Flacăra Iaşului, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 7322-7347)

1970-04-08 / nr. 7328

mmmm tașului pacim 2» Distanţa faţă de lumina culturii—proporţională cu cea faţă de centru ? Ori de pa cară conducerea de partid şi de stat o poartă propăşirii mate­riale şi spirituale a satului românesc a căpătat forme şi proporţii deosebi­te, materializîndu-se, între altele, prin pătrunderea, pînă în cele mai înde­părtate cătune, a unor elemente pro­prii civilizaţiei contemporane, intre care am enumera doar cineva - elec­tricitatea, radioul, televizorul, cine­matograful, cartea ş.a. O dată cu îmbunătăţirea substanţială a vieţii materiale a săteanului, au fost create condiţiile propice unei corespunză­toare evoluţii de ordin spiritual, ceea ce determină o schimbare de struc­tură in modul de a munci, a trăi şi a gindi al locuitorului de azi al sa­tului nostru. Cu toate că, deci, s-a creat cadrul general de satisfacere a nevoilor spi­rituale ale ţăranilor cooperatori, în urma unei analize mai îndelungata şi mai temeinice a situaţiei din ju­deţul nostru ne-am dat seama că pe alocuri se manifestă un fenomen cu efecte negative. Este vorba despre ivirea unor obstacole pe calea către asimilarea bunurilor ce ţin de ştiinţă, artă, educaţie, obstacole care intîr­­zie, In unele locuri, accesul la aceste valori şi care ţin, cel mai adesea, de poziţia geografică pe care o are co­muna respectivă în raport cu centrul de judeţ. Accentuăm că prin­­pozi­ţie geografică" nu înţelegem numai­­decît distanţa In­ kilometri, ci şi pe cea ce vizează gradul de interes manifestat de către unele organe ju­deţene faţă de o localitate rurală sau alta. Căci, referindu-ne la acti­vitatea cultural-artistică şi educativă - care, de altfel, constituie obiectul articolului de faţă - factorii de răs­pundere judeţeni manifestă mult mai puţină grijă faţă de comunele înde­părtate, aşezate mai­­peste mină", deşi şi localităţi ca Uricani — de pil­dă­­ care-i in coasta Iaşului, se bu­cură de acelaşi „interes" ca şi Dol­­heşti sau Sireţel, care-s situate la ex­tremităţile judeţului. Pentru a evita confuziile, accen­tuăm poziţia noastră: nu socotim răs­punzători pentru slaba activitate din unele comune numai pe factorii ju­deţeni; cel puţin jumătate din vină cade asupra organelor locale, care aşteaptă ori să se facă totul cu spri­jin judeţean, ori se mulţumesc să se lamenteze - „noi nu avem condiţii ca cei din X sau din Y". Socotim, însă, necesară declanşarea unei ac­ţiuni susţinute de ridicare a comu­nelor rămase in urmă (ne referim la activitatea culturală, In special, dar sugestia - dacă e socotită bună - poate cuprinde in sfera ei şi alte sectoare de activitate), cu intenţia de a se şterge însemnatele diferenţe ca­re există - să zicem - între Rugi­­noasa, Râducâneni, pe de o parte, şi între Gropniţa, Plugari, Mădirjac ş.a., pe de altă parte. Credem că stă în putinţa Comitetului judeţean pen­tru cultură şi artă, eventual şi în cea a Comitetului judeţean al U.T.C. (cu care se poate colabora îndeajuns de rodnic), declanşarea unei asemenea acţiuni, e drept nu tocmai uşoară, dar care ar putea să se soldeze cu re­zultate lăudabile. In această ordine de idei, găsim că e mult mai nime­rit ca acele manifestări model orga­nizate la cite un cămin cultural să se desfăşoare mai ales in comune unde este nevoie de o stimulare a activităţii şi nu tot acolo unde, ori­cum, se desfăşoară o muncă susţi­nută. La Raducâneni, de exemplu, pe lingă faptul că forţele locale au o activitate frumoasă, factorii judeţeni au iniţiat şi ei unele acţiuni, in timp ce locuitorii altor comune n-au mai asistat la un spectacol de