Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)
1969-10-14 / nr. 7180
FLACARA ANULUI PAGINA 2* Festivalul naţional de teatru Interviul nostru cu artista emerită DINA COCEA despre Permanenţe şi înnoiri în arta spectacolului Este desigur prematur să se emită judecăţi de valoare asupra celui mai bun spectacol înainte ca fiecare din ele să fie raportat la totalitatea celor ce vor fi prezentate cu prilejul Festivalului. Totuşi, de pe acum, se pot desprinde unele tendinţe şi ipostaze privind diversele componente ale vieţii noastre teatrale, în legătură cu care am adresat cîteva întrebări artistei emerite DINA COCEA, care face parte din juriu. — Fără să vă invităm la anticipări am dori doar unele impresii personale, mai unui cu privire la piesele înscrise în concurs, deoarece presupunem că acestea au fost anunţate în prealabil şi deci vă sunt bine cunoscute. — Intr-adevăr, Festivalul este o confruntare într-o viziune de ansamblu care va reflecta cu pregnanţă stadiul actual al dezvoltării dramaturgiei originale, poziţia teatrelor faţă de această dramaturgie, modul in care spectacolul a reuşit să pună in valoare textul ce-i stă la dispoziţie şi — în ultimă instanţă — aprecierea publicului care, după părerea mea, are ponderea unui autentic verdict. A trage orice concluzie Înainte de acestea ar fi cu siguranţă pretimpuriu şi gratuit, ceea ce însă nu ne împiedică să facem unele consideraţii ce se referă la tendinţele, care s-au putut constata pînă in prezent şi la cîteva probleme de ordin general. Referitor la piesele programate în Festival, aş vrea să spun că ele dovedesc că dramaturgia noastră a intrat într-o eră nouă, descriptivismul fiind , astăzi discreditat în favvoarea Investigării tot mai profunde a realităţii, nu numai în sfera acţiunilor sociale, ci şi pe plan ideatic, spiritual. Această dramaturgie are o sarcină dificilă, aceea de a fi accesibilă publicului larg fără a cădea în platitudine şi convenţionalism, ci dimpotrivă, purtîndu-ne în domeniul unei realităţi mai elevate, în planul dezbaterii ideilor, al trăirilor concentrate pînă la paroxism. O asemenea sarcină, îmi dau seama, nu este de loc uşoară şi de aceea chiar unii autori valoroşi, în dorinţa de a asigura lucrărilor lor o largă accesibilitate, au lunecat uneori pe deasupra lucrurilor, ancorind în facilitate, în imitarea simplistă a vieţii, intr-un fals realism. O altă categorie de dramaturgi mai tineri, animaţi de voinţa, de altfel legitimă de a aduce noul, au uitat însă de unul din principiile de bază ale artei teatrale şi anume cel al comunicării, al dialogului cu publicul, al deschiderii căilor spre o largă receptivitate. Ca actriţă iubesc înainte de orice dramaturgia originală de calitate, nu prin posibilităţile ce le dă unul actor sau altul de a crea personaje interesante, ci în primul rind pentru mesajul de idei pe care îl conţine, pentru capacitatea de a face să vibreze cele mai intime coarde ale sensibilităţii contemporane. De astfel de piese avem in continuare nevoie şi, aşa, cum dorim noi actorii să slujim creaţia românească, sîntem convinşi că şi dramaturgii vor să slujească înaltele idei care ne însufleţesc deopotrivă. — Cu prilejul actualului Festival aţi observat unele tendinţe noi în aria spectacolului ? — Aş porni întîi de la ceea ce este peren , în Pita noastră, referindu-mă la rolul actorului care rămîne preponderent şi observînd totodată Înaltul profesionalism ca o notă predominantă. Pentru a da cîteva exemple ţin să arăt