Flacăra Iaşului, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 7322-7347)
1970-04-08 / nr. 7328
mmmm tașului pacim 2» Distanţa faţă de lumina culturii—proporţională cu cea faţă de centru ? Ori de pa cară conducerea de partid şi de stat o poartă propăşirii materiale şi spirituale a satului românesc a căpătat forme şi proporţii deosebite, materializîndu-se, între altele, prin pătrunderea, pînă în cele mai îndepărtate cătune, a unor elemente proprii civilizaţiei contemporane, intre care am enumera doar cineva - electricitatea, radioul, televizorul, cinematograful, cartea ş.a. O dată cu îmbunătăţirea substanţială a vieţii materiale a săteanului, au fost create condiţiile propice unei corespunzătoare evoluţii de ordin spiritual, ceea ce determină o schimbare de structură in modul de a munci, a trăi şi a gindi al locuitorului de azi al satului nostru. Cu toate că, deci, s-a creat cadrul general de satisfacere a nevoilor spirituale ale ţăranilor cooperatori, în urma unei analize mai îndelungata şi mai temeinice a situaţiei din judeţul nostru ne-am dat seama că pe alocuri se manifestă un fenomen cu efecte negative. Este vorba despre ivirea unor obstacole pe calea către asimilarea bunurilor ce ţin de ştiinţă, artă, educaţie, obstacole care intîrzie, In unele locuri, accesul la aceste valori şi care ţin, cel mai adesea, de poziţia geografică pe care o are comuna respectivă în raport cu centrul de judeţ. Accentuăm că prinpoziţie geografică" nu înţelegem numaidecît distanţa In kilometri, ci şi pe cea ce vizează gradul de interes manifestat de către unele organe judeţene faţă de o localitate rurală sau alta. Căci, referindu-ne la activitatea cultural-artistică şi educativă - care, de altfel, constituie obiectul articolului de faţă - factorii de răspundere judeţeni manifestă mult mai puţină grijă faţă de comunele îndepărtate, aşezate maipeste mină", deşi şi localităţi ca Uricani — de pildă care-i in coasta Iaşului, se bucură de acelaşi „interes" ca şi Dolheşti sau Sireţel, care-s situate la extremităţile judeţului. Pentru a evita confuziile, accentuăm poziţia noastră: nu socotim răspunzători pentru slaba activitate din unele comune numai pe factorii judeţeni; cel puţin jumătate din vină cade asupra organelor locale, care aşteaptă ori să se facă totul cu sprijin judeţean, ori se mulţumesc să se lamenteze - „noi nu avem condiţii ca cei din X sau din Y". Socotim, însă, necesară declanşarea unei acţiuni susţinute de ridicare a comunelor rămase in urmă (ne referim la activitatea culturală, In special, dar sugestia - dacă e socotită bună - poate cuprinde in sfera ei şi alte sectoare de activitate), cu intenţia de a se şterge însemnatele diferenţe care există - să zicem - între Ruginoasa, Râducâneni, pe de o parte, şi între Gropniţa, Plugari, Mădirjac ş.a., pe de altă parte. Credem că stă în putinţa Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, eventual şi în cea a Comitetului judeţean al U.T.C. (cu care se poate colabora îndeajuns de rodnic), declanşarea unei asemenea acţiuni, e drept nu tocmai uşoară, dar care ar putea să se soldeze cu rezultate lăudabile. In această ordine de idei, găsim că e mult mai nimerit ca acele manifestări model organizate la cite un cămin cultural să se desfăşoare mai ales in comune unde este nevoie de o stimulare a activităţii şi nu tot acolo unde, oricum, se desfăşoară o muncă susţinută. La Raducâneni, de exemplu, pe lingă faptul că forţele locale au o activitate frumoasă, factorii judeţeni au iniţiat şi ei unele acţiuni, in timp ce locuitorii altor comune n-au mai asistat la un spectacol de