Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)

1970-10-14 / nr. 7487

ANUL XXÎI­ Nr. 7487 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1970 « PAGINI 30 BANI i1 Proletari din toate ţările, uniţi-vă acorii Insului Pentru un start bun In noul cincinal, în aceste zile se impune Va ori icarea tfl Hi tali i Mianului unu­­i material A­u trecut trei trimestre şi nu de multe zile am păşit în ultimul din a­­nul 1970, anul de Hotar între două cincinale. In răstimpul trimestrelor pe care le-am parcurs, toate colectivele de muncă din unităţile econo­mice ale judeţului nostru, sub directa îndrumare a organizaţii­lor de partid, au depus efor­turi susţinute şi s-au străduit să se situeze la înălţimea sar­cinilor trasate în domeniul eco­nomiei de către conducerea su­­perioară de partid şi de stat. S-a depus o muncă neobosi­tă, în multe zile de repaus îm­­brăcîndu-se haina de lucru. Şi toate acestea pe fundalul no­oane de lei, ceea ce repre­zintă o creştere de 14,7 la sută faţă de realizările aceleiaşi perioade din anul precedent. Relevant este faptul că, din a­­cest spor de producţie, 69,4 la sută a fost obţinut pe sea­ma creşterii productivităţii mun­cii. De altfel, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1969, nivelul acestui indicator a crescut cu 10,7 la sută. Dacă ne referim la indicatorul producţie marfă, depăşirea sarcinilor programate se ridică la circa 127 milioa­ne de lei. Producţia suplimen­tară realizată în această pe­rioadă s-a concretizat în can­tităţi apreciabile de ţevi din oţel sudate, profile îndoite, fie După trei trimestre, în întreprinderile şi organizaţiile economice din judeţ bilulul ţel de a crea o bază cît mai trainică şi certitudini de traducere în fapt a Directivelor Congresului al X- lea al P.C.R. Se cuvine, deci, o privire re­trospectivă asupra împlinirilor de pînă acum şi, bineînţeles, o creionare a imperativelor şi de­zideratelor primordiale ce tre­buie să stea în centrul aten­ţiei tuturor colectivelor de mun­că din întreprinderile şi orga­nizaţiile economice ale judeţu­lui Iaşi în aceste luni ce ne mai despart de începutul unui nou cincinal. Din datele operative comu­nicate de unităţile economice din judeţul nostru rezultă noi şi substanţiale succese în în­deplinirea planului de stat la principalii indicatori. In aceste trei trimestre s-a obţinut, peste plan, o producţie globală in­dustrială de aproape 107 mili­bre poliesterice, penicilină şi streptomicină, ţesături de măta­se şi de bumbac, materiale de construcţii ş.a. Pentru toate rezultatele sus­­amintite, colectivele de muncă din întreprinderile judeţului me­­rită calde felicitări şi urări pentru continua lor amplificare. Spunem aceasta pentru că da­torită unor greutăţi întîmpinate în aprovizionarea cu materii prime şi materiale, a nerespec­­tării contractelor de colabora­re de către unele unităţi din ţară, dar, in special, a defec­ţiunilor mecanice şi tehnologi­ce înregistrate la utilaje şi in­stalaţii, precum şi ca urmare a manifestării unor lipsuri în organizarea producţiei şi a mun­cii, unele unităţi au rămîneri în urmă. Astfel, la producţia glo­­bală industrială, 6 întreprinderi nu au realizat din planul pe (continuare în pag. a 2-a) Recoltatul culturilor de toamnă în unele C. A. P.