anul tre­cut, de la „Ziua recoltei“. Departe de noi gindul de a su­gera susţinerea de manifestări doar cu ajutor de la Iaşi. Dar dirijarea unor specialişti, vizitarea mai frec­ventă şi mai îndelungată a comune­lor deficitare sub raport cultural-ar­tistic sunt nişte cerinţe acute ce tre­buie satisfăcute cu maximă operati­vitate. Este necesar ca intre criteriile de apreciere a activităţii organului judeţean de resort să stea şi acela al rezultatelor înregistrate in acţiu­nea de ajutorare a comunelor slabe, ajutor care trebuie să aibă ca obiect, fără îndoială, eforturile susţinute ale factorilor de răspundere locali şi nicidecum un teren gol. Desigur că (dacă sugestia noastră va fi primită favorabil) acţiunea de ridicare a activităţii cultural-artisti­­ce şi educative de masă în comu­nele râmase in urmă la nivelul ce­rinţelor actuale nu constă doar in simpla deplasare (mai mult sau mai puţin indelungată) a inspectorilor Co­mitetului judeţean pentru cultură şi artă în acele locuri. E necesar un complex de măsuri din care nu tre­buie să lipsească - credem noi - angrenarea unui mare număr de per­soane atit de la centru cit şi, mai ales, din comunele respective, care să ajute practic şi competent acţiu­nea. Pentru că e de neconceput ca la nivelul anului in care ne aflăm să mai intîlneşti comune unde sfera muncii culturale de masă să se reducă doar la expuneri, filme şi serbările de sfirşit de an­ ale şcolarilor. Cu toate bunele rezultate obţinute in u­­nele direcţii de către Comitetul ju­deţean pentru cultură şi artă, nu cre­dem că instituţia se poate socoti sa­tisfăcută de modul in care se des­făşoară in multe sate ale Judeţului activitatea culturală de masă - adi­că tocmai in sectorul ce constituie. In ultimă instanţă, principala raţiune a existenţei organului judeţean. F. VASILESC® „Domnişoara doctor“ Un nume rar pe ecranele noastre : regizorul Alberto Lattuada, ajuns acum la noi prin filieră iugoslavă (căci filmul său e o coproducţie ita­­lo-iugoslavă). Dar, deşi mai puţin cunoscut publicului larg, Alberto Lattuada este un ci­neast cu o vastă activitate, participant la cele mai În­semnate mișcări ale cinema­tografului italian. Începe ca fotograf și organizator de ci­ti ecluburri. In 1940 participă la crearea cinematecii italie­ne, iar după 1941 face regie. Primele filme: „Giacomo i­­dealistul" și „Mică lume de altă dată* (1941 -42). F.ra pe­rioada In care Începeau să se „contureze se­mnele”unui noi r­­curent, cel mai important din istoria cinematografului ita­lian : neorealismul. Dar plato­urile şi ecranele erau invada­te Încă de drame şi comedii din lumea „telefoanelor al­be", teatru bulevardier fil­mat şi de mediocrităţi co­merciale după moda Holly­­wood-ului, împotriva acestora se ri­dică un grup de cineaşti care credeau în destinele cinnema­­tografului ca artă: Mario Soldati, Renato Castellani, Luigi Chiarini şi Alberto Lat­tuada, aşa-numiţii „caligrafi“, preocupaţi de ţinuta artistică a filmului, de „frumuseţea" lui grafică. In mod ostentativ, ei Îşi Îndreaptă atenţia asu­pra unor opere literare din secolul trecut pe care le a­­daptează, realizând filme in­teligente, îngrijite şi voit ne­actuale. „Mică lume de altă dată" (1941), primul film al lui Lattuada, este realizat Îm­preună cu Mario Soldati, iar în 1942 regizorul semnează singur filmul „Giacomo idea­listul“. In anii următori, Lat­tuada creează citeva filme de reținut : „Fără milă” (1947), „Moara de pe râul Po“ (1948), „Anna“ (1951), „Mantaua", o­­pera sa cea mai valoroasă (1951), „Adolescenţii" (1960), „Neprevăzutul" (1961) ş.a. In primul dintre acestea se­ sim­te influenţa puter­nică a lui Marcel