că Alexandru Drăgan de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ a fost remarcabil în rolul lui Vlad Ţepeş, după cum de la Teatrul „Victor Ion Popa“ din Bulad, care ne-a oferit un spectacol inegal „Al patrulea anotimp“, au ieşit totuşi la iveală unele Interpretări valoroase (Mircea Herford, Elena Petrican, Livia Ungureanu). Aceasta a demonstrat din nou existenta unei înalte școli de teatru românesc. Consider, însă că spectacolul constituie un tot in care fiecare actor trebuie să socotească rolul ca fiind principal, indiferent de întinderea şl însemnătatea acestuia. In general, apreciez că omogenitatea unui colectiv artistic ţine de continuitatea în muncă a regizorului într-un teatru şi de aceea opiniez pentru aceasta, fără a exclude şi contribuţia temporară a unor Invitaţi la punerea în scenă a unor piese. In regia celor mai multe spectacole am sesizat un suflu novator, in sensul pozitiv al cuvintului, fără exagerări și experimente gratuite. S-au observat viziuni originale asupra textelor și ori de cîte ori s-a pornit de la spiritul acestora, reflectînd noul din ele, am avut de-a face cu reuşite („Oedip salvat“ de Radu Stanca la Teatrul de stat din Timişoara, „Procesul Horia" la Teatrul german din aceeaşi localitate). Din păcate în scenografie s-au mai observat unele ambiguităţi, o neînţelegere a simbolistică şi a transpunerii plastice a ideilor. Uneori a supărat platitudinea decorului: „Al IV-lea anotimp" — Teatrul din Piatra Neamţ — alteori gustul Îndoielnic — „Al IV-lea anotimp" — Teatrul din Bârlad. Sunt deficienţe pe care le-am amintit spre a fi In viitor remediate, probleme scoase în evidenţă şi cu prilejul dezbaterilor pe marginea unor spectacole. Dincolo de acestea aş vrea să-mi exprim convingerea că Festivalul naţional de teatru va constitui în ansamblul său un bilanţ menit să demonstreze marile progrese înregistrate în dramaturgia şi arta noastră scenică. Elena PIETRARU Din agenda Festivalului Astăzi la ora 10, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, un colectiv al Teatrului de stat din Galaţi va prezenta »Florin şi Floric«, de Vasille Alecsandri, în regia lui Lucian Temelie şi scenografia lui Ovidiu Meşinschi. La ora 19:30, pe aceeaşi scenă, va avea loc spectacolul cu piesa ,Un asasin ciudat“ de N. Ştefănescu şi Camil Şerban, în interpretarea actorilor gălăţeni. Direcţia de scenă aparţine lui Ovidiu Georgescu, iar scenografia Olimpiei Damian. Croitorii cei mari din După „Cronica lui Laonic" și avînd în perspectivă „Săgetătorul" lui Ion Omescu, am asistat la „Croitorii cei mari din Valahia", piesa lui Alexandru Popescu, prezentată de Teatrul municipal „Maria Filotti” din Brăila. Sînt trei lucrări dramatice care trimit judecata critică la raportul dramaturgiei noastre actuale cu istoria. Fireşte, fiecare din aceste trei lucrări are modul ei original de a se circumscrie istoriei, ceea ce le este comun fiind clar refuzul de a se numi teatru istoric în accepţia clasică a expresiei (aşa cum este, de pildă, „Luceafărul" lui Delavrancea pe care îl va prezenta, în zilele următoare, Teatrul „M. Eminescu" din Botoşani). Dacă despre unele din numeroasele lucrări ale dramaturgiei noastre actuale s-a spus că sunt de inspiraţie istorică, sau că folosesc doar un pretext istoric, sau că împrumută de la istorie doar cadrul în care înscriu , o problematică contemporană, despre „Croitorii cei mari din Valahia" nu se poate spune decît că este o piesă despre istorie. Caracteristica aceasta a