Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)
1970-10-14 / nr. 7487
ANUL XXÎI Nr. 7487 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1970 « PAGINI 30 BANI i1 Proletari din toate ţările, uniţi-vă acorii Insului Pentru un start bun In noul cincinal, în aceste zile se impune Va ori icarea tfl Hi tali i Mianului unui material Au trecut trei trimestre şi nu de multe zile am păşit în ultimul din anul 1970, anul de Hotar între două cincinale. In răstimpul trimestrelor pe care le-am parcurs, toate colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului nostru, sub directa îndrumare a organizaţiilor de partid, au depus eforturi susţinute şi s-au străduit să se situeze la înălţimea sarcinilor trasate în domeniul economiei de către conducerea superioară de partid şi de stat. S-a depus o muncă neobosită, în multe zile de repaus îmbrăcîndu-se haina de lucru. Şi toate acestea pe fundalul nooane de lei, ceea ce reprezintă o creştere de 14,7 la sută faţă de realizările aceleiaşi perioade din anul precedent. Relevant este faptul că, din acest spor de producţie, 69,4 la sută a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. De altfel, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1969, nivelul acestui indicator a crescut cu 10,7 la sută. Dacă ne referim la indicatorul producţie marfă, depăşirea sarcinilor programate se ridică la circa 127 milioane de lei. Producţia suplimentară realizată în această perioadă s-a concretizat în cantităţi apreciabile de ţevi din oţel sudate, profile îndoite, fie După trei trimestre, în întreprinderile şi organizaţiile economice din judeţ bilulul ţel de a crea o bază cît mai trainică şi certitudini de traducere în fapt a Directivelor Congresului al X- lea al P.C.R. Se cuvine, deci, o privire retrospectivă asupra împlinirilor de pînă acum şi, bineînţeles, o creionare a imperativelor şi dezideratelor primordiale ce trebuie să stea în centrul atenţiei tuturor colectivelor de muncă din întreprinderile şi organizaţiile economice ale judeţului Iaşi în aceste luni ce ne mai despart de începutul unui nou cincinal. Din datele operative comunicate de unităţile economice din judeţul nostru rezultă noi şi substanţiale succese în îndeplinirea planului de stat la principalii indicatori. In aceste trei trimestre s-a obţinut, peste plan, o producţie globală industrială de aproape 107 milibre poliesterice, penicilină şi streptomicină, ţesături de mătase şi de bumbac, materiale de construcţii ş.a. Pentru toate rezultatele susamintite, colectivele de muncă din întreprinderile judeţului merită calde felicitări şi urări pentru continua lor amplificare. Spunem aceasta pentru că datorită unor greutăţi întîmpinate în aprovizionarea cu materii prime şi materiale, a nerespectării contractelor de colaborare de către unele unităţi din ţară, dar, in special, a defecţiunilor mecanice şi tehnologice înregistrate la utilaje şi instalaţii, precum şi ca urmare a manifestării unor lipsuri în organizarea producţiei şi a muncii, unele unităţi au rămîneri în urmă. Astfel, la producţia globală industrială, 6 întreprinderi nu au realizat din planul pe (continuare în pag. a 2-a) Recoltatul culturilor de toamnă în unele C. A. P.-uri în timp ce unii muncesc pe cimp, alţii taie frunze... | C. A.P. Scînteia - Floarea-soarelui a fost predată la bază, sfecla de zahăr e aproape gata de recoltat || C. A. P. Mogoşeşti - Cum înţelege un membru al consiliului de conducere să-şi facă datoria . Recolta pe cimp, atelajele la umbră . C. A. P. Şcheia - De ce nu participă la muncă unii cooperatori Pînă acum, zilele lui octombrie au fost frumoase. „Cele care vor urma nu ştim cum vor fi, a ţinut să ne spună tov. Ştefan Eţcu, secretarul comitetului comunal de partid din Scînteia. De aceea au fost intensificate eforturile pentru a se strînge cît mai repede recolta de pe cîmp". Seara, laoperativa de lucru al brigadierii, unde am stat de vorbă şi cu secretarul comitetului comunal de partid, tov. ing. Dan Condurache ne-a prezentat un scurt bilanţ al rezultatelor din această campanie. Floarea-soarelui de pe cele 300 de hectare, bunăoară, a fost recoltată, treierată şi dusă în bază, iar terenul este aproape în întregime eliberat. „La eliberarea terenului, ne-a spus tov. Ştefan Eţcu, au dat o mină de ajutor şi elevii din comună. Aportul lor este concretizat în eliberarea a circa 100 de hectare“. Din datele furnizate de bazade recepţie din localitate a reieşit că membrii cooperatori au dus în bază, în