-uri în timp ce unii muncesc pe cimp, alţii taie frunze... | C. A.P. Scînteia - Floarea-soarelui a fost predată la bază, sfecla de zahăr e aproape gata de recoltat || C. A. P. Mogoşeşti - Cum înţelege un membru al consiliului de conducere să-şi facă datoria . Recolta pe cimp, atelajele la umbră . C. A. P. Şcheia - De ce nu participă la muncă unii cooperatori Pînă acum, zilele lui oc­tombrie au fost frumoase. „Cele care vor urma nu ştim cum vor fi, a ţinut să ne spu­nă tov. Ştefan Eţcu, secre­tarul comitetului comunal de partid din Scînteia. De aceea au fost intensificate eforturi­le pentru a se strînge cît mai repede recolta de pe cîmp". Seara, la­­operativa­ de lu­cru al brigadierii, unde am stat de vorbă şi cu secreta­rul comitetului comunal de partid, tov. ing. Dan Condu­­rache ne-a prezentat un scurt bilanţ al rezultatelor din a­­ceastă campanie. Floarea-soa­relui de pe cele 300 de hec­tare, bunăoară, a fost re­coltată, treierată şi dusă în bază, iar terenul este aproa­pe în întregime eliberat. „La eliberarea terenului, ne-a spus tov. Ştefan Eţcu, au dat o mină de ajutor şi elevii din comună. Aportul lor este con­cretizat în eliberarea a circa 100 de hectare“. Din datele furnizate de baza­­de recepţie din localitate a reieşit că membrii coopera­tori au dus în bază, în aceas­tă toamnă, peste 1.600 de to­ne de sfeclă de zahăr. „Mai avem de recoltat 20 de hec­tare. Dacă nu era aglomerată baza, eram gata şi cu această lucrare“ — a ţinut să preci­zeze inginerul. Gheorghe STEJARU Ion RÂZEŞU (continuare In pag. a 3-a) La C.A.P. Deleni se recoltează pentru siloz tulpinile de porumb de pe care s-au cules ştiuleţii. Şcoala profesională agricolă din Miroslava, care a împlinit recent 50 de ani de activitate. La iarnă, apartamentele vor avea căldură şi apă caldă menajeră ? Valul de frig de la sfîrşitul lunii septembrie a constituit un examen trecut cu succes de către co­lectivele de muncă ale Centralei electrice de termo­­ficare (C.E.T.) şi serviciului mecanic şef din cadrul I.G.L.L. Afirmaţia se bazează pe fapte incontestabile. Deşi frigul a sosit mult mai devreme decât era normal, la solicitările creşelor, grădiniţelor, şcoli­lor, spitalelor­­ şi a numeroase asociaţii de locatari, majoritatea instalaţiilor de încălzire centrală şi prepararea apei calde menajere au fost puse în funcţiune. Alerta în care s-au aflat, în acele zile, inginerii, maiştrii, echipele de reparaţii, fochiştii a demonstrat că şi în acest sector al deservirii populaţiei municipiului se poate răspunde cu ... căldură. Vă amintiţi desigur că în repetate rînduri ziarul „Flacăra Iaşului", făcîndu-se ecoul reclamaţiilor, se­sizărilor şi propunerilor a numeroşi locatari din di­verse zone ale oraşului, a dezbătut şi susţinut in coloanele sale prin mai multe articole, scrisori de la cititori, anchete, mese rotunde mult disputata proble­mă a încălzirii apartamentelor. Biroul Comitetului municipal de partid, Comitetul executiv al Consi­liului popular municipal, Direcţia judeţeană de­ gos­podărie comunală şi locativă au organizat ample discuţii pe această temă cu specialişti şi reprezen­tanţi ai Institutului judeţean de proiectări (fostul C.S.A.P.C.), I.A.C.G.B., T.C., C.E.T. şi I.G.L.L. stabi­lind măsurile principale pentru fiecare întreprindere în parte în scopul înlăturării deficienţelor consta­tate în funcţionarea instalaţiilor de­ încălzire şi pre­parare a apei calde care s-au manifestat în iernile trecute. Concretizarea soluţiilor şi măsurilor preco­nizate în planurile de acţiuni comune, coordonarea acestora de către Consiliul popular municipal, aportul organizaţiei de partid şi de sindicat din cadrul I.GJ­.L. la mobilizarea colectivului de muncă al serviciului mecanic şef au contribuit la rezolvarea majorităţii deficienţelor semnalate. Ne-ar trebui mult spaţiu să prezentăm rezultatele acestei vaste acţiuni care a început încă din primele zile ale primăverii, munca deosebită prestată de ingineri, maiştri, echipe de reparaţii ş.a.m.d. Ne vom referi doar la cîteva cvartale, blocuri de locuinţe­ de unde au pornit, in iernile trecute, numeroase reclamaţii­ pri­vind încălzirea apartamentelor şi a furnizării apei calde. Astfel, în microraioanele II şi III