Carne, dar următorul film, „Moara de pe râul Po", 11 reprezintă pe Lattuada dind măsura personalităţii sale. Filmul acesta este inspirat din luptele muncitoreşti din jurul anului 1900. Afirmarea puternică a neo­realismului In primii ani de după război 11 atrage şi pe Lattuada şi 11 găsim condu­­cînd un grup de cineaşti (Antonioni, Risi, Maselli, Liz­­zani, Fellini) la realizarea fil­mului lui lavatini „Amorul In oraş". Prin această operă se urmărea dezvoltarea unei varietăţi a neorealismului, In care se reconstituie pur şi simplu fapte autentice, fără decor şi fără actori. Fişa unui regizor cu o ac­tivitate atlt de indelungată iar ,jpfitfip, li,, Imbog­ăţită cu „ în-, ■că '' 'multe date 'har, nefiind locu­l aici, ne mulţumim­ cu o schiţă sumară, alcătuită ,din ‘jiilihiile p’tihcipale. Cu- «*£p mai mult, cu cit filmul „Domni­şoara doctor" pe care l-am vizionat săptămlna aceasta nu depăşeşte o condiţie mo­destă. Este vorba In el de acţiunile de spionaj ale unei actriţe germane, In timpul primului război mondial. Lat­iuada ni s-a părut insă obo­sit, căci filmul n-are ritm şi subtilitate. Formaţia sa neo­realistă se mai simte Încă (v. scenele din tranşee), după cum sunt foarte evidente nu­anţele expresioniste (mai a­ Ies In culoare, apoi In sce­nele cu răniţi şi In cele de luptă). „Domnişoara doctor" este un Him care, lucrat mai ner­vos şi mai strins, ar îi putut fi — cu datele care le are şi cu profesionalitatea ridi­cată a lucrului cinematogra­fic — un film foarte bun. In­terpreţii principali: Suzy Kendall (Domnişoara doctor), Kenneth More (col. Foreman), James Boote (Meyer). „Ultima dragoste“ Este un film care nu-şi re­alizează Intenţiile. Vrea să fie moralizator fără să se observe, vrea să realizeze performanţe formale fără să supere, vrea să fie dramatic fără să pornească de la un nod dramatic, vrea ,­­ într-un cuvint — sol Imite filme mari, moderne şi să rămână, tot­odată, original. Şi, cum am spus, nu-şi realizează intenţi­ile. Un foarte cumsecade holtei oscilează între trei fe­­mei (din care una de 18 ani) şi nu se poate hotărî la care să se oprească ; fireşte, le pierde pe toate. Lent (ca fil­­mele ... psihologice), greoi şi neinspirat, filmul regizoru­lui Iaroslav Balic se reţine doar prin imaginea frumoasă a lui Josef Wie şi prin jocul dezinvolt al actriţei princi­pale, Ida Rapai­ova (Eva). Şt. O. MUGUR PE ECRANE Formaţii ale Operei ieşene în turneu De curînd, o formaţie de so­lişti vocali şi balerini de la Opera de stat din Iaşi a pre­zentat un spectacol cuprin­­zînd selecţiuni de canto şi balet în faţa sătenilor din comuna Răducăneni. O altă formaţie care se află într-un turneu prin loca­lităţile din nordul Moldovei prezintă spectacole de varie­tăţi muzical-coregrafice la Fălticeni, Suceava, Gura Hu­morului, Botoşani, Leorda, Do­­rohoi, Bucecea şi Dumbrăveni. Spectacolele cuprind arii din opere şi operete, canţonete, lieduri, cîntece şi dansuri populare, precum şi numere de balet comic, și sunt destinate elevilor. Un nou traseu de autobuze Incepînd cu ziua de 12 a­­prilie a.c., va funcţiona un nou traseu de autobuze, nu­mărul 24, Piaţa Gh. Dimitrov- Bucium-Motel. Autobuzele vor circula din 45 în 45 de mi­­­tute. I* I* I* I* I* I* I* I * I* I% I k Ik Ik Ik I­k Ik I­k 1 între modă şi stridenţe (urmare din pag. I) RED. : Cum se împacă noţiu­nea de feminitate cu utilizarea excesivă a unor costumaţii mai mult... bărbăteşti ? ELENA GHERASIM, funcţiona­ră : Trebuie avută în vedere noţiunea de feminitate moder­nă. Frumuseţea şi manierele gen „păpuşă de porţelan" nu se mai poartă de mult. Pe bu­nă dreptate este desuetă, ana­cronică o asemenea imagine a feminităţii într-o epocă de puternice solicitări sociale ale femeii. Femeia poate fi însă feminină şi în salopetă. Eu pre­fer tipul de feminitate fortifi­cat prin atribute de sportivi­tate. RED. : In domeniul modei ce aţi putea reproşa unor semene de ale dv.