fost remarcată și in general acceptată de toată lumea. Este o piesă despre permanenţă, despre neîntrerupere, despre curgerea continuă a istoriei noastre pe aceste locuri, o încercare ingenioasă de a-i descifra sensurile şi mobilurile, de a-i găsi determinările. Procedeul e simplu şi, dacă vreţi, nedramaturgic; realităţile medievale ale Ţării Româneşti sînt comentate de un călător străin, de un capelan din Toscana, adus la curtea lui Basarab voievod ca duhovnic al doamnei. Intîlnirile acestuia cu oamenii pămîntului sînt surprinzătoare şi revelatorii ; străinul, umblat prinnumeroase ţări ale Europei, bun cunoscător al literaturii universale şi al artelor se trezeşte dintr-odată în faţa unor neaştepttfiri de autentice şi originale talente, dovezi incontestabile ale genialităţii native a unui popor, flagrant contrastantă cu condiţiile materiale şi cu gradul de civilizaţie, ambele vitregite de furtunile istoriei. Piesa are excelente metafore, uneori poate expuse cu prea multă ostentaţie, alteori insuficient susţinute dramatic, dar nepierzîndu-şi nici o clipă valoarea şi capacitatea de persuasivitate. Teatrul „Maria Filotti“ Brăila Spectacolul teatralui brăilean realizat de regizorul Yannis Veakis are in primul rind meritul unei elevate profesionalităţi în transpunerea cu fidelitate şi adesea cu emoţie a valorilor textului. ‘ Qurslv, păstrînd un echilibru judicios între gravitate şi umor, reliefînd cu fineţe simbolurile, spectacolul găseşte cele mai directe punţi spre spectator, oferindu-i acestuia nu numai satisfacţii estetice, ci şi un imbold spre meditaţie, spre reflecţie, înclinaţia Spre poem filozofic a textului a uşoi sesizabilă şi în spectacol, dar nu sunt eludate nici subtilele sensuri satirice. DIntr-o asemenea Împletire, spectacolul a câştigat accesibilitate, putere de transmitere a ideilor şi capacitate de convingere. Intr-un cadru scenografic frumos, de efect, plastic, dar discutabil sub raportul posibilităţilor de sugerare a atmosferei, de redare a ideii fundamentale a piesei (evoluţia continua, neîntreruperea) se Înscriu creaţii actoriceşti meritorii, din păcate Inegale. Gstpeşanul, interpretat de Petre Simionescu, se situează In centrul spectacolului, el fiind un fel de nod, unde se adună şi de unde pornesc iar toate firele Intlmplărilor şi, totodată, un comentator avizat al acestora. Personajul are prestanţă şi, în acelaşi timp, umor. Cuplul Basarab-Doamna Fleur izbuteşte mai ales în nota de comedie imprimată secvenţelor In care apare şi mai puţin în scenele de gravitate. Nicolae Ivănescu (Voievodul Basarab) are o spontaneitate cuceritoare şi o adincă Înţelegere a ceea ce este simţămint pur omenesc în personalitatea voievodului, dar am avut impresia unei prea mari simplificări, (sau poate ar fi mai exact să spunem simplizări) a personajului. Mai mult, după ca sa Îmbracă In haine moderna, personajul aproape că nu mai există ! Interpretarea devină ştearsă, nu se mai impune prin nimic. Aici şi metafora textului a mai subţire, mai lipsită de substanţă. Mariana Cercel (Doamna Fieur) şi-a parcurs partitura cu fineţe şi cu firească Înţelegere a personajului. Dumitru Dobrin. (Poetul) reţine atenţia prin sinceritate, dar nu impune o prezenţă scenică suficient de fermă, de convingătoare, cum îi cere textul. Puţinătatea bagajului sufletesc, lipsa nuanţelor 11 situează, din păcate, prea departe de Capelan, cu care susţine de fapt un continuu dialog. Celelalte apariţii — Mircea Valentin (Sculptorul), Bujor Macrl (Marele Croitor), Mircea Guberschi (Marele Spătar), Dorel Mihăilescu (Vistiernicul) se păstrează în nota bună a spectacolului. Doar Nicolae Budescu (Episcopul) sparge unitatea printr-o continuă inadecvare a gestului și a vocii. Stelian OBREJA de Al. Popescu România- Portugalia 1-0 (1-0) Gaudeamus! Să ne bucurăm din toată inima , ,generaţia spontanee" a fotbalului românesc este, la figurat vorbind, deja în drum spre Mexic. Dobrin, fachirul din Trivale, a ştiut ca totdeauna şi ca niciodată să vrăjească mingea, făcînd cea mai completă demonstraţie de tehnică Individuală de la epoca Ozon încoace. Dumitrache, agresiv şi bătăios, a ştiut să se afle exact unde trebuia, exact în secunda in care trebuia. Dembrovschi, cu stilul său de a proteja şi conduce mingea ca la hochei, a operat cu Inteligenţă pe spaţii largi. Lucescu, fără a străluci, a fost util şl In atac şl In apărare, laboriosl Nunweiller şl Dinu — ultimul ceva mal nesigur insă. Dan, după cura de „Extraveral“ (deh I nervii !) a redevenit băiatul de aur gata oricînd să-şl dea şi sufletul pe gazon. început nesigur la Deleanu, apoi revenire totală şi, spre final, demonstraţie de joc ofensiv „ca la carte*. Excelent Sâtmareanu, parcă mai curajos şi mai neostenit decit oricune. Surprinzător de sigur Hălmăgeanu. O singură f oaie neagră* : Răducanu. Publicul nu-i va ierta curind faultul de maidan din minutul 34, fault pe care »Interviziunea* sl .Euroviziunea" l-au multiplicat la Infinit. Cui prodest acea lovitură brutală nu văzul lumii, la ce bun faultul care ar fi putut să păteze întreaga partidă și să aștearnă rînduri alarmante în imaculatele rubrici ale foii de arbitraj ? Dincolo de toate astea, Răducanu mi s-a părut şi nesigur (a se vedea bîlbîiala din minutul 3). Dragă Ghiţă, parcă te văd, curînd-curînd, titular ! Şi, In fine, In afara comportării fiecărui »tricolor", esenţiale mi se par cîteva lucruri ce privesc jocul în ansamblu al echipei şi configuraţia generală a partidei. In primul rind , am ştiut să atacăm lucid şi nu ne-am năpustit orbeşte spre poartă ; am ştiut ca, în final, să economisim forţele rămase, „ţinînd” rezultatul cu dinţii. In al doilea rind , jocul excelent al apărării a anihilat complet faimoasele vedete portugheze, determinîndu-le să nu expedieze nici un singur şut realmente periculos la poarta Iul Răducanu I In al treilea rind , ambiţia deosebită şl dăruirea In joc a fost la înălţime. In al patrulea rînd , temperatura înaltă a marii încleştări de forţe a lăsat, Ici-colo, şl loc spectacolului, solişti fiind, mai întotdeauna fotbaliştii români. (Amintiţi-va de acea fază de antologie realizată în minutul 1 56 de - evidente - Dobrin şi Dumitrache). Şi, in fine, meciul de duminică a consacrat definitiv pe omul de echipă Dobrin, inventivul, lucidul şi subtilul Dobrin, cel pe care Teaşcă l-a ţinut pe tuşă la Cracovia şi, din cînd in cînd, îl mai ţine şi la Piteşti... Fără îndoială, numeroase imagini din acest meci ne vor rămîne multă vreme întipărite pe retină. Faţa crispată de încordare a lui Eusebiu. Piramida de trupuri care, într-un vălmăşag fără noimă, sărbătorea victoria. Lozincile din tribună. Vrăjitoriile lui Dobrin. Cursele lui Simoes. Voleul lui Dumitrache. Şi, mai presus de toate. Imaginea tonică şi reconfortantă a tabelei de marcaj In mult aşteptatul minut 90... lată, aşadar, că nu 1-0 a putut şterge amintirea acelui dureros 1-12. Chiar dacă portughezii nu mai sunt ceea ce au fost, putem spune că avem, da, o echipă de aur, cum n-am