Flacăra Iaşului, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7708-7734)

1971-07-31 / nr. 7734

a ANM XXVII, Nr. 7734 smno At A 31 IBN­K 1971 6 PADINI 30 BANI T Adunările generale ale salariaţilor Tribună de afirmare a combativităţii revoluţionare faţă de neajunsuri înăr vlăstar al In­dustriei uşoare ro­mâneşti, Ţesătoria de mătase „Victo­ria“ din Iaşi se im­pune tot mai mult în rîn­­dul partenerilor interni şi externi. Biografia ei este înnobilată de la o peri­oadă la alta cu elemente de substanţă, elemente ce atestă o permanentă ma­turizare a colectivului. Şi tot cu maturitate şi deplină responsabilitate, participanţii la adunarea generală a reprezentanţilor au apreciat rezultatele se­mestrului I, sarcinile se­mestrului II şi ale anului viitor. S-a observat cu a­­ceastă ocazie grija deose­bită şi dorinţa întregului colectiv pentru ca activi­tatea să se desfăşoare la cote tot mai înalte pentru ca neajunsurile ce se manifestă să fie elimi­nate. La adunarea generală a reprezentanţilor salaria­ţilor de la Ţesătoria de mătase „Victoria“ a par­ticipat tovarăşul Vasile Potop, membru al C.G. al P.C.R., prim secretar al Comitetului judeţean de partid. Atît darea de seamă pre­zentată de ing. Teodor Io­sif , preşedintele comitetu­lui de direcţie, cît şi dez­baterile au reliefat rezul­tatele primului semestru din acest an. La produc­ţia marfă suplimentară de aproximativ 1,5 mili­oane lei se adaugă o de­vansare notabilă la am­bele etape ale lucrărilor de Investiţii ce vizează dezvoltarea capacităţii de producţie a unităţii. Au fost preocupări susţinute şi pe linia diversificării continue a gamei sorti­mentale. Toate acestea sunt fapte pozitive care pot caracte­riza favorabil activitatea colectivului ieșean, ele­mente dominante după care trebuie apreciată munca organizaţiei de partid, comitetului de di­recţie, comitetului de sin­dicat, precum şi a comite­tului U.T.C. Şi, cu toate acestea, participanţii la forul suprem de conduce­re a activităţii economi­ce a întreprinderii — a­­dunarea generală a sala­riaţilor — au considerat de datoria lor să scoată la iveală atît rezervele existente, dar nefolosite, cît şi măsurile necesare pentru eliminarea caren­ţelor şi îmbunătăţirea continuă a activităţii.­olosirea cît mai ra­ţională a capacităţi­lor de producţie a fost abordată de numeroşi partici­panţi. Şi nu Intîmplător s-au dezbătut pe larg mul­tiplele aspecte ale acestei probleme. In intervenţiile şi La Ţesătoria de mătase „Victoria“ lor au arătat că In mo­mentul de faţă sarcinile se depăşesc atît la sfirşi­­tul trimestrelor, cît şi la sfîrşit de an, dar aceasta nu înseamnă că utilaje­le şi maşinile sint folosi­te­­la nivelul maxim al indicatorilor tehnico-eco­­nomici proiectaţi. Atît la vopsitorie, finisaj, cît şi la ţesătorie se lucrează încă mult sub posibilităţi. Ţinînd seama că pînă la sfîrşitul acestui an însem­natele capacităţi de pro­ducţie care se vor da în funcţiune vor trebui să a­­tingă parametrii proiec­taţi în cursul anului 1972, folosirea judicioasă a fie­cărui utilaj trebuie să constituie problema cen­trală a tuturor specialiş­tilor, a întregului colectiv. — O parte din moder­nele războaie hidraulice au început să producă, altele sunt în curs de pre­gătire — a spus maistrul ţesător Grigorie Moisuc. Dar cum pot fi ele în­treţinute şi folosite la în­treaga capacitate dacă noi nu avem la îndemînă o carte tehnică a maşinii pentru a cunoaşte toate secretele acestor moderne războaie. Şi încă ceva, tot în legătură cu folosirea competentă a utilajelor. Nu înţeleg de ce unii maiştri şi ingineri, In ge­neral dintre cei care au mers la specializare In străinătate pentru aceste războaie hidraulice, în prezent lucrează în alte sectoare de muncă. — Cum să folosim din plin războaiele — arată în intervenţia sa, ţesătoarea Ana Ţurcanu — cînd la noi în ţesătorie este o mare fluctuaţie atît a muncitorilor, cît şi a aju­torilor de maiştri. Mutîn­­du-se foarte frecvent de la o zonă la alta ne peri­clitează în permanenţă realizarea planului, ne strică mult material şi nici nu avem pe cine tra­ge la răspundere. Aş pro­pune ca ajutorii de maiş­tri să stea un timp mai îndelungat într-o zonă, pentru a cunoaşte bine maşinile. De asemenea, cred că este nevoie de mai multă seriozitate din par­tea unor muncitori. Se observă prea multe plim­bări fără rost dintr-un