Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)
1970-09-01 / nr. 7450
ANDI XXTI 4 PAGINI JO BANI Proletari din toate ţârile, unifi-vă! locula laşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean DIMINUAREA CHELTUIELILOR MATERIALE AMPLIFICĂ EFICIENŢA ECONOMICĂ unii sulii putri ntm a Mlr C Vasile MOCANU directorul Sucursalei judeţene Iaşi a Băncii de investiţii erinţele actuale ale economiei, corelate cu legile progresului economic, impun ca noile obiective productive să se realizeze cu indicatori tehnicoeconomici superiori faţă de trecut. In cele ce urmează ne vom referi la unii dintre aceştia, în ierarhizarea indicatorilor tehnico-economici, un loc însemnat şi de maximă importanţă pentru dimensionarea altora ocupă justa determinare a valorii investiţiei, estimată prin devizul general şi proporţia cit mai scăzută a lucrărilor de construcţii-montaj în volumul total al investiţiei. Diminuarea volumului construcţiilor, cît şi reducerea duratei de execuţie sunt influenţate direct de soluţiile constructive alese, de gradul de prefabricare şi de industrializare a construcţiilor. De aceea, este necesar ca proiectanţii să insiste mai mult asupra găsirii unor noi sisteme constructive de greutate cit mai redusă, care să uşureze problema transporturilor, să reducă durata de execuţie şi necesarul de forţă de muncă, să permită o substanţială creştere a productivităţii muncii in sectorul construcţiilor. Betonul, cu caracteristicile sale de a se adapta oricărei forme dorite, îşi va menţine, desigur, încă mult timp poziţia sa în structura construcţiilor, dar pentru eliminarea greutăţii sale specifice mari se impune adoptarea de betoane cu agregate uşoare — granulite— care să înlocuiască produsele de balastieră naturale, precum şi extinderea utilizării elementelor armate şi nearmate din beton celular autoclavizat. Suprafeţele şi înălţimile clădirilor de producţie să se stabilească în strictul necesar, determinat de gabaritele maşinilor şi utilajelor tehnologice şi de spaţiile minime necesare între maşini pentru circulaţie şi transporturi. Suprafeţele depozitelor pentru materii prime, semifabricate şi produse finite trebuie, de asemenea, judicios dimensionate pe baza stocului necesar, eliminîndu-se orice supradimensionări. Depozitările să nu se facă în clădiri de acelaşi tip cu halele de producţie sau în clădiri etajate, ci, după natura materialelor depozitate, în aer liber, pe platforme acoperite sau în construcţii uşoare, prevăzîndu-se izolări termice numai în cazurile de strictă necesitate. înălţimile clădirilor pentru depozite trebuie să se stabilească la funcţie de înălţimea maximă posibilă de depozitare, în raport cu mijloacele mecanizate de stivuire şi de manipulare prevăzute pentru dotarea lor. Reducerea costului construcţiilor trebuie obţinută şi pe seama eliminării tuturor finisajelor care nu sînt absolut necesare, atît în interiorul, cît şi în exteriorul clădirilor. Utilajele şi instalaţiile tehnologice trebuie judicios alese atît ca număr, cît şi după caracteristicile tehnice. Ponderea ridicată a utilajelor în volumul total al investiţiei este un prim indiciu al unor obiective eficiente. Amintim aceste imperative din domeniul investiţiilor pentru că, din păcate, uneori ele sînt ignorate, ceea ce afectează negativ eficienţa economică a investiţiilor. Bunăoară, numai în primul semestru din acest an Sucursala judeţeană a Băncii de investiţii a redus unele valori de documentaţii care, după o analiză mai temeinică, s-au dovedit a nu fi necesare şi oportune, lipsite de eficienţă, supradimensionate sau supraevaluate. S-au efectuat, astfel, reduceri de circa 700.000 de lei la lucrările de extindere a Centralei termice de ,la Fabrica de antibiotice, iar la cantina Uzinei de fibre sintetice de peste 500.000 de lei. Lucrările de modernizare a străzii ,23 August", printr-o analiză mai atentă, s-au redus cu 309.000 lei, tocmai prin eliminarea celor neeconomicoase. La Fabrica de oţel din Hîrlău, deşi documentaţia a fost redusă substanţial de beneficiar, faţă de prima variantă, organele bancare au mai eliminat 242.000 de lei prin corelarea mai bună a capacităţilor de depozitare a materiei prime, reducerea unor lucrări de folosinţă generală şi a unor dotări. Diminuarea valorii lucrării a îmbunătăţit şi indicatorul investiţiei specifice de la 200 de lei/hl. la 186 lei/hl. Adăugind