avut de mult. Peste puţină vreme, cu siguranţă, se va vorbi despre Dobrin şi Dumitrache la Guadalajara şi Puebla şi Mérida şi Veracruz şi Pachuca şi Orizaba şi Toluca ... Succes, băieţi ! M. R. IACOBAN Rugbi, div. A Politehnica - Progresul Bucureşti 32-9 (16-3) Pînă în această toamnă, una dintre cele mai dificile echipe pentru ieșeni era Progresul. Indiferent de forma pe care o manifestau ieșenii, aproape întotdeauna rugbiştii din str. Dr. Staicovici creau Politehnicii multe greutăţi, „ciupindu-i“ puncte nescontate. De pildă, in primăvară Progresul a făcut 6—6 la Iași, răpind gazdelor un punct, exact acela care, în final, l-ar fi adus Politehnicii medaliile de bronz. Duminică, Insă,complexul Progresul“ a fost spulberat. Oferindu-ne o partidă rugbistică în proporţie de 100 la sută, ieșenii şi-au dominat evident, sub toate aspectele, adversarii. Deşi a lipsit acea încordare din partidele în care se înfruntă doi adversari de forţe apropiate sau egale, meciul a fost deosebit de plăcut de urmărit, datorită fazelor de mare spectacol rugbistic create de ieşeni şi, desigur, dimensiunilor scorului. Ca de obicei, înaintarea Politehnicii a fost şi de această dată în mare vervă. Acţiunile iniţiate de Dăscălescu sau Dorin Florin (o notă specială pentru fantezia şi promptitudinea cu care declanşau atacurile) şi sprijinite prompt , de ceilalţi coechipieri au creat de fiecare dată derutări rîndurile formaţiei Progresul. Apărarea oaspeţilor a cedat chiar de la începutul partidei : în min. 5, o eşarjă* a înaintării ieşene este finalizată de către Dăscălescu, care înscrie la colţ: 3—0. Apoi, şirul Încercărilor este continuat de către Cihodaru (min. 14) şi Drăgănescu (min. 26), ultimul, o tânără speranţă a ieşenilor, înscriind spectaculos, la centru. Scorul reprizei (16—3) a fost completat de Bujoiu (lovitură de picior căzută de la circa 35 de metri), Gheorghiu (2 transformări) şi de Craioveanu (lovitură de pedeapsă, de la aproximativ 50 m. — pentru Progresul). După pauză, jocul are acelaşi aspect şi, bineînţeles, aceeaşi direcţie : spre buturile Progresului. In min. 43, Bojoiu blochează balonul la o degajare a unui jucător advers şi Spiratos plonjează, înscriind. După o perioadă de joc la centru, de circa 20 de minute, ieşenii revin din nou în terenul oaspeţilor şi Spiratos realizează o nouă încercare la centru (24-3, în urma transformării realizate de Gheorghiu).. După ce oaspeţii mai înscriu încă 3 puncte (Ghica — lovitură de pedeapsă). Politehnica mai obţine încă 5 puncte prin Şimonea (încercare la centru) şi Gheorghiu (transformare). Scorul partidei (32—9) este stabilit în urma punctelor realizate de Craioveanu (din nou a transformat o lovitură de pedeapsă de la mare distanţă) pentru Progresul şi de Cihodaru (lovitură de picior căzută) pentru Politehnica. Adresînd cuvenitele felicitări învingătorilor pentru spectacolul rugbistic oferit, ne exprimăm totuşi regretul că linia de treisferturi a Politehnicii nu a dat nici de această dată, în totalitate, randamentul scontat. De altfel, faptul că acest compartiment a realizat doar o singură încercare este, credem, destul de clar pentru toată lumea. Asupra carențelor sale nu mai amintim, deoarece ele s-au dovedit identice cu cele manifestate în întîlnirile precedente. A arbitrat excelent Th. Wiring (București). Gh. VASILIU Fotbal, div. C. Nicotină — Penicilina 4-2 (3-1) Meciul debutează cu atacuri repetate ale Nicolinei la poarta Penicilinei, atacuri care se concretizează prin două