­­ ELENA GHERASIM­­ Lipsa de cultură şi cultul produselor cos­metice stridente. Ne pare rău că spaţiul nu ne permite să redăm şi alte răs­punsuri, interesante, obţinute de la mulţi tineri, care au discutat cu plăcere şi competenţă pe această temă.Remarcăm cu bu­­curie că majoritatea acestor ti­neri au dat dovadă de multă seriozitate şi exigenţă în trata­rea acestei teme, cerînd hotărit să se pună capăt manifestări­lor de prost gust în comportare şi vestimentaţie, să fie supuşi oprobriului public cei care sfi­dează prin ţinută şi podoaba capilare estetica străzii şi loca­lurilor publice. După cum spu­nea unul dintre interlocutorii noştri, „asemenea apariţii stra­nii constituie atentate la noţi­unea de civilizaţie şi locul lor nu este în mijlocul nostru". Dar, după cum se ştie, orice om este influenţat moral de condiţiile sale de viaţă, de fa­milia sa, de prieteni, vecini, colegi, de oamenii şi de insti­tuţiile cu care intră în con­tact, de mijloacele de transmi­­sie în masă a culturii. La toate aceste nivele şi prin toate a­­ceste mijloace să luăm atitu­­dine împotriva oricăror concep­ții străine de societatea noas­tră socialistă, Indiferent de do­meniul în care se manifestă acestea. * 99Floarea prieteniei“ la drum Ieri, pionierii cicloturişti din judeţul nostru au plecat la drum. Timp de 6 zile, ei vor străbate, în cadrul Etapei Judeţene a acţiunii ciclotu­ristice „Floarea prieteniei“, por­nind din osoi, localităţii« Iaşi, Pd. Iloaiei, Tg. Frumof,, Strunga, Mirceşti, Hălăuceşti, Paşcani, Ruginoasa. Le dorim succes deplin, zile însorite şi cît mai instructive! In fotografie: coloana ciclo* turiştilor în drum spre Iaşi. JOCURI Capodoperele tinereţii ORIZONTAL: 1. A scris la 26 de ani „O noapte furtu­noasă" — „Une..." (O viaţă), roman scris de Maupassant la 33 ani; 2. La 20 ani: „E­­pigonii“ — Şi la 26 ani „Ca­sa Buddenbrook"; 3. La 20 ani : „Odele" — „Oedip" la 24 ani; 4. In Şolohov, autor, la 23 ani, al romanului „Pe Donul liniştit" (voi. I) —­­Plantă textilă — Campion ; 5. La 22 ani „Poeme saturni­­ene" — Gen literar; 6. Se poartă la Vatican — A cu­răţa albia unui rîu (lat); 7. In Petőfi, care la 21 ani a scris „Frunze de chiparos" •— La 35 ani: „Moș Gorjot" — In Hemingway care, la 31 ani, a scris: „Adiox arme I" ; 8. „ ... de viaţă lungă" (ne­­art.) de N. D. Cocea — A suferi un eşec — Insulă în care eroul lui Dumas — ta­tăl, Edmond Dantes, a fost încarcerat la 20 ani ;■ 9. Pan­tă — Federaţia Sindicală Mondială — Publicată de Zola la 39 ani; 10. Kipling l-a scris la 25 ani — Şi Coşbuc l-a cîntat, în versuri, la 23 ani — Poet austriac care la 34 ani a scris poemul „Faust"; i1. Sint — La 32 ani: „Con­diţia umană" — Cetate le­gendară ; 12. „Richard al IlI-lea" la 28 ani VERTICAL: 1. La 25 ani : „Ordinul Anna" — „Ruslan şi Ludmila" la 21 ani; 2. Talismane — Uniunea Inter­naţională a Studenţilor; 3. Severitate (pl.) — Pentru lus­truit metale; 4. Oraş în Si­ria — La 17 ani: „Moartea căprioarei" — In „Moloh" da A.I. Cuprin; 5. George E­nescu, autor la 17 ani al „So­natei a II-a" — L-a pictat Grigorescu la munte ca „Mo­can" sau „Pe prispă" (în­ceput la 12 ani). — Localitate în Camerun; 6. Ion S. Vieru — Rîu în Manciuria — Ministru colaborator al lui Bismark (1827 —1900); 7. La colt ! (2 cuv. fr.) — Bogăţie ; 8. Fiu viu în Suedia — * Autor al pamfle­tului „Elogiul ne- 2 buniei” scris la 3 39 ani — Carte 4 mare! 9. Pronu- 3-me — Veche mo- ^ | netă de argint (în Franţa) — .... Larsen", roman , scris de Jack Lon- 5 don la 25 ani i 10. Pictor francez, rea- "ti lizator la 81 ani al tabloului .O­lympia"—Prinse cu boldi; 11. Tînguire — La 28 ani •„ „A­­venturile lui Gordon Pym" — Valoarea nu este neapărat legată de numărul lor (cf. Don Rodrigo în „Cidul* de Corneille — sing.). 