atelier în altul. Stau la taifas, dar maşinile ră­­mîn nesupravegheate, ce­ea ce, de multe ori, are consecinţe grave. S-au cheltuit mulţi bani cu şcolarizarea noastră şi tocmai de aceea ar trebui să fie traşi la răspundere cu mai multă fermitate cei ce nu-şi văd de trea­bă. Unii dintre cei în curs de calificare, sfidînd regulamentele noastre, stau degeaba în curtea fa­bricii, iar noi muncim să-i întreţinem. Pentru ce să-i ducem în spinare pe cei inactivi 7 Eugeniu ZIDARIŢA (continuare în pag. a 2-a) CF.NTK ,M. K Proletari din toate fárile, unifi-vá! Incurii Insului Creşterea rolului conducător al partidului in procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate Exercitarea de către partidul marxist-leninist a rolului conducător în opera de făurire a noii societăţi reprezintă o cerinţă obligatorie ce decurge In mod necesar din spe­cificul dezvoltării sociale in condiţiile socialismului, din particularităţile legilor care acţionează obiectiv in aceste condiţii. Socialismul poate fi conceput numai ca rezultat al activităţii conştiente a maselor. El reprezintă un mo­ment nou al dialecticii dezvoltării sociale, caracterizat prin înfăptuirea saltului de la necesitate la libertate, prin schim­barea raportului dintre spontan şi conştient, prin sporirea considerabilă a factorului subiectiv în realizarea progresu­lui social. De aceea, o particularitate esenţială a determi­nismului social in condiţiile socialismului constă In faptul că cerinţele legilor obiective aie dezvoltării societăţii, ne­cesitatea istorică se realizează prin activitatea conştientă a oamenilor. In aceasta rezidă, cu primordialitate, nece­sitatea obiectivă, caracterul logic al rolului conducător al partidului in construirea socialismului şi comunismului. Programul de acţiune politico-ideologică elaborat re­cent de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul gene­ral al partidului nostru, şi aprobat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., aduce o contribuţie de importanţă fun­damentală la îmbunătăţirea activităţii de educaţie mar­­xist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, vădeşte creşterea continuă a rolului activităţii con­ştiente de cunoaştere şi aplicare creatoare a legilor obiec­tive ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi trecerii la comunism. Măsurile iniţiate de conducerea partidului sunt izvorîte din necesitatea de a da un nou impuls activităţii desfăşurate de comunişti şi de toţi oa­menii muncii din ţara noastră pentru înfăptuirea hotărî­­rilor Congresului al X-lea al partidului. Ele exprimă cerin­ţa de a întări rolul conducător al partidului în societatea noastră, remarcînd, cu toată justeţea, că succesul activi­tăţii partidului comunist depinde, în mod hatăritor, de ridi­carea nivelului politico-ideologic al activului de partid şi de stat, al cadrelor conducătoare, al tuturor membrilor de partid, care trebuie să stăpinească ştiinţa conducerii so­cietăţii, a folosirii legilor obiective pentru făurirea noii orln­­duiri. „Experienţa pe care am dobindit-o in construcţiei so­cialismului — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, subli­niind sarcinile actuale ale activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii­­ demonstrează că fără conducerea de către partid nu este posibilă făurirea noii orînduiri, că aceasta este de neconceput fără o forţă de avangardă înarmată cu o ideologie clară, marxist-leninistă, cu o ideo­logie revoluţionară de transformare a societăţii omeneşti. Activitatea ideologică­­ la înălţimea noilor sarcini! De aceea, noi acordăm şi vom acorda toată atenţia întă­ririi partidului, a rolului său conducător, îndeplinirii de că­tre toate organele şi organizaţiile de partid, de către fie­care membru de partid a misiunii şi răspunderilor ce le revin faţă de popor, de clasa muncitoare, de naţiunea noastră socialistă". De-a lungul anilor, partidul comunist, aplicînd creator teoria marxist-leninistă, a găsit întotdeauna în rîndurile sale, ale clasei muncitoare, forţele necesare pentru a asi­gura înaintarea ascendentă pe drumul socialismului, rezol­­vînd problemele complexe ale revoluţiei şi construcţiei so­cialiste corespunzător cerinţelor obiective şi condiţiilor con­crete ale ţării noastre. Industrializarea ţării, transformarea socialistă a agriculturii, atragerea masivă a