goluri. Autorii Panţtru (min. 5) și Lohan (min. 9), ambele goluri fiind înscrise cu capul. In min. 11, Penicilina beneficiază de o lovitură de la flm. Portarul Pascal reuşeşte să boxeze balonul expediat de Brinduşescu, tot plnă la acesta Insă, care pasează lui Toacă. Şi golul nu mai poate fi evitat. Nouă minute mai tîrziu, fotbaliştii Nicolinei majorează scorul prin M. Ionescu. După pauză, deşi Nicolina domină, cea care înscrie e Penicilina, prin Leahii (min. 67). Rezultatul final este pecetluit de M. Ionescu un min. 1* 4—4 pentru Nicolina. Baschetbalistele de la „Universitatea“ au ratat calificarea în „A“ Timp de câteva zile, viaţa cultural-sportivă a Bacăului a fost dominată de prezenţe ieşene. Concertul inaugural al Filarmonicii locale, de pildă, i-a avut ca solişti pe cîntăreţii Visarion Huţu şi Mariana Stoia, iar in competiţiile sportive au participat baschetbalistele de la „Universitatea", baschetbaliştii „Constructorului“, handbaliştii „Agronomiei" şi cei ai Liceului nr. 2 ş.a. A surprins, insă, anonimatul total in care s-a desfăşurat turneul de calificare pentru divizia „A“ în care erau angajate 3 echipe feminine de baschet. Nici un afiş, nici un anunţ în „Sportul“. Nici tov. Octav Dumitriu, secretar general al F. R. Baschet, care a onorat cu prezenţa sa turneul, n-a reuşit să dezlege misterul acestei lipse de publicitate. Dar, în sfârşit ... Revenind la Jocurile propriu-zise, trebuie să notăm startul bun luat de „Universitatea". In prima zi a turneului, ieşencele au întîlnit „Politehnica“ Braşov, echipă valoroasă, condusă de unul din foştii antrenori ai naţionalei , Gh. Roşu. „Politehnica“ a condus cu 4—5 coşuri in prima repriză, şi-a menţinut un oarecare avantaj in repriza secundă, după care elevele prof. Mircea Avram au redus din handicap, au egalat în min. 34 , 44—44 şi nu clştigat într-un final de mare luptă : 48—46 (21— 28), evidenţiindu-se Mihalca (13 puncte), Idriceanu (11 puncte), Lazio şi Moraru. In ziua a doua, „Constructorul" Bucureşti, formaţie cu multă experienţă competiţională şi cu certe individualităţi, a dispus de „Politehnica" Braşov, deşi în final rezultatul devenise Incert. Meciul decisiv pentru calificare s-a disputat, deci, între „Constructorul" şi „Universitatea" şi caracterul acesta „decisiv" şi-a pus amprenta asupra întîlnirii. Ieşencele au pornit bine, scorul s-a menţinut echilibrat circa 10 minute. „Universitatea" a avut chiar, la un moment dat, un avantaj de 3 coşuri, dar, în continuare, o emotivitate inexplicabilă, dublată de o suită de ratări la fel de inexplicabile au decis soarta partidei. „Constructorul* a câştigat cu 52—37 (28—20), dar „Universitatea", deşi nu s-a calificat, a realizat o experienţă utilă şi a consacrat-o pe Silvia Moraru (singura, de altfel, care a corespuns în acest joc), excelentă în apărare și atac , îl înscris 17 puncte. Așadar, lupta pentru revenirea în „A* reîncepe în noiembrie — în noul campionat, probabil sub alta auspicii, gîndindu-ne că echipa va fi mai redată. Al. CERBU Box Ieşenii, în finala „Criteriului de toamnă al juniorilor“ Sîmbătă şi duminică, la Botoşani, s-a desfăşurat etapa de zonă a „Criteriului de toamnă al juniorilor“, la care au participat reprezentativele de box ale judeţelor Botoşani, Suceava, Brăile şi Iaşi. Pentru locul I s-au întîlnit reprezentativele judeţelor Brăila şi Iaşi. Din reprezentativa Iaşului, de fapt echipa clubului Nicolina, au obţinut victorii: C. Agrigoroaie, Ad. Patriciu, Gh. Racoviţă, I. Radu, Ad. Ceaikovski, Fl. Costinescu