12. A de­veni răutăcios — Echipă de fotbal, în divizia C, din Zlat­­na I 13. La 16 ani a terminat compoziţia „Poema română” — Compozitor francez, autor, la 23 ani, al compoziţiei „Prometeu" (1845—1924). Dicţionar : Reto, Ano, Saa, lai. C. IONESCU 4 3 3 4 5 6 7 6 9 k Ik Ik Ik Ik I k I Acţiuni de amploare (nrmare din pag. 1) Aşa stind lucrurile, nu poate să ne surprindă aspectul pe care l-a luat localitatea in ultimele zile. In faţa principalelor in­stituţii printre care cooperaţia de consum, spitalul din localitate, P.T.T.R., sectorul de reţele elec­trice şi altele s-au terminat de amenajat parcurile şi verzi; au fost plantaţi 2.500 de trandafiri, 1.800 tuia, 2.000 m.L gard viu, numeroşi pomi, în seră şi răsadniţe sute de mii de flori aşteaptă să fie plantate d­in parcuri şi peluze; numeroşi ce­tăţeni şi-au construit garduri noi. Zilnic, 7-8 autocamioane transportă piatră de la Gheră­­eşti pentru refacerea străzilor 11 Iunie, 7 Noiembrie, 30 Decembrie. Proletari, traseu pe care urmează să fie deviată circulaţia din centrul oraşulu­i căruţelor şi tractoarelor, se lăr­geşte intrarea în str. Petru Ra­­reş şi s-au adus materiale pen­tru construirea a 1,5 km. tro­tuar pe această stradă. O frumoasă activitate pe tâ­­rîm gospodăresc am întîlnit in comunele Bâlţaţi, Podu-Iloaiei, Costuleni, unde, de asemenea, au fost plantaţi numeroşi pomi, arbuşti ornamentali şi trandafiri, au fost amenajate peluze şi spa­ţii verzi, s-au întreprins largi acţiuni de masă pentru reface­rea drumurilor. Din păcate însă acţiunea de bună gospodărire şi înfrumuse­ţare a localităţilor nu cunoaşte peste tot aceeaşi preocupare din partea factorilor de răspun­dere, în primul rind a consiliilor populare. La Leţcani, de pildă, există în acest domeniu planuri bine chibzuite. Fiecare institu­ţie, organizaţie de masă, de­putaţii şi comitetele de cetăţeni au stabilite obiective precise pe care trebuie să le realizeze. Nu e mai puţin adevărat că mulţi cetăţeni şi-au curăţat grădinile şi curţile, au amenajat peluze de flori in faţa caselor, de-a lungul trotuarelor. Se vede insă că aici este vorba de măsuri izolate şi nu de o acţiune uni­tară de masă condusă de către consiliul popular. Gunoaie a­­runcate la marginea satului, in partea dinspre gară, podeţe stri­cate, garduri necorespunzătoare la faţa de vin să confirme acest lucru. Şi asta referindu-ne doar la şoseaua principală, la tra­seul turistic. O situaţie similară am intil­­nit-o şi în comuna Schitu-Duca unde consiliul popular, şcoala de alături, căminul cultural din Poieni nu constituie nici pe de­parte un model de gospodărire, aşa cum trebuie să fie. Ba, ce­va mai mult! Primarul comunei, tov. Const. Horhotă, transmiţind la Consiliul popular judeţean o situaţie a lucrărilor efectuate pi­na in prezent, a dat ca ame­najat terenul de sport de la Po­ieni, deşi acesta continuă să arate ca o toloacă. Recenta şedinţă a Comitetu­lui executiv a­l­ Consiliului popu­lar judeţean­­a scos in eviden­ţă, de asemenea, că în comu­ne ca Moşna, Cozmeşti, Erbi­­ceni, Coarnele-Clprei, unde nici anul trecut nu s-au realizat an­gajamentele asumate în între­cere, in acest an nu s-a între­prins încă mai nimic pentru ali­nierea drumurilor, amenajarea terenurilor virane şi a unor pe­luze de flori, pentru curăţarea