Flacăra Iaşului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 7272-7295)
1970-02-25 / nr. 7292
i t Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean „Radiografia“ examenelor -un indiciu pentru noul semestru O vizită la institutul agronomic ieșean ne-a permis să aflăm câteva opinii ale unor cadre didactice, cărora dialogul angajat recent cu studenţii în cadrul examenelor le-a permis considerarea atentă a cunoştinţelor tinerilor, a nivelului de pregătire atins de aceştia la capătul unei etape de studiu. Iată răspunsurile la întrebările noastre: RED.: Aţi avut de curînd prilejul verificării cunoştinţelor studenţilor în cadrul sesiunii de examene care, desigur, a dus la unele concluzii interesante. Avînd în vedere răspunderea pe care o incumbă actul apreciativ şi ponderea pe care o au constatările dv. pentru activitatea din noul semestru, vă rugăm să împărtăşiţi cîteva din impresiile globale ce se impun. Răspunsul prof. dr. GH. IONESCU, decanul Facultăţii de medicină veterinară, ne-a dovedit din nou că sondarea cunoştinţelor studenţilor reclamă într-adevăr răbdarea şi tactul unui fin diagnostician care efectuează şi cercetează o „radiografie" pentru a elibera într-un anumit sens „certificatul" viitorului specialist. GH. I. : Cred că nu spun nici o noutate cînd afirm că pregătirea studentului nu poate fi un efort de ultimă oră, ci presupune neapărat o frecvenţă bună şi o muncă sistematică, eşalonată în timp, organizată temeinic, lucru care s-a văzut şi cu prilejul recentei sesiuni cînd numeroşi tineri s-au prezentat bine la examene, dovedind înaltă responsabilitate şi înainte de orice pasiune pentru profesia aleasă. Dar fiindcă m-am referit la nou, poate un element care merită a fi amintit este că de data aceasta studenţii anului I, care de obicei dovedesc greutăţi în La Institutul agronomic Ceea ce priveşte însuşirea metodelor de muncă universitară, s-au prezentat foarte bine la examene. Rezultate frumoase au obţinut şi cei din anul V de la facultatea noastră şi pe linia înnoirilor aş vrea să arăt totodată că se constată un interes sporit faţă de anul universitar trecut pentru examenele parţiale, menite să permită omai judicioasă eşalonare a eforturilor pe parcursul anului universitar şi să evite aglomerarea în sesiunea din vară. Un factor hotărîtor în obţinerearezultatelor calitativ-superioare este, după opinia mea, fermitatea în aplicarea măsurilor adoptate, amănuntul că se ştie că vor fi respectate cu stricteţe prevederile privind neacordarea reexaminărilor şi cele referitoare la burse. RED.: Sigur că nu aceştia sunt singurii factori determinanţi, deşi nu ne îndoim că ei au un rol deosebit de important. Prof. dr. GH. TIMARIU, prorectorul Institutului agronomic: Eu aş spune că rezultatele pozitive, acolo unde sunt, se datoresc faptului că o însemnată parte dintre stridenţi sunt conştienţi de sarcinile ce le revin în facultate, de responsabilitatea socială a pregătirii profesionale, la aceasta contribuind bineînţeles şi munca educativă desfăşurată de cadrele didactice şi de Asociaţia studenţilor. Aş releva în acest sens succesele obţinute în îndrumarea nemijlocită a studenţilor de către profesori, mai ales la anii mari, cînd ei se integrează în cercetarea ştiinţifică şi se apropie mai mult de îndrumătorii lor. Cit priveşte asociaţiile studenţeşti, noi socotim că au avut o contribuţie importantă privind mobilizarea a numeroşi studenţi la un studiu temeinic, riguros, pe întreaga durată a semestrului. Conf. univ. PETRO MAGAZIN : La disciplina mea, am avut satisfacţia să constat în actuala sesiune capacitatea celor examinaţi de a opera uşor cu noţiunile de economie agrară, de a se interpreta, de a sintetiza şi generaliza, de a stabili relaţii interesante cu alte discipline. Elena PIETRARU (continuare în pag. a 3-a) In zona industrială a Iaşului se construieşte o staţie de betoane aparţinînd Trustului judeţean de construcţii. In clişeu : aspect de pe şantier Cu 3,5 luni în avans Lucrările de construcţie de pe şantierul Uzinei de fibre sintetice Iaşi, etapa a II-a, se desfăşoară cu mult succes, ne informează ing. Ocan Strimtu, inginer şef-adjunct, la Şantierul 405 al întreprinderii nr. 4 construcţii