zilele lui septembrie".. La C.A.P. Tg. Frumos, contabila şefă— Elena Marchidan — ne arată copia unei telegrame adresată pe data de 5 septembrie Fabricii de conserve Burdujeni : „Vă oferim 5 tone roşii din producţie proprie Stop. Răspundeţi dacă vă interesează. Stop". Ne-am manifestat surprinderea faţă de această iniţiativă, cunoscînd că C.A.P. Tg. Frumos are semnat un contract pentru livrări de legume cu C.L.F. Paşcani. Ce să caute deci roşiile acestei cooperative din judeţul nostru tocmai la Burdujeni? Inginerul I. Ceauşu ne-a dat însă lămuririle de rigoare : „Inundaţia ne-a calamitat o parte din grădină — ne relatează el— iar acum pentru partea ce ne-a rămas în producţie nu avem beneficiar cert, deşi am încheiat contract cu C.L.F. Paşcani. Dacă nu trimiteam castraveţii cu căruţele noastre, nici pomeneală de preluarea acestui produs, iar acum avem greutăţi cu roşiile. Am cules pe ziua de 5 septembrie circa 2.000 kg. care stau şi azi în lăzi, alte cîteva tone pot fi pregătite rapid, dar nu avem cui să le vindem. Am dat telefoane şi telegrame, dar inutil...". Discuţia despre slaba aprovizionare cu legume a oraşului Iaşi o continuăm şi la C.A.P. Răchiteni. „Ne miră că la Iaşi lipsesc unele produse , ne spune ing. Florin Ungureanu, specialistul coordonator al cooperativei, deoarece noi stăm de cîteva zile cu 22 tone cartofi pe care nimeni nu vrea să-i ridice. In continuare, am putea să livrăm foarte repede peste 300 tone din acest produs, care ne ocupă terenul afectat însămînţârii griului de toamnă, precum şi recolta de ceapă de pe 32 hectare. Am solicitat de la U.J.C.A.P. prezenţa unui specialist cu care să chibzuim asupra metodologiei de sortare şi livrare, dar se vede treaba că suntem situaţi prea departe. In consecinţă nici nu ştim cum să mai procedăm.. Iată, aşadar, doar cîteva aspecte constatate pe teren, care reuşesc în mare măsură să proiecteze o lumină defavorabilă asupra activităţii ce o desfăşoară P. COSTIN (continuare în pag. a 3-a) lgg0gB0B000000 W'H'H BIGI3HF| In pagina a 4-a s ■ Rezoluții adoptate * la încheierea reuniunii la nivel înalt a O. U. A. • ■ Semnificația rezultatelor ■ scrutinului norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene, condus de Francois Enderlin, care se află în ţara noastră in vederea realizării unui film despre România. In cadrul convorbirii, ziariştilor elveţieni le-a fost acordat un interviu filmat. ADUNĂRI ALE SALARIAŢILOR PE SECŢII, SCHIMBURI ŞI ATELIERE Rentabilitatea merită o mai mare atenţie iiii iirtit s ital!. Himmii Adunarea de analiză a realizărilor în primele 8 luni ale anului şi de dezbatere a cifrelor de plan pe 1970, ce a avut loc cu cîteva zile în urmă la sectorul de mecanizare şi transporturi a întreprinderii forestiere Iaşi şi la care au participat şefi de autocoloane, şoferi şi lucrători din atelierele de reparaţii, a durat mai multe ore. Cu toate acestea una din problemele centrale ce se ridică în faţa acestei unităţi, aceea a rentabilizării activităţii sale, s-a bucurat de o atenţie insuficientă. Faptul a pornit, credem, de la referatul prezentat de ing. Adolf Davidovici, şeful sectorului, în care, deşi s-a subliniat situaţia financiară necorespunzătoare de la sfîrşitul primelor 7 luni ale anului, nu s-a insistat asupra necesităţii mobilizării rezervelor pentru rentabilizarea unităţii şi nici nu s-a subliniat că aceasta va trebui să fie un obiectiv central al activităţii unităţii în anul 1970. Dată fiind această situaţie, este necesar ca problema rentabilizării unităţii de mecanizare şi transport să stea în atenţia adunării generale a salariaţilor ce se va desfăşura la nivel de întreprindere, ca o problemă specială, mai ales că la sfîrşitul celor 7 luni se înregistrează 136.000 de lei pierderi peste dotaţia de la buget. Neîndoielnic, pierderile ridicate au fost influenţate în bună măsură de condiţiile atmosferice mai puţin favorabile, mai ales ca urmare a distrugerii drumurilor de către ploi, dar acolo unde munca a fost mai bine organizată, unde a existat un control mai eficient asupra activităţii şoferilor şi tractoriştilor, o mai bună colaborare între conducerea autocoloanelor şi conducerea sectoarelor de exploatare etc. (autocoloanele Paşcani, Sîrca, Birlad), rezultatele au fost bune, nu numai în ceea ce priveşte îndeplinirea planului de transport, dar şi în ceea ce priveşte cheltuielile materiale. Mihai Panait, de la coloana Scînteia, arăta că depozitele de stoc-tampon In Ioc să fie amplasate chiar lingă drumul forestier, pentru a putea fi folosite în caz de ploaie, se găsesc in mod cu totul nejustificat