şanţurilor, schimbarea firmelor necorespunzâtoare etc. Păcătu­iesc în acest sens, prin tergi­versarea aplicării măsurilor pro­puse, şi unele instituţii judeţene. Deşi Uniunea judeţeană a co­operativelor de consum şi-a în­tocmit un plan judicios privind amenajarea bufetelor şi restau­rantelor de pe traseele turisti­ce, până în prezent a întreprins prea puţin în acest domeniu. Ca dovadă, şapte obiective ce trebuiau terminate la Stîna Po­ieni pînă la 5 aprilie, printre care amenajarea de spaţii verzi, repararea trotuarului din dale­­ de beton, a ulucului de la pista de popice, la data respectivă încă nu erau începute. Iată tot atitea temeiuri care ne determină să desprindem concluzia că in unele locuri nu se acţionează cu tot simţul răs­punderii pentru traducerea in viaţă a angajamentelor luate privind gospodărirea şi înfrumu­seţarea localităţilor. In locul or­ganizării unor largi acţiuni de masă in acest domeniu, la care să contribuie din plin deputaţii, comisiile permanente, comitetele de cetăţeni, organizaţiile U.T.C., comisiile de femei, instituţiile, toţi cetăţenii localităţilor, unele consilii populare se mulţumesc cu măsuri izolate, lăsînd ca ini­ţiativa să vină de undeva din afară. Decizia adoptată recent de Comitetul executiv al Consiliu­lui popular al judeţului Iaşi sta­bileşte o seamă de măsuri me­nite să ducă la o mai bună gospodărire a oraşelor şi comu­nelor noastre. Ea prevede obli­gativitatea pentru toţi deţină­torii de imobile de a întreţine faţadele clădirilor, curţile şi îm­prejmuirile, de a amenaja spa­ţii verzi în faţă, iar pentru con­siliile populare de a se pre­ocupa de întreţinerea străzilor şi drumurilor, a parcurilor şi locu­rilor de agrement. Acum, in pe­rioada vacanţei de primăvară, este necesar să fie luate măsuri pentru antrenarea elevilor la e­­fectuarea unor lucrări obşteşti, privind gospodărirea localităţi­lor, cum ar fi amenajarea unor spaţii verzi, întreţinerea monu­mentelor, curăţarea izlazurilor etc. Concomitent cu măsurile pe care sunt obligate să le ia di­ferite unităţi pentru schimbarea firmelor necorespunzătoare, Di­recţia judeţeană de drumuri şi poduri are datoria de a con­fecţiona şi planta indicatoare în localităţile rurale, iar comitetele executive ale consiliilor popu­lare şi Comitetul judeţean pen­tru cultură şi artă să acţioneze pentru confecţionarea şi plan­tarea de indicatoare privind punctele turistice. Principala răspundere privind înfrumuseţarea şi buna gospo­dărire a localităţilor revine con­siliilor populare. Comitetele e­­xecutive ale acestora au sarcina de a organiza o susţinută mun­că politico-organizatorica, folo­sind toate mijloacele pe care le au la dispoziţie pentru mobili­zarea largă a maselor in direc­ţia înfăptuirii obiectivelor pro­puse in întrecere, asigurînd con­diţiile materiale necesare. Ana­lizele periodice privind stadiul realizării angajamentelor asu­mate să aibă drept scop sta­bilirea unor noi sarcini concrete în această direcţie. In acelaşi timp, comitetele executive au datoria de a lua măsuri de sancţionare a persoanelor care comit abateri de la normele de curăţenie a localităţilor şi a căilor de acces. Un rol însemnat revine con­siliilor locale ale Frontului Uni­tăţii Socialiste. Ele au datoria de a îndruma şi controla în­deaproape activitatea deputaţi­lor consiliilor populare, de a desfăşura - prin organizaţiile componente - o largă acţiune de mobilizare a maselor în în­trecerea patriotică. Chezăşia înfăptuirii obiective­lor promise o constituie condu­cerea de către organizaţiile de partid a acţiunii de gospodă­rire şi înfrumuseţare a localită­ţilor. Desfăşurarea unei susţinu­te munci