Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)
1969-10-18 / nr. 7184
*t ANDI XXVI, Nr. 7184 LIMBAJA 18 OCTOMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In judeţul Iaşi ill! FOST TERMINATE ÎHS1ÎHTÎIILE Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU W «ncembrie 1*M BUCUREŞTI Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Iaşi, ca urmare a unei intense activităţi politice şi organizatorice desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, au terminat in timpul optim şi la un nivel agrotehnic superior iăsăminţarea cerealelor păioase de toamnă pe întreaga suprafaţă planificată. In prezent, toate forţele şi mijloacele sunt dublizate pentru recoltarea într-un timp cit mai scurt a porumbului şi a celorlalte culturi de toamnă, pentru conservarea produselor în cele mai bune condiţiuni şi pentru achitarea obligaţiilor contractuale destinate asigurării fondului de stat la cereale şi alte produse agricole. încredinţăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că, avind călăuză programul măreţ de edificare socialistă a României, elaborat de Congresul al X-lea, lucrătorii din agricultura judeţului Iaşi vor stringe laolaltă hărnicia, priceperea şi capacitatea de muncă, vor folosi cu şi mai multă eficienţă baza tehnico-materială de care dispun, pentru asigurarea condiţiilor optime înfăptuirii sarcinilor ce ne revin in anul viitor, In vederea sporirii necontenite a rodniciei ogoarelor, pentru creşterea contribuţiei agriculturii la ridicarea nivelului material și cultural al poporului. COMITETUL JUDEȚEAN DE PARTID IAȘI Către Peste prevederi , Produse la export de 106 milioane lei Industria ieşeană devine tot mai cunoscută pe piaţa externă atit pentru calitatea produselor, cit şi pentru diversitatea lor. In cele trei trimestre ale anului au fost livrate la export, peste prevederi, mărfuri In valoare de 106 milioane lei. Printre acestea sunt 1.000 de tone de ţevi sudate, 17 echipamente de buldozer, 1.250 de kg de tetraciclină clorhidrat, 226 tone de produse din polietilenă şi 95 de tone din p.v.c., 980 de tone fibre poliesterice, 146.000 m.p. ţesături de bumbac, 545 tone de ulei comestibil, 1.344 m.p. parchet, 2.116 m.c. lemn pentru celuloză, mobilă, ţesături de mătase, confecţii, diverse produse alimentare şi multe altele. Depăşiri mai mari la livrările pentru export se înregistrează la Uzina de fibre sintetice, Uzina metalurgică, întreprinderea forestieră, întreprinderea industria vinului. La Iaşi Consfătuire medicală pe ţară Astăzi, începînd cu orele 9, se desfăşoară în amfiteatrul Spitalului de neuropsihiatrie din oraşul nostru lucrările unei Interesante consfătuiri medicale pe cuvernat „Boli viscerale cu implicaţii neurologice*. La consfătuire participă delegaţi din partea institutelor de cercetare ala Academiei Republicii Socialiste România, cadre didactice de la institutele medico-famnaceutice, precum şi medici specialişti din ţară. Vor fi prezentate cu acest prilej două rapoarte şi două corapoarte, precum şi un număr de 34 comunicări. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Deschiderea noului an in invăţămîntul de partid In sistemul invăţămintului de partid de la oraşe a început, zilele acestea, noul an de studiu. Importanţa deosebită a acestui eveniment este amplificată de faptul că el are loc sub auspiciile create activităţii ideologice de Congresul al X-lea al P.C.R. La deschiderea principalelor forme ale invăţămlntului de partid au participat secretari şi membri ai biroului Comitetului judeţean de partid. La Casa de cultură a tineretului, unde a avut loc ieri după-amiază deschiderea Universităţii serale de marxismleninism şi a cursului cu cadrele de conducere din economie, a participat tovarăşul Petre Mahomete, secretar al Comitetului judeţean de partid, care a ţinut expunerea : ,,Preocupări şi sarcini actuale ale Comitetului judeţean de partid, în lumina hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R.". Expunerea a fost ascultată cu viu interes de lectorii Comitetului judeţean de partid, cadrele de conducere din economie şi studenţii Universităţii, care numără in acest an de invăţămînt 600 de cursanţi cuprinşi in cele trei secţii care funcţionează în cadrul acesteia economie politică, filozofie sociologie «i Istorie. La deschiderea cercurilor şi cursurilor da partid ca a avut loc, zilele trecute. In întreprinderile din oraşul Iaşi au participat tovarăşii Alexandru Dumitnache, secretar al Comitetului judeţean de partid , la Uzina „Nicolina*, Constantin Dropu, membru al biroului Comitetului judeţean de partid — la Uzina de fibre sintetice Gabriela Simion şi Mihai Dunaitriu — membri supleanţi ai biroului Comitetului judeţean de partid — la Fabrica de tricotaje „Moldova" şi respectiv — Fabrica de mobilă. Invătămîntul de partid s-a deschis şi în alte întreprinderi si Instituţii din municipiul Iaşi şi celelalte oraşe ale judeţului. Realizarea unui grup de ingineri ieșeni Literatura mondială de specialitate consemnează o serie de metode pentru cercetarea coroziunii elementelor din beton armat şi precomprimat, metode care prezintă însă anumite