şi S. Morcov. Scor final : 14-8 în favoarea pugiliştilor ieşeni. Ei vor participa la finala „Criteriului", care va avea loc între 24 şi 26 octombrie, la Galaţi. C. DANIELESCU coresp. Handbal div. Nici o victorie la Iaşi Cele două întîlniri feminine de handbal programate duminică pe terenul „Voinţa", dintre Politehnica Iaşi — Chimia Victoria şi Universitatea Iaşi — Textila Buhuşi, s-au încheiat cu victoria oaspeţilor. Am văzut cum se poate scăpa din mină victoria, cînd conduci cu două puncte. Politehnica, spre sfîrşitul partidei, a preluat conducerea. Pentru puţin timp, însă, căci chimistele, ajutate şi de arbitru (au fost acordate pentru greşeli imaginare două lovituri de la 7 metri), au reuşit să egaleze şi să înscrie încă un punct care să le aducă victoria. Scor final: Politehnica Iaşi — Chimia Victoria 6—7 (2—4). Am asistat apoi la prima înfrîngere pe teren propriu a formaţiei Universitatea. Aceasta era şi de aşteptat, avînduse în vedere valoarea textilistelor de la Buhuşi. Nu ne putem declara de acord, însă, cu scorul 8—15 (3—6) la care au pierdut. Formaţia ieșeană a comis multe greşeli, atit în atac, cit, mai ales, în apărare, ceea ce a permis adversarelor să înscrie fără dificultate. Volei, div. B. Politehnica — o speranţă justificată La Iaşi, etapa inaugurală a campionatului diviziei B a opus studenţilor din localitate formaţia colegilor lor din Petroşani. Intîlnirea, disputată sîmbătă, a căpătat un plus de importanţă şi prin prezenţa, ca arbitru principal, a tov. Nicolae Mateescu, preşedintele comisiei de competiţii a Federaţiei române de volei, decanul de vârstă al arbitrilor noştri. Acesta ne-a declarat la sfîrşit că »Ieşenii sunt, într-un fel, o revelaţie, manifestă o formă excelentă, o tehnică individuală superioară (Berman, Teodorescu, Weiss) şi o tactică modernă, elemente care, probabil, îi vor propulsa în fruntea clasamentului final*. Scorul de 3—0 (15—5, 15— 4, 15—5) arată clar diferenţa de valoare dintre echipe. Dar ilustrarea acestei diferenţe, ilustrarea veridică, a fost meciul, în care ieșenii au excelat, meci la care însă, din păcate, a asistat prea puţină lume. C. PĂLĂDUŢĂ — coresp. Universitatea — Viitorul Bucureşti 1-3 Cele ce au dat culoare meciului au fost bucureştencele, care au jucat un ansamblu mai bine. O victorie incomodă, pe care Viitorul a repurtat-o mai ales datorită indisponibilităţilor din echipa ieşeană şi a lipsei de rezerve de valoare. Scor final: 3—1 (—ii, 13, 9, 13) în favoarea bucureştencelor. Corect arbitrajul brăilenilor D-tru Lupescu şi G-tin Tudor. În „Cupa României“ la fotbal C.F.R. Paşcani- Ştiinţa Bacău 3-2 (2-1) (De la subredacţia ziarului "Flacăra Iaşului") In jocul de Cupă de duminică, ambele echipe au iniţiat multe acţiuni ofensive, terminate cu şuturi la poartă. Urmare firească a acestui lucru , s-au înscris cinci goluri, dintre care două din penaltiuri. Scorul este deschis de către studenţi prin Pelea (min. 26), care profită de o greşeală a fundaşului central Cozma (a trimis defectuos o minge la propriul portar). Numai după două minute, se restabileşte egalitatea : fundaşul Rusu execută cu precizie o lovitură de la 11 m, în urma unui hent în careu. Scorul primei reprize, de 2—1, pentru C.F.R., este pecetluit în min. 32 de Oblîncescu, care reia balonul cu capul, plasat, la o lovitură liberă executată de Rozoxea. După pauză, un timp, jocul se desfășoară mai mult la centrul terenului, după care în final cele două înaintări forţează