politice în această di­recţie, controlul asupra înde­plinirii sarcinilor de către cei răspunzători, iată mijloacele pentru atingerea ţelului propus. In fiecare sat, comună, oraş există numeroase posibilităţi pentru ridicarea nivelului lor e­­dilitar-gospodăresc, între care entuziasmul maselor are un rol preponderent. Să folosim ■ din plin aceste rezerve şi posibili­tăţi pentru ca localităţile noas­tre să devină tot mai frumoase, tot mai bine gospodărite . POŞTA REDACŢIEI UN GRUP DE SALARI­AŢI de la Institutul agro­nomic Iaşi. Problema este cunoscută de către cei în drept. In­spectoratul de stat pentru igienă şi protecţia muncii a făcut determinările şi, împreună cu toată docu­mentaţia, institutul le-a tri­mis forului tutelar de la Bucureşti care pînă în pre­zent nu a binevoit să răs­pundă. Soluţia pe care v-o pro­pune Consiliul judeţean al sindicatelor­­ adresaţi-vă comisiei de judecată care, pe baza determinărilor fă­cute, va putea da cîştig de cauză pentru obţinerea sporului cuvenit. APRODU VASILE, str. Eugen Stamate, Bloc A. 2, sc. A, ap. 13, Paşcani. Pentru atitudinea unică avută faţă de dv., gestio­nara Perian Ruxanda a fost sancţionată de către conducerea D.G.L. Mixt Paşcani. De ce Periam Ru­xanda şi nu Perian Petru ? Pentru că titularul contrac­tului este Perian Ruxanda, soţul acesteia neavînd ca­litatea de angajat. Oricum, poate le-o fi de învăţătură la amendoi. UN GRUP DE MUNCI­TORI de la Fabrica „Ţesă­tura" : Conform prevederilor din contractul de închiriere, dv. trebuia să prezentaţi I.G.L.L., în termen de 10 (zece) zile de la data cînd vi s-au mărit salariile, do­vezile cu noile salarii. Dv. nu ati depus în ter­men legal aceste dovezi. In urma verificărilor efec­tuate de I.G.L.L. pe teren, în cursul lunii iulie 1959, acesta a solicitat fabricii unde lucraţi, respectiv „Ţesătura", să întocmească şi să expedieze tabele cu salariaţii cărora li s-au majorat salariile în vede­rea recalculării chiriilor. Fabrica a înaintat aceste tabele abia în luna septem­brie 1969. In aceste con­diţii I.G.L.L. a fost nevoit să recalculeze chiriile abia atunci aplicînd şi majoră­rile legale pentru întîrzie­­re (de la data de 1 febru­arie 1969, data majorării salariilor). Crime e vinovat că dv. aţi fost nevoiţi să suportaţi majorări . Apre­ciaţi din cele ce v-am expus. ROTARU CONSTANTIN, întreprinderea 14 instalaţii: In legătură cu încadra­rea dv. în noua categorie C , aceasta s-a făcut just. Privind acordarea treptelor în cadrul aceleiaşi catego­rii, am fost informaţi că vi s-au lămurit lucrurile şi, de asemenea, aţi fost în­drumat, avînd în vedere situaţia expusă, să faceţi o contestaţie la comisia tarifară din întreprindere, conform recomandărilor legii. M. D., str. .7 Noiembrie, Iaşi: Faptele pe care le rela­taţi sunt cunoscute de către serviciul miliţiei municipiu­lui, împotriva celor care practică jocuri de noroc s-au luat şi se vor lua măsurile legale. Costache Dumitru şi Vatamanu Ioan au fost amendaţi, iar lui Panfil Nelu i s-au întocmit acte de trimitere în jude­cată, aceasta ca să nu dăm decît cîteva exemple din cele mai recente. Serviciul miliţiei municipiului ne asi­gură că nu va slăbi pre­ocuparea pentru depistarea celor ce se ocupă cu asemenea treburi. RACHIANU ELENA, str. Dr. Ghelertei nr. 4 : Zona în care este situat imobilul în care locuiţi figurează în planul de sistematizare al oraşului, dar nu se vor face lucrări în anul 1970. AMARANDEI C. DUMITRU, satul Chişcăreni, comuna Şipote: Şcolii din Chişcăreni, In­spectoratul judeţean l-a repartizat patru semiburse. Printre elevii ce vor primi semibursă se numără și fiul dv., Amarandei Traian. BASAN LUPU