anul trecut, de la „Ziua recoltei“. Departe de noi gindul de a sugera susţinerea de manifestări doar cu ajutor de la Iaşi. Dar dirijarea unor specialişti, vizitarea mai frecventă şi mai îndelungată a comunelor deficitare sub raport cultural-artistic sunt nişte cerinţe acute ce trebuie satisfăcute cu maximă operativitate. Este necesar ca intre criteriile de apreciere a activităţii organului judeţean de resort să stea şi acela al rezultatelor înregistrate in acţiunea de ajutorare a comunelor slabe, ajutor care trebuie să aibă ca obiect, fără îndoială, eforturile susţinute ale factorilor de răspundere locali şi nicidecum un teren gol. Desigur că (dacă sugestia noastră va fi primită favorabil) acţiunea de ridicare a activităţii cultural-artistice şi educative de masă în comunele râmase in urmă la nivelul cerinţelor actuale nu constă doar in simpla deplasare (mai mult sau mai puţin indelungată) a inspectorilor Comitetului judeţean pentru cultură şi artă în acele locuri. E necesar un complex de măsuri din care nu trebuie să lipsească - credem noi - angrenarea unui mare număr de persoane atit de la centru cit şi, mai ales, din comunele respective, care să ajute practic şi competent acţiunea. Pentru că e de neconceput ca la nivelul anului in care ne aflăm să mai intîlneşti comune unde sfera muncii culturale de masă să se reducă doar la expuneri, filme şi serbările de sfirşit de an ale şcolarilor. Cu toate bunele rezultate obţinute in unele direcţii de către Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, nu credem că instituţia se poate socoti satisfăcută de modul in care se desfăşoară in multe sate ale Judeţului activitatea culturală de masă - adică tocmai in sectorul ce constituie. In ultimă instanţă, principala raţiune a existenţei organului judeţean. F. VASILESC® „Domnişoara doctor“ Un nume rar pe ecranele noastre : regizorul Alberto Lattuada, ajuns acum la noi prin filieră iugoslavă (căci filmul său e o coproducţie italo-iugoslavă). Dar, deşi mai puţin cunoscut publicului larg, Alberto Lattuada este un cineast cu o vastă activitate, participant la cele mai Însemnate mișcări ale cinematografului italian. Începe ca fotograf și organizator de citi ecluburri. In 1940 participă la crearea cinematecii italiene, iar după 1941 face regie. Primele filme: „Giacomo idealistul" și „Mică lume de altă dată* (1941 -42). F.ra perioada In care Începeau să se „contureze semnele”unui noi rcurent, cel mai important din istoria cinematografului italian : neorealismul. Dar platourile şi ecranele erau invadate Încă de drame şi comedii din lumea „telefoanelor albe", teatru bulevardier filmat şi de mediocrităţi comerciale după moda Hollywood-ului, împotriva acestora se ridică un grup de cineaşti care credeau în destinele cinnematografului ca artă: Mario Soldati, Renato Castellani, Luigi Chiarini şi Alberto Lattuada, aşa-numiţii „caligrafi“, preocupaţi de ţinuta artistică a filmului, de „frumuseţea" lui grafică. In mod ostentativ, ei Îşi Îndreaptă atenţia asupra unor opere literare din secolul trecut pe care le adaptează, realizând filme inteligente, îngrijite şi voit neactuale. „Mică lume de altă dată" (1941), primul film al lui Lattuada, este realizat Împreună cu Mario Soldati, iar în 1942 regizorul semnează singur filmul „Giacomo idealistul“. In anii următori, Lattuada creează citeva filme de reținut : „Fără milă” (1947), „Moara de pe râul Po“ (1948), „Anna“ (1951), „Mantaua", opera sa cea mai valoroasă (1951), „Adolescenţii" (1960), „Neprevăzutul" (1961) ş.a. In primul dintre acestea se simte influenţa puternică a lui Marcel Carne, dar