Tătăraşi, imediat după terminarea perioadei de încălzire din iarna trecută s-a trecut la schimbarea conductelor din canalul termic pe porţiunea dintre blocurile F.l şi F.2 cu alte conducte de secţiune mai mare, rezo-l­­vînd astfel deficienţele în încălzirea unor aparta­■ La primul val de frig, serviciul mecanic şef în alertă ■ C. E. T., centralele termice şi punctele de racordare distribuie căldură ■ S-a ţinut cont de reclamaţiile şi pro­punerile locatarilor . Cei ce n-au răspuns apelului de verificare a instalaţiilor interioare,trag consecinţe mente. Majorarea secţiunii­ conductelor din canalul termic pe porţiunile­­care deveniseră necorespunzătoa­­re, datorită îndesirilor, în zona P.R. 16 (punct de racordare) şi P.R. 19, înlocuirea conductelor coro­date din subsolul blocului F.3, montarea celei de a doua pompe de rezervă pentru recirculaţie la P.R. 17, a cite două pompe de recirculaţie la blocu­rile F.2 şi F.7 sunt numai cîteva dintre lucrările exe­cutate în această zonă. Datorită muncii neobosite depuse de către colec­tivul de muncitori al sectorului Socola—Nicolina s-a reuşit să se înlocuiască conductele din canalele termice care aveau un grad avansat de uzură pe distanţe foarte mari, în zonele punctelor termice numerele 1, 2, 3, 4, 6, şi 7. Ne vom opri ceva mai mult la sectorul de locuinţe din cartierul Dimitrie Cantemir, deoarece aici s-au semnalat, în iernile trecute, cele mai mari necazuri în cadrul punctelor termice nr. 13 şi 14 unde, din construcţie, instalaţiile de încălzire centrală au avut cele mai mari defecţiuni. Trebuie să arătăm acum că prin schimbarea soluţiei tehnice cu o alta care asigură o dublă alimentare, blocul din Şoseaua Naţională nr. 180 va avea, în sfîrşit, căldură. Aceeaşi atenţie a fost, acordată şi sectorului cen­tralelor termice rezolvîndu-se numeroase deficienţe ivite la încălzirea blocurilor. Nu trebuie să trecem însă cu vederea că furnizo­rul principal al energiei termice este G.E.T.-ul. Acţionlndu-se în două, direcţii principale — asigu­rarea sursei de căldură şi a mijloacelor de transport a acesteia — colectivul de muncă de la C.E.T. a reuşit să verifice şi să repare două cazane de abur şi un turboagregat, continuînd în prezent lucrările la cel de al treilea cazan de abur care se va da în folosinţă în prima decadă a lunii în curs, cît şi la cel de al doilea turboagregat care urmează a fi pus în funcţiune în a doua decadă a­ lunii. Ca urmare, la cererea unor unităţi, C.E.T.-ul a putut furniza căldură necesară încă de la 26 septembrie.­­ Din ancheta noastră rezultă că la această dată sunt şi lucrări rămase mult în urmă ,faţă de timp şi chiar faţă de grafic. La P.R. 18 unde un aparat în contracurent a fost scos din funcţiune nu a fost înlocuit nici acum. De asemenea, la P.R. .17, P.R. 19, P.R. 22, dar mai cu seamă la noile construcţii şi instalaţii ale P.R. 21 şi P.R 25 se înregistrează, din cauza constructorilor, serioase rămîneri în urmă. Nemontarea unei staţii de hidrofor la P.R. 2 a şi generat unele reclamaţii din partea locatarilor. Con- Al. MONTEORU (continuare în pag. a 2-a) Consfătuire „Tehnica la zi - Iaşi 1971“ impun a fi întreprinse în ve­derea organizării acţiunii de propagandă tehnico-economică „Tehnica la zi - Iaşi 1971". Această acţiune, care în anul viitor va fi la a treia ediţie, se organizează de Consiliul judeţean al sindicatelor împre­ună cu Cabinetul judeţean pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. La con­sfătuire au luat parte membrii comitetelor sindicatelor din li­nele întreprinderi ieşene, con­ducători ai cabinetelor tehnice din întreprinderi, reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii de masă. Cu acest prilej, din partea Uzinei de fibre sintetice, Uzi­nei mecanice