COSTACHE, satul Coropceni, comuna Ciortești, GRIGOROVICI E­­DUARD, str. Socola nr. 45 , SIRBLI MIHAI, str. I. Creangă nr. 59, bl. 3, ap. 3, sc. A ; BELOIU CONSTANTIN, Ferma zootehnică Galata ; CIUBOTARU C. IO­AN, co­muna Belcești ; LACATAŞ EMILIAN, satul Zagavia, comuna Scobinţi ; ANA PODRAGU, str. Republicii nr. 51, sc. B ; VASILI- CHIOAIE GHEORGHE, ale­ea T. Nicolae nr. 4; FOIŞO­­REANU MAGDA, str. De­­cebal nr. 14, bloc B 3; SIVINTEANU PETRUS, Piaţa Unirii nr. 9, etaj 7, ap. 46 ; TIOSA ANICA, str. Măcelari nr. 15. V-am răspuns prin poștă. Radu BALTAG ore Radio Iaşi PROGRAMUL DE SEARA (8 A­­PRILIE): 17.00 Buletin de ştiri ? 17.05 Estrada zilei? 17.30 Actua­litatea economică? 17.45 Solişti şi orchestre de muzică populară ? 18.00 Viaţa universitară. Cerce­tarea sociologică din centrul u­­niversitar Bacău? 18.20 Pe por­tativul undelor, melodia prefera­tă ? 19.00 Radiojurnal? 19.15 Ro­manţe interpretate de Gică Pe­­trescu? 19.30 Săptămîna muzi­cală? 20.05 Melodii-club (relua­re)­ 2100 Buletin de ştiri? 21.05 Piese instrumentale? 21.20 Can­ţonete interpretate de Tito Schip­pe ! 21.30 Cărţi, scriitori, opi­nii? 21.45 Valsuri şi tangouri ce­lebre. PROGRAMUL DE DIMINEAŢA­ (9 APRILIE): 6.00 Buletin de ştiri? 6.05 Matineu muzical? 6.30 Actua­litatea In agricultură. 6.40 Bucu­rie, mîndră floare? 7.00 Infor­maţii şi muzică. Televiziune 18.00 Emisiune pentru tineret ? 18.30 „Luceafărul de ziuă" — O veche legendă din Oaş, transpu­să scenic. Prezintă colectivul An­samblului de stat din Baia Ma­re ? 19.00 Telejurnalul de sea­ră ? 19.20 „Acţiunea L“ — Le­gumicultura ? 19.30 Anchetă TV — Anul I, după absolvirea fa­cultăţii ? 20.35 Telecinemateca : „Mandy" ? 22.10 „Strbca în căru­ţă* — montaj muzical-coregrafic ? 22.10 Telejurnalul de noapte » 22.30 Salonul literar TV. Cinematografe VICTORIA: „Republica fetelor­,, orele 9 si 11.10. La ora 20.00, in cadrul zilelor filmului din R.F. a Germaniei va avea loc un spectacol de gală cu filmul­­ „Picioare lungi, degete lungi"*.' REPUBLICA: „Domnisoara doctor", orele: 8.45? 11? 14.15? 16.25? 18.35? 20.45. COPOU: „Ultima dragoste“, orele: 9? 11? 15? 17? 19? 21. ARTA: „Cartierul vese­liei", ora 9? „O înttmplare", o­­rele: 11.15. 15? 17? 19? 21. CASAJ DE CULTURA „TATARASI*: „Sim­paticul domn „R", orele: 10? 18? 20. NICOLINA: „Bărbaţi In de­plasare*, orele: 10? 18? 20. Opera ele stat La ora 19.30 va fi prezentat un spectacol cu: „Cocoaaful dă la Notre-Dame" („Esmeralda").­ Sunt valabile biletele cu seri* 37. Casa de cultură a sindicatelor La ora 20.00 Teatrul ,Lucia, Sturdza Bulandra* — Bucureşti prezintă un spectacol cu piesa I „Puricele In ureche". In rolurile principale : Octavian Cotescu, Gina Patrichi, Lucia Mara, Ion Besoiu, Paul Sava, Aurel Cio ranu. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00 la Clubul arte­lor lectorul universitar Michel Louyot, de la catedra de limba franceză a Facultăţii de filolo­gie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza“, va vorbi despre Mauri­ce Bejart şi baletul contemporan Muzee In Palatul Culturii azi puteţi vizita: Muzeul de artă, Muzeul etnografic al Moldovei, Muzeul politehnic, care sunt deschise in­­tre orele 10—13 şi 17—20. La a­­celeaşi ore puteţi vizita şi Mu­zeul Unirii (str. Lăpuşneanu). Muzeul de istorie naturală (str. Gh. Dimitrov nr. 72), este des­chis între orele 9—13 şi 15—19 Timpul probabil Vremea se menţine frumoasă şi continuă să se încălzească. Cerul va fi variabil ziua şi se­nin noaptea şi dimineaţa. Vînt slab din sectorul sudic. Tempe­ratura aerului în creştere uşoa­ră ? minimele vor oscila Intre 0 grade şl plus 4 grade, iar ma­ximele Intre 13 şl­­19 grade.'

Next