următorul film, „Moara de pe râul Po", 11 reprezintă pe Lattuada dind măsura personalităţii sale. Filmul acesta este inspirat din luptele muncitoreşti din jurul anului 1900. Afirmarea puternică a neorealismului In primii ani de după război 11 atrage şi pe Lattuada şi 11 găsim conducînd un grup de cineaşti (Antonioni, Risi, Maselli, Lizzani, Fellini) la realizarea filmului lui lavatini „Amorul In oraş". Prin această operă se urmărea dezvoltarea unei varietăţi a neorealismului, In care se reconstituie pur şi simplu fapte autentice, fără decor şi fără actori. Fişa unui regizor cu o activitate atlt de indelungată iar ,jpfitfip, li,, Imbogăţită cu „ în-, ■că '' 'multe date 'har, nefiind locul aici, ne mulţumim cu o schiţă sumară, alcătuită ,din ‘jiilihiile p’tihcipale. Cu- «*£p mai mult, cu cit filmul „Domnişoara doctor" pe care l-am vizionat săptămlna aceasta nu depăşeşte o condiţie modestă. Este vorba In el de acţiunile de spionaj ale unei actriţe germane, In timpul primului război mondial. Latiuada ni s-a părut insă obosit, căci filmul n-are ritm şi subtilitate. Formaţia sa neorealistă se mai simte Încă (v. scenele din tranşee), după cum sunt foarte evidente nuanţele expresioniste (mai a Ies In culoare, apoi In scenele cu răniţi şi In cele de luptă). „Domnişoara doctor" este un Him care, lucrat mai nervos şi mai strins, ar îi putut fi — cu datele care le are şi cu profesionalitatea ridicată a lucrului cinematografic — un film foarte bun. Interpreţii principali: Suzy Kendall (Domnişoara doctor), Kenneth More (col. Foreman), James Boote (Meyer). „Ultima dragoste“ Este un film care nu-şi realizează Intenţiile. Vrea să fie moralizator fără să se observe, vrea să realizeze performanţe formale fără să supere, vrea să fie dramatic fără să pornească de la un nod dramatic, vrea , într-un cuvint — sol Imite filme mari, moderne şi să rămână, totodată, original. Şi, cum am spus, nu-şi realizează intenţiile. Un foarte cumsecade holtei oscilează între trei femei (din care una de 18 ani) şi nu se poate hotărî la care să se oprească ; fireşte, le pierde pe toate. Lent (ca filmele ... psihologice), greoi şi neinspirat, filmul regizorului Iaroslav Balic se reţine doar prin imaginea frumoasă a lui Josef Wie şi prin jocul dezinvolt al actriţei principale, Ida Rapaiova (Eva). Şt. O. MUGUR PE ECRANE Formaţii ale Operei ieşene în turneu De curînd, o formaţie de solişti vocali şi balerini de la Opera de stat din Iaşi a prezentat un spectacol cuprinzînd selecţiuni de canto şi balet în faţa sătenilor din comuna Răducăneni. O altă formaţie care se află într-un turneu prin localităţile din nordul Moldovei prezintă spectacole de varietăţi muzical-coregrafice la Fălticeni, Suceava, Gura Humorului, Botoşani, Leorda, Dorohoi, Bucecea şi Dumbrăveni. Spectacolele cuprind arii din opere şi operete, canţonete, lieduri, cîntece şi dansuri populare, precum şi numere de balet comic, și sunt destinate elevilor. Un nou traseu de autobuze Incepînd cu ziua de 12 aprilie a.c., va funcţiona un nou traseu de autobuze, numărul 24, Piaţa Gh. Dimitrov- Bucium-Motel. Autobuzele vor circula din 45 în 45 de mitute. I* I* I* I* I* I* I* I * I* I% I k Ik Ik Ik Ik Ik Ik 1 între modă şi stridenţe (urmare din pag. I) RED. : Cum se împacă noţiunea de feminitate cu utilizarea excesivă a unor costumaţii mai mult... bărbăteşti ? ELENA GHERASIM, funcţionară : Trebuie avută în vedere noţiunea de feminitate modernă. Frumuseţea şi manierele gen „păpuşă de porţelan" nu se mai poartă de mult. Pe bună dreptate este desuetă, anacronică o asemenea imagine a feminităţii într-o epocă de