din nou. Este rîndul studenţilor să egaleze în min. 70 prin Bulerez, care execută o lovitură de la 11 m. în urma unui fault în careu. In min. 75 este 3—2 pentru C.F.R. prin golul înscris dintr-o frumoasă lovitură cu capul de către Suciu. C. ENEA de ore Radio Iaşi EDIŢIE DE PRINZ (14 OCTOMBRIE) i 12.00 Revista presei y 12.10 Melody-club » 12.50 Scurt program da Jocuri populara r 13.00 Buletin da ştiri » 13.10 Varietăţi muzicala » 13.30 Actualitatea plastică I 13.40 Mari violonişti.I PROGRAMUL’ DE SEARA t 16.00 Buletin de ştiri » 16.10 Cîntece patriotice i 16.30 Pa teme economica » 16.45 Teatru la microfon I 18.15 Muzică populară românească » 18.30 Radiojurnal» 18.45 Recital da muzică uşoară. PROGRAMUL DE DIMINEAŢA (15 OCTOMBRIE): 5.30 Buletin da ştiri I 5.40 Muzică uşoară * 6.00 Cronic® agrară 1 6.15 Cinteca populara româneşti 1 7.10 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Televiziune 18.00 Buletin de ştiri I 18.05 Limba engleză (reluare) » 18.30 „Misterul din peşteră“ (II) — serial pentru copii » 19.00 Publicitate I 19.05 Paralelisme în cercetare» 19.30 Telejurnalul de seară » 20.00 Actualitatea economică — ediţie specială I 20.15 Seară de teatru : „Cum vă place ?“ de W. Shakespeare, partea a II-a I 21.30 Orchestra de muzică populară a Ansamblului „Ciocîrlia" I 21.45 Prim plan. Actorul şi poetul Emil Botta I 22.10 Teleglob. Leningrad I 22.30 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorolo- I gic I 22.45 Intilnire cu muzica uşoară. Cinematografe VICTORIA : „Omul care valora miliarde", cinemascop. Coproducţie franco-italiană, orele : 9 , 11 , 15 , 17 I 19 , 21. REPUBLICA : „Maraton", producţie a studioului Barandov — 1968 cu Jana Brejchova, Iaromir Hanzlik» orele : 8.45 » 11 » 14.30 » 16.40 y 18.50 » 21. COPOU : „Viţelul de aur“, ambele serii, orele : 9 y 11.30 , 14.30 , 17.30 , 20.30. ARTA : „Dragoste la Las Vegas", orele : 9.15 » 11.15 şi „Iconostas", cinemascop, orele : 17 y 19 » 21. TATARASI : „Pantoful cenuşăresei“, ora 10. „Pentru încă puţini dolari", orele 16 , 18,10 i 20.10. NICOLINA : „Vremuri minunate la Spessart“, orele : 16 , 18 , 20. PAŞCANI : „încotro, omule ?", ambele serii. TG. FRUMOS : „La dolce vita", cinemascop, ambele serii. HIRLAU: „Baladă pentru Măriuca". PODU ILOAIEI : "Acuzatul". Teatrul de păpuşi LA’ ORA' 15.00, un spectacol CU piesa : .CALIN NEBUNUL*. Gală de filme LA’ ORA’ 20.15, in aula „M. Eminescu“ a Universităţii „Al. I. Cuza", va avea loc O GALA DE FILME FRANCEZE. . Cu acest prilej, lectorul universitar Michel Louyot va prezenta filmele : „Cronici ale Franţei",Daumier*, .Marele Trianont, .Iubiţi Parisul*. Agenţia C. n T. Agenţia Judeţeană de turism Iaşi organizează EXCURSII IN U.R.S.S., pe următoarele itinerarii : Iaşi — Chişinău — Odesa, cu autocarul, de la 26 la 30 noiembrie a.c. Preţul informativ al biletului, pentru o persoană, 750 lei. Iaşi — Suceava — Nordul Moldovei —Cernăuţi, cu autocarul, de la 20—23 noiembrie. Preţul informativ al biletului pentru o persoană, 530 lei şi Iaşi — Chişinău, cu autocarul, între 21—23 noiembrie. Preţul biletului pentru o persoană, 440 lei. înscrierile se primesc pînă la 20 octombrie. Informaţii suplimentare la sediul agenţiei din Iaşi, Piaţa Unirii, bl. 12, telefon 15236. Timpul probabil Vremea se menţine în general frumoasă. Cerul va fi variabil. Vine slab la potrivit, proilominînd din sectorul sudic. Temperatura aerului în general staţionară, minimele vor oscila între 5 şi 10 grade, iar maximele între 18 şi 24 grade