la această reducere şi unele îmbunătăţiri ale preţului de cost şi sporirea beneficiului anual s-a influenţat pozitiv Indicatorul privind durata de recuperare a investiţiei de la 12,1 ani la 8,5 ani. Tot la industria locală, posibilităţi de dimensionare judicioasă a suprafeţelor productive şi de depozitare există şi la hala de maturizare a tuburilor din beton, din cadrul noii secţii (continuare în pag. a 3-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu televiziunii austriece Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, luni la amiază, un grup de ziarişti de la televiziunea austriacă. La primire a fost de faţă tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al G.G. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat ziariştilor austrieci un interviu referindu-se la unele aspecte ale construcţiei socialismului in România şi ale politicii externe a statului nostru. (Agerpres) încheierea lucrărilor celei de-a 7-a Conferinţe naţionale de ştiinţă a solului Ieri, la Iaşi, s-au încheiat lucrările celei de-a 7-a Conferinţe naţionale de ştiinţă a solului. Operatoarea Elena Acujboaie este una dintre fruntaşele secţiei a 11-a condiţionare de la Fabrica de antibiotice din Iaşi. La şedinţa de închidere a lucrărilor Conferinţei a participat tov. ing. Victor Clima, secretar al Comitetului judeţean de partid. Cu acest prilej, s-a ales Consiliul de conducere al Societăţii naţionale române pentru ştiinţa solului. Preşedinte a fost desemnat acad. prof. Grigore Obrejanu, vicepreşedinţi acad. prof. Constantin Chiriţă, acad. prof. David Davidescu, dr. A. Canarache, iar secretar general dr. Teaci Dumitru. WrfVWWVWWVWWIrfWVWWtWWWwWJWWSWWWWWWWWWWWWWIAJVWWWW WWWWWWWWtfWWWWWUWfWW SEMĂNATUL GRÎULUI, LA UN ÎNALT NIVEL AGROTEHNIC! Lucrările agricole de toamnă concentrează volumul cel mai mare de muncă, deoarece într-o perioadă relativ scurtă şi in condiţii de climă nu totdeauna favorabile, trebuie să se stringă întreaga recoltă de pe cîmp şi în acelaşi timp să se creeze condiţii corespunzătoare pentru recolta viitoare. In perioada ce urmează, in cooperativele agricole din judeţul nostru vor trebui executate însăminţările de toamnă pe suprafaţa de 62.340 de hectare, arăturile adinei pentru însămînţările de primăvară pe 105.000 hectare, executarea arăturilor în vii şi livezi pe 6.920 de hectare, transportul, împrăştierea şi incorporarea în sol a 120 mii de tone îngrăşăminte organice şi 13.700 de tone îngrăşăminte chimice, recoltatul porumbului de pe suprafaţa de 82.500 hectare, fiorii-soarelui de pe 21.310 hectare, sfeclei de zahăr de pe 5.230 de hectare, cartofilor de pe 4.540 de hectare, precum şi ai culturilor de soia, cînepă, legume, fructe, struguri, plante furajere etc. Numai transportul produselor de toamnă (principale şi secundare), însumează la cooperativele agricole de producţie peste 8 milioane de tone. Pentru executarea în perioada optimă a întregului volum de lucrări, este necesar ca la nivelul fiecărei cooperative agricole să se facă o organizare perfectă a muncii, cu termene precise pe acţiuni şi factori de răspundere şi să se folosească toate forţele mecanice, manuale precum şi atelajele, la întreaga capacitate. Recolta de grîu obţinută în acest an, care nu oglindeşte de loc posibilităţile, se datoreşte, în afară de cauzele obiective, şi unei insuficiente preocupări din partea conducerilor cooperativelor agricole de producţie şi a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, a specialiştilor, pentru pregătirea terenului (fertilizare, arătură, pat germinativ), executarea însămînţărilor, întreţinerea şi recoltarea acestei culturi la nivelul corespunzător. Asemenea deficienţe vor trebui în mod hotărit înlăturate, astfel ca în anul viitor recolta de grîu să fie net superioară, la nivelul bazei tehnicomateriale cu care este înzestrată agricultura noastră socialistă. In acest scop au şi fost luate unele măsuri. Nu de mult, inginerii şeii din C.A.P., inginerii şeii din I.M.A. şi cadre de la Direcţia agricolă au participat la o instruire de 5 zile la M.A.S., unde au fost prezentate tehnologiile ce trebuie aplicate în această toamnă fiecărei culturi, insistîndu-se în mod deosebit asupra culturii griului. Avîndu-se in vedere experienţa unităţilor fruntaşe şi pe baza consultării cercetătorilor de la Staţiunea experimentală Podu-Iloaiei, Direcţia agricolă