puternice solicitări sociale ale femeii. Femeia poate fi însă feminină şi în salopetă. Eu prefer tipul de feminitate fortificat prin atribute de sportivitate. RED. : In domeniul modei ce aţi putea reproşa unor semene de ale dv. ELENA GHERASIM Lipsa de cultură şi cultul produselor cosmetice stridente. Ne pare rău că spaţiul nu ne permite să redăm şi alte răspunsuri, interesante, obţinute de la mulţi tineri, care au discutat cu plăcere şi competenţă pe această temă.Remarcăm cu bucurie că majoritatea acestor tineri au dat dovadă de multă seriozitate şi exigenţă în tratarea acestei teme, cerînd hotărit să se pună capăt manifestărilor de prost gust în comportare şi vestimentaţie, să fie supuşi oprobriului public cei care sfidează prin ţinută şi podoaba capilare estetica străzii şi localurilor publice. După cum spunea unul dintre interlocutorii noştri, „asemenea apariţii stranii constituie atentate la noţiunea de civilizaţie şi locul lor nu este în mijlocul nostru". Dar, după cum se ştie, orice om este influenţat moral de condiţiile sale de viaţă, de familia sa, de prieteni, vecini, colegi, de oamenii şi de instituţiile cu care intră în contact, de mijloacele de transmisie în masă a culturii. La toate aceste nivele şi prin toate aceste mijloace să luăm atitudine împotriva oricăror concepții străine de societatea noastră socialistă, Indiferent de domeniul în care se manifestă acestea. * 99Floarea prieteniei“ la drum Ieri, pionierii cicloturişti din judeţul nostru au plecat la drum. Timp de 6 zile, ei vor străbate, în cadrul Etapei Judeţene a acţiunii cicloturistice „Floarea prieteniei“, pornind din osoi, localităţii« Iaşi, Pd. Iloaiei, Tg. Frumof,, Strunga, Mirceşti, Hălăuceşti, Paşcani, Ruginoasa. Le dorim succes deplin, zile însorite şi cît mai instructive! In fotografie: coloana ciclo* turiştilor în drum spre Iaşi. JOCURI Capodoperele tinereţii ORIZONTAL: 1. A scris la 26 de ani „O noapte furtunoasă" — „Une..." (O viaţă), roman scris de Maupassant la 33 ani; 2. La 20 ani: „Epigonii“ — Şi la 26 ani „Casa Buddenbrook"; 3. La 20 ani : „Odele" — „Oedip" la 24 ani; 4. In Şolohov, autor, la 23 ani, al romanului „Pe Donul liniştit" (voi. I) —Plantă textilă — Campion ; 5. La 22 ani „Poeme saturniene" — Gen literar; 6. Se poartă la Vatican — A curăţa albia unui rîu (lat); 7. In Petőfi, care la 21 ani a scris „Frunze de chiparos" •— La 35 ani: „Moș Gorjot" — In Hemingway care, la 31 ani, a scris: „Adiox arme I" ; 8. „ ... de viaţă lungă" (neart.) de N. D. Cocea — A suferi un eşec — Insulă în care eroul lui Dumas — tatăl, Edmond Dantes, a fost încarcerat la 20 ani ;■ 9. Pantă — Federaţia Sindicală Mondială — Publicată de Zola la 39 ani; 10. Kipling l-a scris la 25 ani — Şi Coşbuc l-a cîntat, în versuri, la 23 ani — Poet austriac care la 34 ani a scris poemul „Faust"; i1. Sint — La 32 ani: „Condiţia umană" — Cetate legendară ; 12. „Richard al IlI-lea" la 28 ani VERTICAL: 1. La 25 ani : „Ordinul Anna" — „Ruslan şi Ludmila" la 21 ani; 2. Talismane — Uniunea Internaţională a Studenţilor; 3. Severitate (pl.) — Pentru lustruit metale; 4. Oraş în Siria — La 17 ani: „Moartea căprioarei" — In „Moloh" da A.I. Cuprin; 5. George Enescu, autor la 17 ani al „Sonatei a II-a" — L-a pictat Grigorescu la munte ca „Mocan" sau „Pe prispă" (început la 12 ani). — Localitate în Camerun; 6. Ion S. Vieru — Rîu în Manciuria — Ministru colaborator al lui Bismark (1827 —1900); 7. La colt ! (2 cuv. fr.) — Bogăţie ; 8. Fiu viu în Suedia — * Autor al pamfletului „Elogiul ne- 2 buniei” scris la 3 39 ani — Carte 4 mare! 9. Pronu- 3-me — Veche mo- ^ | netă de argint (în Franţa) — .... Larsen", roman , scris de Jack Lon- 5 don la 25 ani i 10. Pictor francez, rea- "ti lizator la 81 ani al tabloului .Olympia"—Prinse cu boldi; 11. Tînguire — La 28 ani •„ „Aventurile lui Gordon Pym" — Valoarea nu este neapărat legată de numărul lor (cf. Don Rodrigo în „Cidul* de Corneille — sing.). 