Intelectuali­tăţii la opera­ de construire a socialismului, strinsa legă­tură cu masele, adîncirea democraţiei reprezintă coordo­nate de bază ale modului creator, original, de gindire şi de acţiune al partidului nostru. România socialistă se înfă­ţişează ca o ţară in care economia se dezvoltă şi ritm înalt pe baza teorhicile contemporane, cultura socialistă cu­noaşte o puternică înflorire, nivelul de trai material şi spiritual al poporului se află într-o continuă­­creştere, o ţară în care s-au creat condiţii propice unei­­vieţi social­­politice Intense, afirmării capacităţilor creatoare ale celor ca muncesc. In remarcabilele rezultate obţinute în toate domeniile vieţii economice şi social-politice se întruchi­pează experienţa, modul de a gindi şi a acţiona ale Parti­dului Comunist Român, eficienţa căilor prin care el şi-a exercitat şi îşi exercită rolul conducător in societatea ro­mânească contemporană. Sensul cerinţei de a întări rolul conducător al partidu­lui In societatea noastră se referă, Inainte de toate, la calitatea conducerii de către partid a societăţii, la creşte­rea gradului de competenţă şi asigurarea unui pronunţat caracter ştiinţific procesului de conducere. Raportarea continuă a actelor de conducere la realităţi, la procesele din economie şi societate, la politica partidului şi la obiec­tivele de viitor trasate de aceasta, adaptarea unor modele raţionale recomandate de experienţa proprie şi cea in­ternaţională constituie condiţii esenţiale pentru a îmbi­na in mod optim, in procesul conducerii, caracterul politic cu perspectiva, realismul cu noul. De aceea, partidul are nevoie de conducători politici cu o temeinică pregătire marxist-leninistă, ideologică, teoretică, oameni care să aplice hotărîrile partidului şi care să fie în stare să con­tribuie la elaborarea tezelor teoretice, a liniei generale politice a partidului de construire a socialismului in ţara noastră. In concepţia partidului nostru, relaţia principală de conducere din societatea socialistă este aceea dintre politic şi celelalte domenii ale vieţii : social-economic, ştiinţific, cul­tural, administrativ, militar etc. Din relaţiile sociale de con­ducere economică, socială, politică derivă instituţiile, or­ganizaţiile care exercită atributele conducerii, precum şi metodele, tehnicile şi procedeele utilizate intr-un domeniu sau altul al construcţiei socialiste. Dr. Ioan CAPREANIcI (continuare în pag. a 2-a) s în pagina a 6-a Reuniunea arabă de la Tripoli dIN PRESA STRĂINĂ „Războiul secret din Leos" DIRECT DE PE „ŞANTIERELE“ CULESULUI Cînd noţiunea de „zi - lumină“ e aplicată în mod diferit C. A. P. Probota: ■Masivă concentrare da forţe, din zori şi pină-n noapte ■ E necesară o şi mai bună organizare a muncii C. A. P. Popricani: ■ Soarele-i sus, dar factorii de răspundere n-au ajuns pe teren Urmărind pe teren modul de desfăşu­rare a campaniei agricole de vară şi preocupările ce se acordă acestei mari acţiuni de către factorii de răspundere locali, am vizitat ieri şi C.A.P. Probota. Am fost primiţi, nu în birouri, ci pe cîmp, aşa după cum se cuvine, în mijlo­cul holdelor de grîu, la strînsul recoltei. Sute de cooperatori au ieşit din zorii zi­lei la treabă. Combinele sînt toate în acţiune, atelajele preiau sacii încărcaţi cu boabe, bascula de la arie cîntăreşte mereu şi alte care duc griul spre maga­ziile cooperativei. La Bălteni şi pe Dea­lul stînei, unde recoltarea griului a fost încheiată, am fost martorii unor altor activităţi spornice de campanie. De pe mirişte, baloţii de paie sunt strînşi de alte atelaje, echipe speciale de cooperatori clădindu-i în şire pentru a le asigura o bună conservare. Şi tot aici, mecaniza­torii care au arat în schimburi prelungi­te au început însămînţarea cu porumb fu­rajer a unei alte suprafeţe de mirişte, arată, discuită şi fertilizată, potrivit teh­nologiei indicate. Această masivă concen­trare de forţe manuale şi mecanizate, or­ganizată cu competenţă de către consiliul de conducere a­ cooperativei, cu sprijinul comitetului comunal de partid, nu putea să dea decit roadele cuvenite. Din 550 ha grîu, au fost recoltate 530 ha. Coope­ratorii se mîndresc cu aportul secţiei de mecanizare, condusă cu pricepere de C. Bădărău: 375 de ha cu grîu recoltate şi treierate ; peste 130 ha paie balotate ; 220 ha arături de vară efectuate, din care 155 ha