Paşcani şi Fa­bricii de antibiotice s-au pre­zentat informări asupra înde­plinirii programului „Tehnica la zi” în acest an, precum şi proiectele în această direcţie pentru anul viitor. Totodată, au fost sugerate numeroase şi utile propuneri cu privire la organizarea ac­ţiunii în anul 1971 şi la con­ţinutul manifestărilor ce vor avea loc. Zilele acestea a avut loc la Consiliul judeţean al sindica­telor o consfătuire de lucru care a dezbătut măsurile ce se ■ ■ ■ H Declarația comună sovieto—franceză ■ B Stabilirea relațiilor diplomatice între R. P. Chineză și Canada I în pagina a 4-a I ■ ■■ B­­S­SI I Sosirea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, la New York NEW Y©RK 13 (Ager­­pres). De la trimişii speciali, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, a so­sit marţi la amiază la New York pentru a participa la lu­crările sesiunii jubiliare a Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite, împreună cu preşedintele Nicolae Ceauşescu au sosit to­varăşii Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Executiv, secretar al G.G. al P.G.R., de­putat în Marea Adunare Na­ţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidenţial a ate­rizat pe aeroportul interna­ţional „J. F. Kennedy" la ora 12 (ora locală). Ceremonia în­­tîmpinării a avut loc în faţa salonului oficial, unde erau ar­borate drapelul de stat al României şi steagul Organiza­ţiei Naţiunilor Unite. Erau prezenţi şefi de dele­gaţii ale ţărilor membre ale Naţiunilor Unite, reprezen­tanţi permanenţi acreditaţi la O.N.U., precum şi diplomaţi care iau parte la lucrările se­siunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezervat şefilor de stat care sosesc la Naţiunile Unite, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de şeful ceremonia­lului, Sinon Korle, iar în nu­mele primarului, New Yorku­­lui, John Lindsay, de repre­zentantul acestuia, John Pal­mer.­­ Au fost de faţă membrii de­legaţiei române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Eco­­bescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Gro­za, vicepreşedintă a Marii A­­dunări Naţionale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul per­manent al României la Na­ţiunile Unite, şi Corneliu Bog­dan, ambasadorul ţării noastre la Washington. Ziarişti americani, corespon­denţi străini, reporteri ai prin­cipalelor posturi de radio, te­leviziune şi cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a şefului statului român. Răspunzînd solicitărilor re­prezentanţilor presei, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu a fă­cut o scurtă declaraţie. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus pre­şedintele Nicolae Ceauşescu— pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite. Apreciem că Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asi­gurarea unei lumi de coope­rare şi de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite şi aş dori să a­­dresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita u­­nele centre ale Statelor Unite ale Americii şi să am o întîl­­nire cu preşedintele S. U. A., domnul Nixon. In încheiere, preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit reprezentantului municipalităţii New Yorkului, şefului proto­colului O.N.U., tuturor celor prezenţi, pentru primirea fă­cută. Un grup de copii ai diplo­maţilor români au oferit bu­chete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. Coloana maşinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Naţiunile Unite, reşedinţa preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, pe timpul şederii la New York. Marţi după-amiază, preşe­dintele Nicolae Ceauşescu va avea întrevederi cu preşedin­tele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, şi