12. A deveni răutăcios — Echipă de fotbal, în divizia C, din Zlatna I 13. La 16 ani a terminat compoziţia „Poema română” — Compozitor francez, autor, la 23 ani, al compoziţiei „Prometeu" (1845—1924). Dicţionar : Reto, Ano, Saa, lai. C. IONESCU 4 3 3 4 5 6 7 6 9 k Ik Ik Ik Ik I k I Acţiuni de amploare (nrmare din pag. 1) Aşa stind lucrurile, nu poate să ne surprindă aspectul pe care l-a luat localitatea in ultimele zile. In faţa principalelor instituţii printre care cooperaţia de consum, spitalul din localitate, P.T.T.R., sectorul de reţele electrice şi altele s-au terminat de amenajat parcurile şi verzi; au fost plantaţi 2.500 de trandafiri, 1.800 tuia, 2.000 m.L gard viu, numeroşi pomi, în seră şi răsadniţe sute de mii de flori aşteaptă să fie plantate din parcuri şi peluze; numeroşi cetăţeni şi-au construit garduri noi. Zilnic, 7-8 autocamioane transportă piatră de la Gherăeşti pentru refacerea străzilor 11 Iunie, 7 Noiembrie, 30 Decembrie. Proletari, traseu pe care urmează să fie deviată circulaţia din centrul oraşului căruţelor şi tractoarelor, se lărgeşte intrarea în str. Petru Rareş şi s-au adus materiale pentru construirea a 1,5 km. trotuar pe această stradă. O frumoasă activitate pe târîm gospodăresc am întîlnit in comunele Bâlţaţi, Podu-Iloaiei, Costuleni, unde, de asemenea, au fost plantaţi numeroşi pomi, arbuşti ornamentali şi trandafiri, au fost amenajate peluze şi spaţii verzi, s-au întreprins largi acţiuni de masă pentru refacerea drumurilor. Din păcate însă acţiunea de bună gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor nu cunoaşte peste tot aceeaşi preocupare din partea factorilor de răspundere, în primul rind a consiliilor populare. La Leţcani, de pildă, există în acest domeniu planuri bine chibzuite. Fiecare instituţie, organizaţie de masă, deputaţii şi comitetele de cetăţeni au stabilite obiective precise pe care trebuie să le realizeze. Nu e mai puţin adevărat că mulţi cetăţeni şi-au curăţat grădinile şi curţile, au amenajat peluze de flori in faţa caselor, de-a lungul trotuarelor. Se vede insă că aici este vorba de măsuri izolate şi nu de o acţiune unitară de masă condusă de către consiliul popular. Gunoaie aruncate la marginea satului, in partea dinspre gară, podeţe stricate, garduri necorespunzătoare la faţa de vin să confirme acest lucru. Şi asta referindu-ne doar la şoseaua principală, la traseul turistic. O situaţie similară am intilnit-o şi în comuna Schitu-Duca unde consiliul popular, şcoala de alături, căminul cultural din Poieni nu constituie nici pe departe un model de gospodărire, aşa cum trebuie să fie. Ba, ceva mai mult! Primarul comunei, tov. Const. Horhotă, transmiţind la Consiliul popular judeţean o situaţie a lucrărilor efectuate pina in prezent, a dat ca amenajat terenul de sport de la Poieni, deşi acesta continuă să arate ca o toloacă. Recenta şedinţă a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţeana scos in evidenţă, de asemenea, că în comune ca Moşna, Cozmeşti, Erbiceni, Coarnele-Clprei, unde nici anul trecut nu s-au realizat angajamentele asumate în întrecere, in acest an nu s-a întreprins încă mai nimic pentru alinierea drumurilor, amenajarea terenurilor virane şi a unor peluze de flori, pentru curăţarea şanţurilor, schimbarea firmelor