a stabilit tehnologia ce trebuie aplicată culturii griului în zona noastră. In acest scop este necesar să se ţină seama în primul rînd de amplasarea culturii griului. Griul să se amplaseze pe terenuri mai fertile, cu scurgere, evitîndu-se terenurile mai joase, unde există pericolul inundaţiilor sau al băltirilor. Dacă, totuşi, pe anumite suprafeţe unde se va semăna grîu există pericolul băltirilor se vor lua măsuri încă din această toamnă de a se nivela terenul înainte de semănat, folosind nivelatoarele din dotarea sau de a se executa şanţuri de scurgere, după semănat, înainte de răsărirea plantelor. Se va avea In vedere ca griul să nu urmeze după el însuşi mai mult de doi ani consecutiv, iar parcelele unde în acest an s-a manifestat atac de boli sau dăunători, să fie excluse de la amplasare. Incontinuare în pag. a 2-a) Ing. T. BALOŞ director adjunct Direcţia agricolă judeţeană 546 tone economii de metal Bilanţul pe 7 luni de la Uzina mecanică .Nicotină" arată o economie suplimentară la preţul de cost de 3,9 milioane lei. Cum s-au obţinut economiile? Reducînd, în mod deosebit, cheltuielile materiale, intre acestea un loc important îl ocupă metalul. Prin reproiectarea unor produse şi prin alte măsuri de gospodărire au fost economisite 546 de tone de metal. Printre produsele reproiectate sunt: staţia de malaxat mixturi asfaltice R 3 (economii de 800 kg. metal de fiecare staţie), malaxorul mecanic (economii — 140 kg. metal), screper pe cablu de 1,5 și 3 m.c. (economii — 6 000 kg. metal), screper tractat de 8 m.c. (economii 800 kg. metal). tn pag, a 2-a SPORT Vedere generală a Uzinei de prelucrare a maselor plastice din Iași. r MESAJUL preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUSESCU, 71 adresat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres international de istoria medicinii In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, care îşi începe astăzi lucrările la Bucureşti, un salut cordial. România este bucuroasă să acorde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for ştiinţific internaţional care reuneşte savanţi şi cercetători de prestigiu dintr-un însemnat număr de ţări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde şi continui prefaceri înnoitoare, ştiinţa este un aliat de nelipsit al popoarelor în lupta pentru o viaţă mai bună. In acest cadru, ştiinţele medicale au, prin însuşi obiectul lor, un rol de o covîrşitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănătăţii şi vieţii celui mai preţios fond al societăţii — omul. Fără îndoială, cunoaşterea preocupărilor umaniste ale savanţilor şi cercetătorilor din trecut, a uriaşelor investiţii de gîndire şi de strădanii ale omenirii în lupta împotriva bolilor şi a durerii constituie un factor preţios în eforturile care se depun pentru a soluţiona cu succes problemele complexe ale medicinii contemporane. Apreciem de aceea în mod deosebit această întîlnire a dumneavoastră, menită să aducă noi contribuţii la cunoaşterea doctrinelor şi practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obţinerea de noi progrese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătăţii oamenilor este o cauză comună a tuturor popoarelor, un domeniu în care savanţii şi cercetătorii din toate ţările lumii pot colabora fructuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oamenilor de ştiinţă şi a tuturor slujitorilor pe tărîmul medicinii din patria noastră, activitate căreia statul, guvernul ţării se străduiesc să-i creeze condiţii tot mai bune de desfăşurare. Avem convingerea că abordarea în cadrul Congresului dumneavoastră a temei relaţiilor medicale ale României cu alte ţări — aşa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii , va înlesni mai buna cunoaştere şi punere în lumină a realizărilor şi a vocaţiei umaniste a medicinii româneşti, dornică să conlucreze strîns cu şcolile medicale de pretutindeni în lupta pentru ocrotirea sănătăţii individului şi a colectivităţii, pentru împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare şi fericire, de progres şi pace ale popoarelor. Prin insăşi natura ei, medicina slujeşte vieţii, ocrotirii sănătăţii omului, păcii şi, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca din lume să se instaureze relaţii de înţelegere şi colaborare intre toate naţiunile. Progresul ştiinţelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturilor multilaterale dintre savanţii şi cercetătorii de pretutindeni, intensificarea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a respectului independenţei şi suveranităţii fiecărui popor. Urez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, exprimîndu-mi convingerea că el va reprezenta un moment important în dezvoltarea ştiinţelor medicale, in întărirea colaborării internaţionale a oamenilor de ştiinţă. O singură întrebare şi citeva cauze Cum se asigură aprovizionarea locuitorilor prin unităţile cooperaţiei de consum ? Acesta a fost scopul raidului-anchetă organizat de redacţia noastră, în ziua de 27 august a.c., prin cîteva comune din nordul judeţului Iaşi. Constatările le consemnăm în rîndurile care urmează. Primul popas : comuna Vlădeni. Aici ne ajută la buna desfăşurare a raidului şi corespondentul nostru Constantin Cojocaru, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid. O primă impresie, rămasă definitivă pînă la urmă, este aceea că aprovizionarea satisface nu numai nevoile locuitorilor din Vlădeni, ci şi ale celor din comuna Movileni. In unităţile de desfacere sunt puse la dispoziţia oricui doreşte un sortiment variat de mărfuri şi, ceea ce este deosebit de important, anul acesta nu s-au semnalat goluri in aprovizionare, dată fiind existenţa unor rezerve în depozit, care nu depăşesc însă normativul admis. Şi încă un detaliu nu mai puţin important : din volumul total al mărfurilor desfăcute în 1970, în valoare de 9,4 milioane lei, aproape jumătate au fost absorbite de unităţile cooperativei de consum din Movileni. De unde se desprinde concluzia că stocurile de mărfuri au fost just repartizate pe ambele comune. Aflăm totodată că preşedintelui cooperativei de consum din Vlădeni, tov. Ioan Spătaru, i s-a decernat, nu de mult. Ordinul Muncii clasa a lll-a, pentru activitatea depusă.Pentru că el a dovedit nu numai un dezvoltat simţ gospodăresc în îndeplinirea obligaţiilor revenite, ci şi un spirit întreprinzător în buna organizare a aprovizionării locuitorilor din Vlădeni şi Movileni. Al doilea popas: comuna Lespezi. Şefa contabilă a cooperativei de consum, tov. Elena Camer, ne informează despre îndeplinirea planului la toţi indicatorii. O realizare demnă de laudă. Dar dacă trecem activitatea acestei cooperative de consum pe sub lentila unei lupe, observăm fisuri care nemulţumesc, şi pe bună dreptate, cumpărătorii. Să le privim pe rînd şi să pătrundem la cauzele care le generează. Cooperativa de consum din Lespezi cuprinde în sfera ei de activitate şi comunele Sireţel şi Vînătorii. S-au repartizat întotdeauna mărfurile în mod echitabil în toate cele trei comune? Râs-,punsul este negativ. Spre convingere dăm numai două exemple. Anul acesta, cooperativa de consum Lespezi a primit mai bine de 15.000 m. p. de carton asfaltat. Din această cantitate, aproape 10.000 m. p. s-au oprit la centru, 3.200 m.p. s-au trimis la Vînătorii, iar locuitorii din Sireţel nu au primit decit restul ce a mai rămas, de 2.000 m. p. De asemenea, în lunile ianuarie, mai şi iunie a.c., aceeaşi unitate a mai primit 3.300 kg. de tablă zincată din care unităţile din Sireţel şi Vînătorii nu au primit nici un gram. Probabil că tov. Nicolae Oniceanu, preşedintele cooperativei de consum, este un adept convins al zicalei »cămaşa e mai aproape de piele decit haina". Un alt popas : comuna Todireşti, cu sediul cooperativei de consum în satul Stroeşti. Gestionara Maria Ilăşoaia, de la magazinul universal al satului Hărmăneşti ne prezintă, indignată, o listă respectabilă de mărfuri cerute de cîteva luni de cumpărători şi neonorate la repetatele ei solicitări. Din aceasta notăm doar citeva : pantofi bărbăteşti, toate mărimile, la preţul de 113 lei perechea, încălţăminte de damă cu gumerele 37-39, prosoape pluşate şi nepluşate, basmale de 8,60 lei bucata, elastic etc. etc. „Au fost cerute aceste mărfuri prin notele de comandă ?" — o întrebăm pe gestionară. „Desigur!". „Cînd?". ,Păi, în nota din... 20 august a.c.“ Se înţelege că după un astfel de răspuns comentariile sunt absolut de prisos. Aceeaşi gestionară ne-a declarat ulterior că în rezervorul cu capacitatea de o tonă nu avea decit 50 de litri petrol, ba şi acela amestecat cu apă de ploaie. Al. SEVERIN (continuare in pag. a 3-a) rvvwvwwvwvvvwwvvv Raid-anchetă prin cîteva unităţi ale cooperaţiei de consum rvwwwwwvwvwvww/