această toamnă, peste 1.600 de tone de sfeclă de zahăr. „Mai avem de recoltat 20 de hectare. Dacă nu era aglomerată baza, eram gata şi cu această lucrare“ — a ţinut să precizeze inginerul. Gheorghe STEJARU Ion RÂZEŞU (continuare In pag. a 3-a) La C.A.P. Deleni se recoltează pentru siloz tulpinile de porumb de pe care s-au cules ştiuleţii. Şcoala profesională agricolă din Miroslava, care a împlinit recent 50 de ani de activitate. La iarnă, apartamentele vor avea căldură şi apă caldă menajeră ? Valul de frig de la sfîrşitul lunii septembrie a constituit un examen trecut cu succes de către colectivele de muncă ale Centralei electrice de termoficare (C.E.T.) şi serviciului mecanic şef din cadrul I.G.L.L. Afirmaţia se bazează pe fapte incontestabile. Deşi frigul a sosit mult mai devreme decât era normal, la solicitările creşelor, grădiniţelor, şcolilor, spitalelor şi a numeroase asociaţii de locatari, majoritatea instalaţiilor de încălzire centrală şi prepararea apei calde menajere au fost puse în funcţiune. Alerta în care s-au aflat, în acele zile, inginerii, maiştrii, echipele de reparaţii, fochiştii a demonstrat că şi în acest sector al deservirii populaţiei municipiului se poate răspunde cu ... căldură. Vă amintiţi desigur că în repetate rînduri ziarul „Flacăra Iaşului", făcîndu-se ecoul reclamaţiilor, sesizărilor şi propunerilor a numeroşi locatari din diverse zone ale oraşului, a dezbătut şi susţinut in coloanele sale prin mai multe articole, scrisori de la cititori, anchete, mese rotunde mult disputata problemă a încălzirii apartamentelor. Biroul Comitetului municipal de partid, Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, Direcţia judeţeană de gospodărie comunală şi locativă au organizat ample discuţii pe această temă cu specialişti şi reprezentanţi ai Institutului judeţean de proiectări (fostul C.S.A.P.C.), I.A.C.G.B., T.C., C.E.T. şi I.G.L.L. stabilind măsurile principale pentru fiecare întreprindere în parte în scopul înlăturării deficienţelor constatate în funcţionarea instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde care s-au manifestat în iernile trecute. Concretizarea soluţiilor şi măsurilor preconizate în planurile de acţiuni comune, coordonarea acestora de către Consiliul popular municipal, aportul organizaţiei de partid şi de sindicat din cadrul I.GJ.L. la mobilizarea colectivului de muncă al serviciului mecanic şef au contribuit la rezolvarea majorităţii deficienţelor semnalate. Ne-ar trebui mult spaţiu să prezentăm rezultatele acestei vaste acţiuni care a început încă din primele zile ale primăverii, munca deosebită prestată de ingineri, maiştri, echipe de reparaţii ş.a.m.d. Ne vom referi doar la cîteva cvartale, blocuri de locuinţe de unde au pornit, in iernile trecute, numeroase reclamaţii privind încălzirea apartamentelor şi a furnizării apei calde. Astfel, în microraioanele II şi III Tătăraşi, imediat după terminarea perioadei de încălzire din iarna trecută s-a trecut la schimbarea conductelor din canalul termic pe porţiunea dintre blocurile F.l şi F.2 cu alte conducte de secţiune mai mare, rezo-lvînd astfel deficienţele în încălzirea unor aparta■ La primul val de frig, serviciul mecanic şef în alertă ■ C. E. T., centralele termice şi punctele de racordare distribuie căldură ■ S-a ţinut cont de reclamaţiile şi propunerile locatarilor . Cei ce n-au răspuns apelului de verificare a instalaţiilor interioare,trag consecinţe mente. Majorarea secţiunii conductelor din canalul termic pe porţiunilecare deveniseră necorespunzătoare, datorită îndesirilor, în zona P.R. 16 (punct de racordare) şi P.R. 19, înlocuirea conductelor corodate din subsolul blocului F.3, montarea celei de a doua pompe de rezervă pentru recirculaţie la P.R. 17, a cite două pompe de recirculaţie la blocurile F.2 şi F.7 sunt numai cîteva dintre lucrările executate în această zonă. Datorită muncii neobosite depuse de către colectivul de muncitori al sectorului Socola—Nicolina s-a reuşit să se înlocuiască conductele din canalele termice care aveau un grad avansat de uzură pe distanţe foarte mari, în zonele punctelor termice numerele 1, 2, 3, 4, 6, şi 7. Ne vom opri ceva mai mult la sectorul de locuinţe din cartierul Dimitrie Cantemir, deoarece aici s-au semnalat, în iernile trecute, cele mai mari necazuri în cadrul punctelor termice nr. 13 şi 14 unde, din construcţie, instalaţiile de încălzire centrală au avut cele mai mari defecţiuni. Trebuie să arătăm acum că prin schimbarea soluţiei tehnice cu o alta care asigură o dublă alimentare, blocul din Şoseaua Naţională nr. 180 va avea, în sfîrşit, căldură. Aceeaşi atenţie a fost, acordată şi sectorului centralelor termice rezolvîndu-se numeroase deficienţe ivite la încălzirea blocurilor. Nu trebuie să trecem însă cu vederea că furnizorul principal al energiei termice este G.E.T.