necorespunzâtoare etc. Păcătuiesc în acest sens, prin tergiversarea aplicării măsurilor propuse, şi unele instituţii judeţene. Deşi Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum şi-a întocmit un plan judicios privind amenajarea bufetelor şi restaurantelor de pe traseele turistice, până în prezent a întreprins prea puţin în acest domeniu. Ca dovadă, şapte obiective ce trebuiau terminate la Stîna Poieni pînă la 5 aprilie, printre care amenajarea de spaţii verzi, repararea trotuarului din dale de beton, a ulucului de la pista de popice, la data respectivă încă nu erau începute. Iată tot atitea temeiuri care ne determină să desprindem concluzia că in unele locuri nu se acţionează cu tot simţul răspunderii pentru traducerea in viaţă a angajamentelor luate privind gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor. In locul organizării unor largi acţiuni de masă in acest domeniu, la care să contribuie din plin deputaţii, comisiile permanente, comitetele de cetăţeni, organizaţiile U.T.C., comisiile de femei, instituţiile, toţi cetăţenii localităţilor, unele consilii populare se mulţumesc cu măsuri izolate, lăsînd ca iniţiativa să vină de undeva din afară. Decizia adoptată recent de Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi stabileşte o seamă de măsuri menite să ducă la o mai bună gospodărire a oraşelor şi comunelor noastre. Ea prevede obligativitatea pentru toţi deţinătorii de imobile de a întreţine faţadele clădirilor, curţile şi împrejmuirile, de a amenaja spaţii verzi în faţă, iar pentru consiliile populare de a se preocupa de întreţinerea străzilor şi drumurilor, a parcurilor şi locurilor de agrement. Acum, in perioada vacanţei de primăvară, este necesar să fie luate măsuri pentru antrenarea elevilor la efectuarea unor lucrări obşteşti, privind gospodărirea localităţilor, cum ar fi amenajarea unor spaţii verzi, întreţinerea monumentelor, curăţarea izlazurilor etc. Concomitent cu măsurile pe care sunt obligate să le ia diferite unităţi pentru schimbarea firmelor necorespunzătoare, Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri are datoria de a confecţiona şi planta indicatoare în localităţile rurale, iar comitetele executive ale consiliilor populare şi Comitetul judeţean pentru cultură şi artă să acţioneze pentru confecţionarea şi plantarea de indicatoare privind punctele turistice. Principala răspundere privind înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor revine consiliilor populare. Comitetele executive ale acestora au sarcina de a organiza o susţinută muncă politico-organizatorica, folosind toate mijloacele pe care le au la dispoziţie pentru mobilizarea largă a maselor in direcţia înfăptuirii obiectivelor propuse in întrecere, asigurînd condiţiile materiale necesare. Analizele periodice privind stadiul realizării angajamentelor asumate să aibă drept scop stabilirea unor noi sarcini concrete în această direcţie. In acelaşi timp, comitetele executive au datoria de a lua măsuri de sancţionare a persoanelor care comit abateri de la normele de curăţenie a localităţilor şi a căilor de acces. Un rol însemnat revine consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste. Ele au datoria de a îndruma şi controla îndeaproape activitatea deputaţilor consiliilor populare, de a desfăşura - prin organizaţiile componente - o largă acţiune de mobilizare a maselor în întrecerea patriotică. Chezăşia înfăptuirii obiectivelor promise o constituie conducerea de către organizaţiile de partid a acţiunii de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor. Desfăşurarea unei susţinute munci