cu secre­tarul general al O.N.U., U Tliant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine-MONTREAL 13 — Trimisul special Emviu Rodescu trans­mite : In continuarea călăto­­riei spre New York, avionul prezidenţial a făcut, în seara zilei de 12 octombrie, escală la Montreal, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoa-­ nele care îl însoţesc au ră­mas peste noapte. Pe aero­portul din Montreal, înalţii oaspeţi au fost salutaţi, in numele guvernului canadian,­ de Jean Pierre Cote, ministru, şi de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Bucur Şchio­­pu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Cana­da, şi membri ai ambasadei. Astăzi, încep la New York ! LUCRARILE SESIUNI­­I JUBILIARE A O. N. U. Astăzi, încep la New York, în prezenţa a peste 70 de şefi de state şi guverne, lu­crările sesiunii jubiliare con­sacrate celei de-a 25-a ani­versări a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite. Ţara noastră es­te reprezentată la această sesiune de o delegaţie avind în frunte pe tovarăşul­ Ni­colae Ceauşescu, preşedinte­le Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România. Creată intr-un moment de adîncă meditaţie asupra des­tinelor omenirii ce a succe­dat sfîrşitului marii încleştări din cel de-al doilea război mondial, O.N.U. avea să de­vină un important for de dezbatere şi de deliberare în vederea realizării coexis­tenţei paşnice a tuturor po­poarelor , a acelei coexis­tenţe ce s-a vădit a fi deo­potrivă singura alternativă raţională la un conflict ter­monuclear şi o necesitate absolută decurgînd din ab­surditatea izolării şi opune­rii naţiunilor într-o eră de multiple interferenţe şi in­terdependenţe, de avint im­petuos al ştiinţei, de dez­voltare neîntreruptă a for­ţelor de producţie ale so­cietăţii. O.N.U. a fost menită să ofere cooperării interna­ţionale — fără de care pro­gresul şi prosperitatea po­poarelor sunt de neconceput­­ un cadru cu vocaţie uni­versală. In consonanţă cu principiile politicii sale externe, ce fun­damentează o acţiune po­litică internaţională avind drept obiective şi coordonate esenţiale pacea, securitatea internaţională şi cooperarea fructuoasă între toate naţiu­nile, România socialistă şi-a adus cu consecvenţă o con­tribuţie constructivă la viaţa Organizaţiei. Chiar la actua­la sesiune, din cele peste 90 de puncte înscrise pe ordi­nea de zi şi considerate a fi probleme de substanţă, 23 au fost cîndva iniţiate de România sub formă de pro­puneri sau proiecte de re­zoluţie sau au la bază ra­poarte ale unor organisme O. N.U. din care face parte şi ţara noastră. De altfel, din iniţiativa României au fost înscrise pe agendă două noi puncte, ambele aproba­te în unanimitate de către Comitetul general şi anume : 1. Consecinţele economice şi sociale ale cursei înarmări­lor şi efectele sale profund dăunătoare asupra păcii şi securităţii în lume ; 2. Rolul ştiinţei şi tehnicii moderne în dezvoltarea naţională şi necesitatea întăririi cooperă­rii economice, tehnice şi şti­inţifice intre state. Prima problemă propusă de ţara noastră este menită să atragă atenţia factorilor responsabili ai tuturor sta­telor asupra unuia din cele mai nocive fenomene, care implică nu numai irosirea unor imense resurse ce sunt sustrase de la destinaţii fo­lositoare omului, ci şi înve­­nînarea climatului internaţio­nal, făcînd să planeze a­­supra întregii omeniri primej­dia unui război pnstiitor. Studierea şi evidenţierea consecinţelor funeste ale cursei înarmărilor este de la­ Radu SIMIONESCU (continuare în pag. a 4-a) ! ,///////////////////////////////////////////////////////////////////ra//////./ Aspect din secția de mobilă curbată de la Fabrica de mobilă din Iaşi. Foto: L. STRATULAT—coresp.

Next