la cîteva zeci sau sute de metri de acesta. Alţi vorbitori arătau, pe lîngă aceasta, faptul că de multe ori stocurile-tampon sunt utilizate pe vreme bună iar pe timp nefavorabil maşinile staţionează. Gheorghe Vernică, de la coloana Sîrca, sublinia necesitatea îmbunătăţirii organizării activităţii de încărcare şi descărcare a maşinilor, pentru a nu se depăşi timpul planificat de staţionare. Un fenomen general în autocoloane este neeliberarea zilnică a foilor de prestaţii pentru tractoarele ce execută operaţii de tras apropiat. Gh. MIHALACHE (continuare in pag. a 8*a) grantierul nr. 401 din cadrul întreprinderii nr. 1/m 4 construcţii-montaj %11 Iaşi este unul din şantierele importante, care execută peste 20 la sută din volumul sarcinilor întreprinderii. Printre lucrările de investiţii de care răspunde amintim : I.L.F. Hîrîău, Complexul de creştere a porcilor Tomeşti, lucrările de sistematizare şi dezvoltare a Uzinei mecanice „Nicolima", alimentare cu apă Cotnari, etapa a ll-a la Ţesătoria de mătase „Victoria“ ş.a. Deşi la sfirşitul primelor 8 luni din acest an şantierul înregistrează unele rezultate concretizate, în principal, în depăşirea planului de producţie cu 1,3 milioane de lei, se mai menţin, totuşi, o serie de neajunsuri care generează întîrzieri în execuţie, majorarea nejustificată a costurilor şi calitatea necorespunzătoare a lucrărilor. Sunt probleme ce-şi aşteaptă de multă vreme rezolvarea. Din păcate, darea de seamă prezentată de ing. N. Vizitiu nu a reuşit să le oglindească. Unele din ele însă au fost evidenţiate de participanţii la dezbateri. De pildă, aproape toţi vorbitorii s-au referit la relaţiile greoaie şi necorespunzătoare care există în prezent între şantiere, Baza de producţie şi S.U.C.T., relaţii necorespunzătoare manifestate, în esenţă, în livrarea neritmică, uneori la întîmplare, a betoanelor, mortarelor, prefabricatelor, tîmplăriei metalice ş.a., neasigurarea utilajelor în timp util etc. De ani de zile se tot discută in şedinţe despre aceste aspecte, dar lucrurile rămin neschimbate. - In relaţiile noastre cu Baza de producţie şi S.U.C.T. ne complicăm în scripte şi cheltuieli inutile, , de mult timp - spunea maistrul constructor Constantin Pirlog. Consecinţele negative sînt clare şi se cunosc de toţi, dar factorii de răspundere din cadrul întreprinderii nu intervin. lată cîteva exemple de la Ţesătoria de mătase „Victoria", unde lucrez. O fermă o montăm într-o săptămînă, în loc de două zile, iar 46 m.c. de beton, ce urmau a se turna în 16 ore, au necesitat 4 zile. Dacă se va continua astfel, o să ne prindă tema nepregătiţi, iar preţul de cost se va greva cu multe cheltuieli nejustificate. Vorbitorii s-au referit şi la calitatea unor lucrări. Ne-a surprins, în mod deosebit, un fapt care acum constituie o grea problemă pentru şantier şi poate, în viitor, şi pentru conducerea întreprinderii. Este vorba de volumul însemnat de remedieri care se execută în prezent la Complexul de vinificaţie Cotnari, remedieri ce încarcă nejustificat preţul de cost Eugeniu ZIDĂRIŢA (continuare în pag. a 3-a) Plecarea preşedintelui Parlamentului finlandez hannes Sukselainen, cu soţia care se află în ţara noastră la invitaţia Biroului Marii Adunări Naţionale, pentru a-şi petrece o parte din vacanţă. La plecarea de pe aeroport distinsul oaspete a fost salutat de către Gheorghe Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Gabriela Simion, deputată în M.A.N., directoarea Liceului „Mihail Sadoveanu“, Gheorghe Cambose, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale. Preşedintelui Parlamentului finlandez şi soţiei i-au fost înmînate buchete de flori. La despărţire, preşedintele Parlamentului finlandez a mulţumit încă o dată pentru onoarea ce i s-a făcut, atenţia ce i s-a acordat, cît şi pentru deosebita ospitalitate cu care a fost primit. Ieri dimineaţa a părăsit oraşul Iaşi preşedintele Parlamentului finlandez, Viena Jo- în vizită la Expoziţia „România — 1969“ Tot mai mulţi tineri din judeţul nostru vizitează Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale — „România—1969" — amenajată în complexul din Piaţa Scînteii din Bucureşti. Pînă acum această expoziţie a fost vizitată de către tineri de la Fabrica „Ţesătura", Uzina metalurgică, Uzina mecanică de reparat material rulant din Paşcani, Uzina de fibre sintetice şi din alte întreprinderi, numărul lor ridicîndu-se la peste 1.000. Pînă la sfîrşitul acestei săptămîni alţi 200 de tineri din judeţul nostru urmează să viziteze expoziţia „România—1969”. Invitaţie la tobogan. Foto : T. BACIU - corespondent