politice în această direcţie, controlul asupra îndeplinirii sarcinilor de către cei răspunzători, iată mijloacele pentru atingerea ţelului propus. In fiecare sat, comună, oraş există numeroase posibilităţi pentru ridicarea nivelului lor edilitar-gospodăresc, între care entuziasmul maselor are un rol preponderent. Să folosim ■ din plin aceste rezerve şi posibilităţi pentru ca localităţile noastre să devină tot mai frumoase, tot mai bine gospodărite . POŞTA REDACŢIEI UN GRUP DE SALARIAŢI de la Institutul agronomic Iaşi. Problema este cunoscută de către cei în drept. Inspectoratul de stat pentru igienă şi protecţia muncii a făcut determinările şi, împreună cu toată documentaţia, institutul le-a trimis forului tutelar de la Bucureşti care pînă în prezent nu a binevoit să răspundă. Soluţia pe care v-o propune Consiliul judeţean al sindicatelor adresaţi-vă comisiei de judecată care, pe baza determinărilor făcute, va putea da cîştig de cauză pentru obţinerea sporului cuvenit. APRODU VASILE, str. Eugen Stamate, Bloc A. 2, sc. A, ap. 13, Paşcani. Pentru atitudinea unică avută faţă de dv., gestionara Perian Ruxanda a fost sancţionată de către conducerea D.G.L. Mixt Paşcani. De ce Periam Ruxanda şi nu Perian Petru ? Pentru că titularul contractului este Perian Ruxanda, soţul acesteia neavînd calitatea de angajat. Oricum, poate le-o fi de învăţătură la amendoi. UN GRUP DE MUNCITORI de la Fabrica „Ţesătura" : Conform prevederilor din contractul de închiriere, dv. trebuia să prezentaţi I.G.L.L., în termen de 10 (zece) zile de la data cînd vi s-au mărit salariile, dovezile cu noile salarii. Dv. nu ati depus în termen legal aceste dovezi. In urma verificărilor efectuate de I.G.L.L. pe teren, în cursul lunii iulie 1959, acesta a solicitat fabricii unde lucraţi, respectiv „Ţesătura", să întocmească şi să expedieze tabele cu salariaţii cărora li s-au majorat salariile în vederea recalculării chiriilor. Fabrica a înaintat aceste tabele abia în luna septembrie 1969. In aceste condiţii I.G.L.L. a fost nevoit să recalculeze chiriile abia atunci aplicînd şi majorările legale pentru întîrziere (de la data de 1 februarie 1969, data majorării salariilor). Crime e vinovat că dv. aţi fost nevoiţi să suportaţi majorări . Apreciaţi din cele ce v-am expus. ROTARU CONSTANTIN, întreprinderea 14 instalaţii: In legătură cu încadrarea dv. în noua categorie C , aceasta s-a făcut just. Privind acordarea treptelor în cadrul aceleiaşi categorii, am fost informaţi că vi s-au lămurit lucrurile şi, de asemenea, aţi fost îndrumat, avînd în vedere situaţia expusă, să faceţi o contestaţie la comisia tarifară din întreprindere, conform recomandărilor legii. M. D., str. .7 Noiembrie, Iaşi: Faptele pe care le relataţi sunt cunoscute de către serviciul miliţiei municipiului, împotriva celor care practică jocuri de noroc s-au luat şi se vor lua măsurile legale. Costache Dumitru şi Vatamanu Ioan au fost amendaţi, iar lui Panfil Nelu i s-au întocmit acte de trimitere în judecată, aceasta ca să nu dăm decît cîteva exemple din cele mai recente. Serviciul miliţiei municipiului ne asigură că nu va slăbi preocuparea pentru depistarea celor ce se ocupă cu asemenea treburi. RACHIANU ELENA, str. Dr. Ghelertei nr. 4 : Zona în care este situat imobilul în care locuiţi figurează în planul de sistematizare al oraşului, dar nu se vor face lucrări în anul 1970. AMARANDEI C. DUMITRU, satul Chişcăreni, comuna Şipote: Şcolii din Chişcăreni, Inspectoratul judeţean l-a repartizat patru semiburse. Printre elevii ce vor primi semibursă se numără și fiul dv., Amarandei Traian. BASAN LUPU