au fost şi însămînţate cu a doua cul­tură — porumb pentru nutreţ. Subliniind toate aceste realizări, con­siderăm că e de datoria noastră să atragem atenţia conducerii cooperativei agricole de aici, al cărei preşedinte este tov. ing. N. Străchinaru, şi asupra unor aspecte de loc îmbucurătoare, pe care le-am întîl­­nit în vizita făcută. Bunăoară, decalajul mare ce există între recoltatul mecanic şi eliberarea terenurilor, prin strîngerea paielor, cu ajutorul maşinilor de balo­tat, deficienţă ce trebuie neapărat lichi­dată, cele două baletiere trebuind să ac­ţioneze mult mai intens ca pînă acum. Indicat ar fi ca şi în cadrul consiliului P. COSTIN (continuare in pag. a 2-a C.A.P. Probota. Aici a fost grîu. Dar acum, terenul liber, arat, discuit şi fertilizat, va primi o nouă cultură : porumb pentru furaj. Foto : G. PAUL arat ? C.A.P. Popricani: Ora 9. cind vor ieşi oare şi aceste tractoare la ▲ Cercetarea ştiinţifică în sprijinul producţiei Activitatea rotorului de labo­mo­toare cu ardere In­ternă al Institutu­lui politehnic din Iaşi este axată pe linia de cercetare devenită tradiţio­nală aici şi anume, studierea formării amestecului şi ar­derii la motoarele cu aprindere prin scînteie şi la cele cu aprindere prin comprimare. In a­­ceastă direcţie, în ultima perioadă, colectivul labora­torului a reuşit să execute două lu­crări contractate cu Uzina de mecanică fină din Sinaia şi cu întreprinderea de exploatare con­ducte magistrale de gaz metan din Me­diaş. Ambele stu­dii au fost accep­tate de unităţile beneficiare, acor­­dîndu-li-se , califi­cativul „foarte bi­ne". Ca urmare, Uzi­na de mecanică fi­nă din Sinaia şi-a propus să aplice rezultatele cerce­tărilor realizate la Iaşi pe un lot de motoare care vor echipa tractoare fabricate la uzina din Braşov. In legătură cu cea de-a doua lu­crare, care a oferit interesante rezul­tate de laborator, întreprinderea din Mediaş a contrac­tat cu colectivul ieşean experimen­tarea în condiţii de exploatare a soluţiilor propuse de cercetători. In ambele lu­crări de cercetare efectuate la Iaşi, s-a urmărit îmbu­nătăţirea unor pa­rametri tehnico — economici , micşo­rarea consumului specific de com­bustibil la motorul Diesel pentru trac­tor cu aproximativ 7 la sută, precum şi obţinerea unor însemnate econo­mii în procesul de odorizare a gazului metan. Merită a fi sub­liniat şi faptul că, la efectuarea uno­ra dintre lucrările realizate, condu­cătorul laborato­rului, conf. univ. dr. ing. Mircea Zugrăvel, a antre­nat toţi studenţii grupei de speciali­tate de la secţia de maşini termi­ce a Institutului politehnic din Iaşi. CARNET IEŞEAN' O problemă­ de etică ! Vorbind despre etica noastră co­munistă, despre problemele echi­tăţii sociale, secretarul general al partidului sublinia, pe bună drep­tate, in Expunerea la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei, al activităţii politice şi cultural-educative că mai sunt oameni care nu înţeleg că fiecare e dator să dea ceea ce se cuvine societăţii, nu să se preo­cupe de a-şi însuşi cut mai mult de la societate şi, mai ales, fără muncă. Citind din nou acest capitol, mi-am amintit de o discuţie avută nu cu mult timp în urmă cu tov. Ion Chiriac, secretarul Comitetu­lui orăşenesc de partid Hîrlău. Re­­ferindu-se la un astfel de caz, in­terlocutorul critica atitudinea unui intelectual care, în dorinţa de a-şi rezolva mai repede unele proble­me personale, a solicitat la început să i se încredinţe­ze anumite sarcini obşteşti, depunînd tot zelul pentru în­deplinirea lor. Dar numai pentru o scurtă­ perioadă. Din momentul in care­­i s-a asigurat transferul soţiei în oraş şi i s-a repartizat «a locuinţă in bloc, rezolvîndu-şi prin- ° cipalele probleme personale, a în­ceput să neglijeze munca obşteas­că încredinţată, pretextînd că sar­cinile profesionale ii răpesc tot timpul. In realitate, omul nostru conti­nuă să ocupe acelaşi post în care a fost încadrat de la început, tîn­­guirile sale neavînd nici o justifi­care, decit aceea că nu mai vrea să facă treabă, considerând că i se A. INDIANO (continuare în pag. a 2-a) Secţia biscuiţi, linia de 20 tone, din cadrul Complexului de morărit şi pani­ficaţie Iaşi. In clişeu • Proaspătul absolvent al şcolii de maiştri, Traian Bzoviî, verifică buna funcţionare a dispozitivului de ştanţare a biscuiţilor. Foto : 5. LEONID —- cereîp, I

Next