dezavantaje, deoarece nu redau cu fidelitate, în condiţii de laborator, starea reală a acestor elemente în procesul de coroziune, precum şi desfăşurarea naturală a acestui proces. Un grup de Ingineri din cadrul filialei ÎNCERC — Iaşi şi Institutului politehnic din localitate a realizat o instalaţie care elimină aceste neajunsuri. Instalaţia se compune din două bazine cu căptuşeală antiacidă (în care se află soluţia corosivă) prevăzute cu un sistem de imersare ciclică a perechilor de grinzi din betonul de studiat supus acţiunii soluţiei corosive. Ea întruneşte condiţiile necesare unei încercări care modelează cu suficientă fidelitate fenomenul real de coroziune In diferite medii Industriale. De asemenea, permite studierea Influențai factorului încărcare (respectiv starea de tensiuni din betonul care protejează armătura) asupra gradului de corozare. Încercarea la coroziune a elementelor, utilizînd o cantitate redusă de mediu corosiv. (Agerpres) In pagina a 2-a Viața culturală Dezvoltarea conştiinţei îndatoririi specialistului din agricultura angajează şi răspunderea organizaţiilor de partid ■ Dincolo de graiul lapidar al cifrelor ■ O diplomă de Inginer... ignorată . După numai 8 luni de muncă în specialitate, şi-a luat zborul Etapa construcţiei socialiste pe care o parcurgem in prezent a adus la ordinea zilei problema redistribuirii cadrelor de specialişti care est* — prin implicatul« *1 «supr« iafcf«gli activităţi «conomîc« și social« a tării — d« 0 «cepţională însemnătat«. In agricultură, ea *1 în celelalte domenii ale producţiei imaterial«, cunoştinţei« ape» daliştilo» fi aplicarea lor in practică joacă, mai mult ca oricînd, un rol covirşitor in ridicarea producţiei vegetale pi animal«. De aici şi cerinţele aporiie da cadra de diferite specialităţi necesara agriculturii, ca şi trdganţela noi faţă de valorificarea cit mai deplină şi cu un plus de pasiune a potenţialului de cunoştinţe şi inteligenţă de capre dispun specialiştii agricoli. Referindu-se la detaşamentul puternic al specialiştilor din agricultură, tovarăşa! NICOLAE CEAUŞESCU, în Cuvîntarea rostită la sărbătorirea Zilei recoltei din acest an, a spus: „Este adevărat că un număr incă mare lucrează la centru, la judeţe şi nu atîţi clţi ar trebui lucrează în unităţile agricole. Se impune să acţionăm şi aici cu mai multă hotărîre pentru a asigura o schimbare radicală in repartizarea specialiştilor va trebui ca mai mult de 75—80 la sută din specialişti să fie Încadraţi în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, acolo unde se obţine revolte şi nu in birouri". Pornind de la aceste deziderate majore, am încercat să aflăm cum sunt repartizaţi specialiştii agricoli pe teritoriul judeţului nostru Terenul de Investigaţie exclud« Trustul zonal al J.A.S., care-şi desfăşoară activitatea pe raza mai multor Judeţ«* primă apostatei* majoritatea cadrelor, tnţelegind rostul pregătirii lor, comandamentul social, au dat curs opţiunii pentru profesia aleasă. Ilustrativă «st« şi situaţia statistică, aşa emana a fost sa relatată de Direcţia agricolă Jude t«anl şi tLA.ŞI A.P. Despre oportunitatea unui număr relativ mare de specialişti la unele unităţi judeţene, chiar dacă se Invocă drept argument existenţa derogărilor şi aprobărilor din partea Consiliului Superior al Agriculturii, nu ne-am propus să tratăm în acest articol. Am căutat să aflăm ce se intimplă totuşi dincolo de această situaţie statistică globală care, aşa cum se vede, este favorabilă sectorului productiv. Dispun cele 112 cooperative agricole de producţie existente în judeţul Iaşi de specialiştii necesari ? Nicidecum ! Un studiu întocmit recent, la indicaţia Comitatului Judeţean de partid,dar către Direcţia agricolă şi U.J.C.A.R, a scos în evidenţă faptul că, Alice OUATU (continuare to pag. a 3-a) . IHI in pagina a 4-a , I Dup& Îndeplinirea programului stabilit Nava cosmică „Soiuz 7“ a aterizat I O. N. U. Dezbaterile din comitete . ra a m■■ Vizita tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer în India BANGAL®RB 17 — Trimişii specieli Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale române care Îl însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa localitatea Mysore şi împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul Mysore cu numeroase construcţii moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra oraşului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndreşte cu impunătoarele edificii ale institutului de cercetări In domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziţii, şi cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemânarea meşterilorartizani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pal de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea şi Ingeniozitatea obiectelor expuse in acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana mașinilor sociale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswart. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km. patraţi. In continuare, oaspeţii români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile şi de animale sălbatice. Apoi, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ceilalţi oaspeţi români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalora. Şoseaua care leagă cele două localităţi străbate un peisaj încintător, fascinant. Natura indiei se dezvăluia privirilor In toată grandoarea el. Vegetaţia luxuriantă alternează cu podişuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt Întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănţuit de masive muntoase golaşe, cu contururi bizare. Prezenţa omului, efortul de a smulge naturii spaţii cit mai vaste sunt atestate nu numai de suprafaţa întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci şi de numeroasele instalaţii moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul şoselei, cocoteri uriaşi se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana maşinilor oficiale se opreşte, şi oaspeţii români sunt invitaţi să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Şoseaua străbate numeroasă aşezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunaţi de cele două părţi ale drumului, faci o primire călduroasă oaspeţilor români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Somanathi Lyer, a oferit în saloanele pa-* latului „Raj Bhavan" din Baiugalore, un dineu în cinsteal preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialistei România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat pertu prof şedinţele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurert cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externa, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, Petre Tăfnăsie, ambasadorul României la Delhi, şi alte persoane fidele. Au participat, de asemenea și primul ministru al guvernului statului Mysore, Raţii Veverendra, oficialităţi ale muni* cipalităţii din Bangalore, deputeţi, oameni de ştiinţă şi cultură, In timpul dineului, desfă.şi*t rat intr-o atmosferă cordial^ prietenească, preşedintei«* Nicolae Ceauşescu şi guverna* torul statului Mysore au fo as* tat pentru dezvoltarea cont* nuă a relaţiilor dintre cele două ţări, pentru prietenii dintre poporul român şi indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cântect și dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeților români. ^ ^ IAŞI. Gkmstracţîi modern« I« poalei« GRIlţii. G. Paul I înființarea Combinatului textil Iași Cadru favorabil adoptării unor decizii optime După cum a informat ziarul nostru, zilele trecute s-a constituit la Iași Combinatul textil. Cu acest prilej, tov. ing. ION HRIŢANUl, directorul general al Combinatului, ne-a răspuns la citeva Întrebări. RED. : Căror imperativă răspunde constituirea Combinatului textil la Iaşi ? ION HUŢANU ! După cum ştiţi, Combinatul are în subordine 4 întreprinderi ieşene (Fabrica „Ţesătura", Fabrica de tricotaje „Moldova", ţesătoria de mătase „Victoria", Fabrica de confecţii) şi Fabrica de tricotaje din Suceava. Prin constituirea Combinatului textil la Iaşi a prins viaţă un vechi deziderat al nostru, ce constă în apropierea conducerii de locul unde se hotărăşte soarta producţiei. A dispărut veriga Intermediară intra minister şi întreprindere, care era Direcţia generală, unele atribuţiuni ale acesteia fiind preluate de actualul combinat, iar altele de minister. In aceste condiţii avem certitudinea realizării unei mai profunde cooperări a unităţilor din subordine. RED. : La ce vă referiţi cînd vorbiţi de cooperarea unităţilor . ION HUŢANU ! Printr-o cooperare judicioasă vizăm reducerea într-o măsură mai mare a aprovizionării cu materii prime şi semifabricate din afara combinatului şi, implicit, a cheltuielilor de transport ce se fac în prezent, utilizarea mai judicioasă a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă şi a specialiştilor. Pentru a fi mai explicit voi da un exemplu. In prezent, Fabrica de tricotaje „Moldova", de pildă, primeşte o mare cantitate de fire de la diverşi furnizori din ţară, ceea ce ocazionează însemnate cheltuieli de transport. In viitor, Combinatul textil va urmări, pe cit posibil, să crească ponderea cantităţilor de fire pe care le va primi chiar de la filatura ieșeană, eliminînd astfel transporturile costisitoare. O situaţie similară se va crea şi cu Fabrica de confecţii, care are posibilitatea primirii de la Iaşi a multora din ţesăturile necesare. Vom înlătura, de asemenea, mult mai operativ ştrangulările ce apar în procesul de producţie a unor unităţi, ştrangulări ce au, în majoritatea cazurilor, corespondent în capacităţi disponibile la altel». De pildă, la Fabrica de tricotaje „Moldova* lipsesc în prezent fire pe bobine, în timp ce „Ţesătura are disponibilităţi. Combinatul va promova o politică economică unică pentru toate unităţile in subordine. Ne vom strădui să găsim un „limbaj comun* pentru toate unităţile ; vom promova un schimb creator de valori in scopul progresului general. RED. S-au conturat pină în prezent unele măsuri . ION HUŢANU : Atît conducerea combinatului, cit și întreprinderile subordonate lucrează în prezent la definitivarea structurii organizatorice, du- Eugeniu ZIDĂRIŢA (continuare in pag. a 3-a) IIII I I I I I I I I I I I ____ I