-ul. Acţionlndu-se în două, direcţii principale — asigurarea sursei de căldură şi a mijloacelor de transport a acesteia — colectivul de muncă de la C.E.T. a reuşit să verifice şi să repare două cazane de abur şi un turboagregat, continuînd în prezent lucrările la cel de al treilea cazan de abur care se va da în folosinţă în prima decadă a lunii în curs, cît şi la cel de al doilea turboagregat care urmează a fi pus în funcţiune în a doua decadă a lunii. Ca urmare, la cererea unor unităţi, C.E.T.-ul a putut furniza căldură necesară încă de la 26 septembrie. Din ancheta noastră rezultă că la această dată sunt şi lucrări rămase mult în urmă ,faţă de timp şi chiar faţă de grafic. La P.R. 18 unde un aparat în contracurent a fost scos din funcţiune nu a fost înlocuit nici acum. De asemenea, la P.R. .17, P.R. 19, P.R. 22, dar mai cu seamă la noile construcţii şi instalaţii ale P.R. 21 şi P.R 25 se înregistrează, din cauza constructorilor, serioase rămîneri în urmă. Nemontarea unei staţii de hidrofor la P.R. 2 a şi generat unele reclamaţii din partea locatarilor. Con- Al. MONTEORU (continuare în pag. a 2-a) Consfătuire „Tehnica la zi - Iaşi 1971“ impun a fi întreprinse în vederea organizării acţiunii de propagandă tehnico-economică „Tehnica la zi - Iaşi 1971". Această acţiune, care în anul viitor va fi la a treia ediţie, se organizează de Consiliul judeţean al sindicatelor împreună cu Cabinetul judeţean pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. La consfătuire au luat parte membrii comitetelor sindicatelor din linele întreprinderi ieşene, conducători ai cabinetelor tehnice din întreprinderi, reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii de masă. Cu acest prilej, din partea Uzinei de fibre sintetice, Uzinei mecanice Paşcani şi Fabricii de antibiotice s-au prezentat informări asupra îndeplinirii programului „Tehnica la zi” în acest an, precum şi proiectele în această direcţie pentru anul viitor. Totodată, au fost sugerate numeroase şi utile propuneri cu privire la organizarea acţiunii în anul 1971 şi la conţinutul manifestărilor ce vor avea loc. Zilele acestea a avut loc la Consiliul judeţean al sindicatelor o consfătuire de lucru care a dezbătut măsurile ce se ■ ■ ■ H Declarația comună sovieto—franceză ■ B Stabilirea relațiilor diplomatice între R. P. Chineză și Canada I în pagina a 4-a I ■ ■■ BSSI I Sosirea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, la New York NEW Y©RK 13 (Agerpres). De la trimişii speciali, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a sosit marţi la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, împreună cu preşedintele Nicolae Ceauşescu au sosit tovarăşii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al G.G. al P.G.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidenţial a aterizat pe aeroportul internaţional „J. F. Kennedy" la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în faţa salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României şi steagul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Erau prezenţi şefi de delegaţii ale ţărilor membre ale Naţiunilor Unite, reprezentanţi permanenţi acreditaţi la O.N.U., precum şi diplomaţi care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezervat şefilor de stat care sosesc la Naţiunile Unite, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de şeful ceremonialului, Sinon Korle, iar în numele primarului, New Yorkului, John Lindsay, de reprezentantul acestuia, John Palmer. Au fost de faţă membrii delegaţiei române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la Naţiunile Unite, şi Corneliu Bogdan, ambasadorul ţării noastre la Washington. Ziarişti americani, corespondenţi străini, reporteri ai principalelor posturi de radio, televiziune şi cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a şefului statului român. Răspunzînd solicitărilor reprezentanţilor presei, preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut o scurtă declaraţie. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus preşedintele Nicolae Ceauşescu— pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Apreciem că Organizaţiei Naţiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare şi de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite şi aş dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii şi să am o întîlnire cu preşedintele S. U. A., domnul Nixon. In încheiere, preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit reprezentantului municipalităţii New Yorkului, şefului protocolului O.N.U., tuturor celor prezenţi, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomaţilor români au oferit buchete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. Coloana maşinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Naţiunile Unite, reşedinţa preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, pe timpul şederii la New York. Marţi după-amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu va avea întrevederi cu preşedintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, şi cu secretarul general al O.N.U., U Tliant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine-MONTREAL 13 — Trimisul special Emviu Rodescu transmite : In continuarea călătoriei spre New York, avionul prezidenţial a făcut, în seara zilei de 12 octombrie, escală la Montreal, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoa- nele care îl însoţesc au rămas peste noapte. Pe aeroportul din Montreal, înalţii oaspeţi au fost salutaţi, in numele guvernului canadian, de Jean Pierre Cote, ministru, şi de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Bucur Şchiopu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Canada, şi membri ai ambasadei. Astăzi, încep la New York ! LUCRARILE SESIUNII JUBILIARE A O. N. U. Astăzi, încep la New York, în prezenţa a peste 70 de şefi de state şi guverne, lucrările sesiunii jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ţara noastră este reprezentată la această sesiune de o delegaţie avind în frunte pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Creată intr-un moment de adîncă meditaţie asupra destinelor omenirii ce a succedat sfîrşitului marii încleştări din cel de-al doilea război mondial, O.N.U. avea să devină un important for de dezbatere şi de deliberare în vederea realizării coexistenţei paşnice a tuturor popoarelor , a acelei coexistenţe ce s-a vădit a fi deopotrivă singura alternativă raţională la un conflict termonuclear şi o necesitate absolută decurgînd din absurditatea izolării şi opunerii naţiunilor într-o eră de multiple interferenţe şi interdependenţe, de avint impetuos al ştiinţei, de dezvoltare neîntreruptă a forţelor de producţie ale societăţii. O.N.U. a fost menită să ofere cooperării internaţionale — fără de care progresul şi prosperitatea popoarelor sunt de neconceput un cadru cu vocaţie universală. In consonanţă cu principiile politicii sale externe, ce fundamentează o acţiune politică internaţională avind drept obiective şi coordonate esenţiale pacea, securitatea internaţională şi cooperarea fructuoasă între toate naţiunile, România socialistă şi-a adus cu consecvenţă o contribuţie constructivă la viaţa Organizaţiei. Chiar la actuala sesiune, din cele peste 90 de puncte înscrise pe ordinea de zi şi considerate a fi probleme de substanţă, 23 au fost cîndva iniţiate de România sub formă de propuneri sau proiecte de rezoluţie sau au la bază rapoarte ale unor organisme O. N.U. din care face parte şi ţara noastră. De altfel, din iniţiativa României au fost înscrise pe agendă două noi puncte, ambele aprobate în unanimitate de către Comitetul general şi anume : 1. Consecinţele economice şi sociale ale cursei înarmărilor şi efectele sale profund dăunătoare asupra păcii şi securităţii în lume ; 2. Rolul ştiinţei şi tehnicii moderne în dezvoltarea naţională şi necesitatea întăririi cooperării economice, tehnice şi ştiinţifice intre state. Prima problemă propusă de ţara noastră este menită să atragă atenţia factorilor responsabili ai tuturor statelor asupra unuia din cele mai nocive fenomene, care implică nu numai irosirea unor imense resurse ce sunt sustrase de la destinaţii folositoare omului, ci şi învenînarea climatului internaţional, făcînd să planeze asupra întregii omeniri primejdia unui război pnstiitor. Studierea şi evidenţierea consecinţelor funeste ale cursei înarmărilor este de la Radu SIMIONESCU (continuare în pag. a 4-a) ! ,///////////////////////////////////////////////////////////////////ra//////./ Aspect din secția de mobilă curbată de la Fabrica de mobilă din Iaşi. Foto: L. STRATULAT—coresp.