montaje Iaşi. Nici unul dintre obiectivele în construcţie nu are întîrzieri faţă de graficele interne de execuţie, unele capacităţi fiind predate la montaj înainte de termen. Halei de filare, predată încă de anul trecut — cu 3 luni de zile mai devreme —, s-au adăugat în 1970 hala de etirare fire tehnice, hala dă eturare fire textile, hala de convertizoare etc. Devansarea lucrărilor este un rezultat al bunei organizări a producţiei şi a muncii (de subliniat că se lucrează în două schim-buri), a creării din toamna anului trecut a frontului de lucru necesar. Faţă de planull de stat, lucrările de construcție de pe șantierul U.F.S. sunt în avans cu aproximativ 3,5 luni. La Tg. Frumos fost dat în folosinţă un nou complex comercial Recent, în oraşul Tg. Frumos a fost dat în folosinţă un modern complex comercial “ ne-a informat tov. A. Tubac, vicepreşedintele U.J.C.C. Iaşi. In acest complex, prevăzut cu două nivele, funcţionează o unitate alimentară cu autoservire, raioane de dulciuri, mezeluri, brînzeturi, produse de panificaţie. In afară de acestea, la etajul construcţiei se află unităţi de desfacere a confecţiilor, ţesăturilor, încălţămintei, tricotajelor etc., unde este folosită expunerea liberă a mărfurilor. Pînă la sfîrşitul lunii martie a.c. vor fi puse la dispoziţia cumpărătorilor şi alte unităţi comerciale. In prezent se lucrează la reamenajarea şi renovarea unor încăperi ce vor fi destinate unui magazin specializat în desfacerea articolelor , de tricotaje pentru copii, unuia de mobilă și articole electrotehnice, altuia cu autoservire pentru articole de menaj şi uz casnic și unei librării, tot cu autoservire. Jocul de-a răspunderea scurtcircuitează reţeaua electrică subterană Discutam nu de mult cu ing. Tiberiu Baicu, şeful serviciului produc-Uie al Şantierului nr. ■- fundaţii, aparţinînd de Trustul de construcţii Iaşi. Referindu-se la motivele ce au determinat şi determină atacarea cu întîrziere a lucrărilor de execuţie a unor blocuri de locuinţă, interlocutorul enumera intre cauzele principale nedevierea la timp a unor cabluri electrice subterane, cuprinse in amplasamentele respective. A mai reieşit că, în numeroase cazuri, escavaţiile şi săpăturile încep înainte de devierea cablurilor în cauză, fiind chiar situaţii cînd ele au fost prinse în fundaţii. Nu de puţine ori, cablurile au rămas în fundaţii chiar după ce blocurile respective şi-au primit locatarii. In astfel de situaţii s-au aflat sau încă se mai află blocurile E-1, 0-2, 0-3, Q-3 (Socola — Nicotină), S-9 (Tătăraşi) etc. Un raid întreprins prin cele două cartiere împreună cu inginerul Petru Vasiliu, şeful Secţiei de distribuţie a energiei electrice in municipiul Iaşi, ne-a permis şi alte constatări : din loc în loc se află gropi traversate de cabluri electrice subterane devenite ... aeriene. De înaltă sau joasă tensiune, ele constituie un real pericol de electrocutare pentru sutele de copii ce se joacă în jurul acestor gropi. Surprinde faptul că multe dintre aceste cabluri descoperite au rămas uitate — de luni de zile — în locuri unde lucrările de construcţii s-au încheiat de mult. — Cine se face vinovat de nedevierea la timp a cablurilor în cauză şi de celelalte neglijenţe legate de buna funcţionare, exploatare şi protejare a reţelei electrice subterane — ne adresăm inginerului Constantin Apostol, directorul Exploatării electro-energetice judeţene. — înainte de a-mi expune părerea, mă simt obligat să precizez că urmările acestor neglijenţe, căci, într-adevăr, este vorba de neglijenţe condamnabile — sunt deosebit de păgubitoare. Atacarea lucrării respective fără devierea prealabilă a cablurilor conduce la lovirea lor, la distrugerea învelișului izolator și chiar la rupere. In 1969, numai la cablurile de 6 KV s-au înregistrat circa 50 de asemenea defecte cu di-verse urmări: distrugerea cablurilor, întreruperea furnizării curentului electric (uneori către cartiere întregi sau mari uzine), defectarea a numeroase aparate electrice, casnice ale consumatorilor. Pierderile valorează milioane de lei. La acestea s-au adăugat şi victime omeneşti. Responsabil pentru neregulile de acest gen în reţeaua electrică subterană — a continuat ing. Apostol — se face, desigur, constructorul, în speţă Trustul de construcţii Iaşi. La Şantierul 1 fundaţii avem interlocutor pe ing. Vasile Bervin, şeful şantierului. „Noi nu ne ocupăm de devierea cablurilor — ni se spune. Ştiu că trebuie să primesc amplasamentul liber de la beneficiar— I.G.L.L. Iaşi. Avem cifre de plan şi nu ne scuză nimeni dacă nu le îndeplinim, fie şi din cauza acestor cabluri". Iată,ne prezenţi la I.G.L.L., la serviciul de investiţii. Sîntem informaţi că această întreprindere, în calitate de beneficiar al construcţiilor, a contractat devierea cablurilor cu Trustul de construcţii Iaşi, care, la rîndu-i, trebuie să rezolve problema cu concursul întreprinderii electro-montaj Bacău, Şantierul Iaşi. Prin urmare, se consideră că nici I.G.L.L.-ul nu are nici în clin nici în mînecă cu buclucaşele cabluri. Trustul, prin persoana tov. director Mircea Dumitraşcu, trece răspunderea (dacă nu în totalitate, cel puţin cea mai mare parte a ei) asupra altora. „Cea mai mare parte a cablurilor in cauză nin au fost prinse in devizul lucrărilor, ele nefiind cunoscute de către proiectant — C.S.A.P.C. Iaşi. Apoi documentaţia pentru devieri o primim mai tîrziu decît cea pentru construcţii — în orice caz nu în timp util — şi, ca urmare, nu se poate face aprovizionarea cu materialele necesare devierii, nu se pot executa devierile Gh. MIHALACHE (continuare in pag. a 3-a) 9H III Blocuri sub tensiune ? Nu-i exclus Pierderile se ridică la milioane de lei în căutarea vinovaţilor ■ B ■ • Proteste împotriva • In pagina a 4-a • *^ ■ -- - ■ WMWBWWroBMMWWmWWW—MB—MMg : • GENEVA Lucrările [a ■ dezarmare ■ bombardamentelor aviaţiei americane în Laosa Comitetului pentru a ■ 0 HOTĂRÎRE A CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND APLICAREA SISTEMULUI CONTRACTUAL ÎN ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Consiliul de Miniştri a emis o hotărîre privind aplicarea sistemului contractual în activitatea de cercetare știinţifică. Hotărîrea statuează cadrul legal de încheiere a contractelor în domeniul cercetării ştiinţifice şi prevede măsuri menite să asigure o reglementare unitară a obligaţiilor şi drepturilor care revin unităţilor executante şi celor beneficiare. In hotărîre se arată că Academia Republicii Socialiste România şi academiile de ştiinţe cu unităţi de cercetare în subordine.., precum şi anete unităţi de cercetare din cadrul organelor centrale funcţionează în regim economic. Pentru finanţarea unor cheltuieli care depăşesc veniturile realizate din contractele de cercetare, acestea pot primi dotaţii de la bugetul de stat, îndeosebi pentru teme de cercetare care prezintă importanţă pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării. Urmărind o împletire judicioasă a cerinţelor de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a unităţilor cu cointeresarea personalului acestora la soluţionarea cit mai operativă şi cu rezultate scontate a obligaţiilor asumate prin contract, hotărîrea stabileşte sistemul de împărţire a beneficiilor realizate din contractele de cercetare. Astfel, beneficiile se repartizează şi se folosesc pentru vărsăminte la bugetul statului, pentru fondul de re contnuare in pag. a 2-a) La Plugari:Virtuţi existente, posibilităţi neglijate Plugari, aşezară ce datează d® aproape 200 de ani, situată în plină cîmpie, de partea stingă a rîului Miletin. Istoria spune că aici, cu mulţi ani în urma, exista o vastă moşie aparţinînd unui boier. Singurele acareturi erau pe atunci casele boiereşti şi bordeiele săpate în pămint, în care locuiau cei ce, prin sudoare şi sînge, smulgeau pămîntului boabe aurii de grîu şi porumb care umpleau hambarele stăpînului. „Bordeiul lui Cazuc“— o legendă ? „Bordeiul lui Cazuc" nu este o legendă. El aexistatpăcat că nu s-au luat măsuri de conservare pînă în 1957, constituind cea mai puternică şi palpabilă mărturie pentru locuitorii din Plugarii de astăzi despre viaţa de odinioară a oamenilor acestor locuri de acum 200 de ani. Cu greu cel ce poposeşte, astăzi, în această aşezare,poate să şi-o imagineze pe cea de demult. Şi, aceasta, deoarece comuna Plugari din zilele noastre este o aşezare rurală, ca mai toate Satele patriei noastre in plină înflorire, in