COSTACHE, satul Coropceni, comuna Ciortești, GRIGOROVICI EDUARD, str. Socola nr. 45 , SIRBLI MIHAI, str. I. Creangă nr. 59, bl. 3, ap. 3, sc. A ; BELOIU CONSTANTIN, Ferma zootehnică Galata ; CIUBOTARU C. IOAN, comuna Belcești ; LACATAŞ EMILIAN, satul Zagavia, comuna Scobinţi ; ANA PODRAGU, str. Republicii nr. 51, sc. B ; VASILI- CHIOAIE GHEORGHE, aleea T. Nicolae nr. 4; FOIŞOREANU MAGDA, str. Decebal nr. 14, bloc B 3; SIVINTEANU PETRUS, Piaţa Unirii nr. 9, etaj 7, ap. 46 ; TIOSA ANICA, str. Măcelari nr. 15. V-am răspuns prin poștă. Radu BALTAG ore Radio Iaşi PROGRAMUL DE SEARA (8 APRILIE): 17.00 Buletin de ştiri ? 17.05 Estrada zilei? 17.30 Actualitatea economică? 17.45 Solişti şi orchestre de muzică populară ? 18.00 Viaţa universitară. Cercetarea sociologică din centrul universitar Bacău? 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată ? 19.00 Radiojurnal? 19.15 Romanţe interpretate de Gică Petrescu? 19.30 Săptămîna muzicală? 20.05 Melodii-club (reluare) 2100 Buletin de ştiri? 21.05 Piese instrumentale? 21.20 Canţonete interpretate de Tito Schippe ! 21.30 Cărţi, scriitori, opinii? 21.45 Valsuri şi tangouri celebre. PROGRAMUL DE DIMINEAŢA (9 APRILIE): 6.00 Buletin de ştiri? 6.05 Matineu muzical? 6.30 Actualitatea In agricultură. 6.40 Bucurie, mîndră floare? 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 18.00 Emisiune pentru tineret ? 18.30 „Luceafărul de ziuă" — O veche legendă din Oaş, transpusă scenic. Prezintă colectivul Ansamblului de stat din Baia Mare ? 19.00 Telejurnalul de seară ? 19.20 „Acţiunea L“ — Legumicultura ? 19.30 Anchetă TV — Anul I, după absolvirea facultăţii ? 20.35 Telecinemateca : „Mandy" ? 22.10 „Strbca în căruţă* — montaj muzical-coregrafic ? 22.10 Telejurnalul de noapte » 22.30 Salonul literar TV. Cinematografe VICTORIA: „Republica fetelor,, orele 9 si 11.10. La ora 20.00, in cadrul zilelor filmului din R.F. a Germaniei va avea loc un spectacol de gală cu filmul „Picioare lungi, degete lungi"*.' REPUBLICA: „Domnisoara doctor", orele: 8.45? 11? 14.15? 16.25? 18.35? 20.45. COPOU: „Ultima dragoste“, orele: 9? 11? 15? 17? 19? 21. ARTA: „Cartierul veseliei", ora 9? „O înttmplare", orele: 11.15. 15? 17? 19? 21. CASAJ DE CULTURA „TATARASI*: „Simpaticul domn „R", orele: 10? 18? 20. NICOLINA: „Bărbaţi In deplasare*, orele: 10? 18? 20. Opera ele stat La ora 19.30 va fi prezentat un spectacol cu: „Cocoaaful dă la Notre-Dame" („Esmeralda"). Sunt valabile biletele cu seri* 37. Casa de cultură a sindicatelor La ora 20.00 Teatrul ,Lucia, Sturdza Bulandra* — Bucureşti prezintă un spectacol cu piesa I „Puricele In ureche". In rolurile principale : Octavian Cotescu, Gina Patrichi, Lucia Mara, Ion Besoiu, Paul Sava, Aurel Cio ranu. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00 la Clubul artelor lectorul universitar Michel Louyot, de la catedra de limba franceză a Facultăţii de filologie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza“, va vorbi despre Maurice Bejart şi baletul contemporan Muzee In Palatul Culturii azi puteţi vizita: Muzeul de artă, Muzeul etnografic al Moldovei, Muzeul politehnic, care sunt deschise intre orele 10—13 şi 17—20. La aceleaşi ore puteţi vizita şi Muzeul Unirii (str. Lăpuşneanu). Muzeul de istorie naturală (str. Gh. Dimitrov nr. 72), este deschis între orele 9—13 şi 15—19 Timpul probabil Vremea se menţine frumoasă şi continuă să se încălzească. Cerul va fi variabil ziua şi senin noaptea şi dimineaţa. Vînt slab din sectorul sudic. Temperatura aerului în creştere uşoară ? minimele vor oscila Intre 0 grade şl plus 4 grade, iar maximele Intre 13 şl19 grade.'