continuă dezvoltare. Din arhiva consiliului popular comunal, am putut constata, cu bucurie, că din 1.170 de familii, 1.020 şi-au construit în ultimii ani case noi, pe raza comunei rămînînd doar 150 de case mai vechi, dar şi din acestea unele au fost refăcute sau reparate. Evenimentul cel mai de seamă ce a avut loc în anul care a trecut în viaţa localităţii ii constituie racordarea la sistemul energetic naţional. „Certificatul de naştere" al luminii electrice la Plugari a fost semnat la sfîrşitul lunii decembrie 1969. — De atunci, ne spunea plin de mîndrie Gheorghe Marinescu, primarul comunei, lumina electrică a pătruns în zeci de case la Plugari şi Borosoaia, sat component, în scurt timp 14 cetăţeni cumpărîndu-şi şi televizoare. Aceste înfăptuiri,, deosebit de importante dovedesc fără putinţă de tăgadă că urmaşii celor ce locuiau cu ani în urmă în bordeie duc astăzi o viaţă prosperă, se bucură de un nivel de trai în continuă creştere. Casele noi, înfăptuirile socialculturale par mai frumoase atunei cinci sînt împresurate de peluze cu flori, de pomi şi de spaţii verzi bine întreţinute. Plugărenii nu se pot plînge că duc lipsă de aşa ceva, că doar mîinile lor le-au amenajat prin muncă patriotică, valoarea lucrărilor depăşind cu 60.000 de lei cifra planificată. Din aceste motive şi din încă multe altele, cînd poposeşti astăzi la Plugari înclini să crezi că „Bordeiul lui Cazac" ţine de legendă, deşi el a existat. Vieţii spirituale îi lipsesc animatorii Cu Const. Curcă, directorul căminului cultural, am discutat, despre activitatea instituţiei pe care o conduce, chiar in saia de spectacole, adică tocmai irede unde se desfăşoară, de obicei, majoritatea manifestărilor pe care le organizează un cămin. Spuneam „un cămin", pentru că, din păcate, deşi nu tocmai încăpătoare (circa 150 de locuri), sala de spectacole a căminului cultural din Plugari se întîlneşte destul de rar cu spectatorii, existenţa ei desfăşurîndu-se între o şedinţă şi o expunere sau o serbare dată de către elevi. Căci un program artistic, de exemplu, susţinutele către formaţiile artistice ale căminului, n-a mai avut loc, in comună, de la „Ziua recoltei" (?!?), ceea ce este extrem de semnificativ, credem. Care să fie explicaţia unei astfel de situaţii? C. Curcă a adus unele argumente: nici una dintre cele 3 formaţii (teatru, brigadă, dansuri) nu dispune de suficient material pentru împrospătarea repertoriilor. S-a cerut sprijin de la judeţ, dar nimeni nu s-a grăbit să-l dea, deşi situaţia de la Plugari e îndeobşte cunoscută. De asemenea, pe plan local, ajutorul de care se bucură căminul cultural din partea factorilor de răspundere, dar mai ales a intelectualilor (42 cadre didactice), este de-a dreptul neînsemnat. Mai rămîne doar zbaterea interioară a directorului de cămin, cu care - să recunoaştem — nu se rezolvă nimic. In această ordine de idei, ne-am permite să sugerăm Comitetului judeţean pentru cultură şi artă ca în rîndul frumoaselor iniţiative pe care le-a avut în ultima vreme s-o includă şi pe aceasta : stimularea, prin diferite mijloace, a muncii culturalartistice şi educative de masă în comunele în care această muncă se desfăşoară anevoie şi ridicarea ei la nivel corespunzător. Cit despre aportul intelectualilor din Plugari, dintre care mulţi sunt localnici, le amintim de datoria lor morală de a se înscre în rîndul animatorilor vierii spirituale din comună. ■ Evident, viaţa spirituală a unei comune nu se mărgineşte doar la ceea ce trebuie să întreprindă căminul cultural. Din nefericire, la Plugari se limitează şi la mai puţin. Cîteva elemente edificatoare : în toată comuna (1.170 de familii, cu peste 4.000 de locuitori) pătrund foarte puţine publicaţii (abia 119 abonamente la „Scinteia" şi la „Flacăra Iaşului", publicaţiile cele mai căutate), la librăria din satul de centru, am întrlnit o expoziţie de noutăţi... apărute cu ani în urmă. Şi tot aici, de la 1 la 19 februarie, au rămas nevîndute circa 200 de ziare diferite. Fără îndoială că avem de-a face cu o stare total necorespunzătoare, care privează o co- Andrei BRATU Vlad FILIPESCU (continuare în pag. a 2-a) BRIGADA REDACŢIEI LA DRUM Sediul circumcripţiei sanitare din Plugari