Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)
1971-10-27 / nr. 7809
PAGINA A Un film românesc Aşteptareaii *1 Nu fac un ieftin joc de cuvinte spunînd că am aşteptat cu nerăbdare „Aşteptarea" lui Şerban Creangă. Am aşteptat acest film mai întîi pentru câ de el este legată o întîmplare dureroasă, o pierdere inestimabilă suferită de cinematografia şi de teatrul românesc . in timpul filmărilor, cînd nu se trăsese decit jumătate din peliculă, a încetat din viaţă discret şi blind, cum îi era firea — marele actor, cel mai mare actor de film pe care l-am avut pînă acum, Ştefan Ciubotăraşu. A încetat din viaţă, într-o cameră de hotel din provincie unde se afla cu echipa de filmare, suprapunîndu-şi astfel destinul lui de om destinului personajului (suferind de inimă) pe care îl interpreta. In ziua aceea, ultima zi din viaţa lui (26 august 1970), filmase următoarea scenă : obosit să mai intervină în certurile celor tineri, nea Fane (acesta este numele personajului, acelaşi cu numele actorului) se întoarce acasă, se aşază cu greu într-un scaun, încercînd să-şi ascundă o chinuitoare durere de inimă. Ochii lui se tulbură o clipă şi apoi încep să se destindă într-un zîmbet ce se vrea liniştitor pentru fata lui şi pentru soţie. Cine poate şti cu exactitate dacă această scenă — excepţională sub raportul jocului actoricesc şi al încărcăturii emoţionale - este jucată de Ştefan Ciubotăraşu sau este trăită aevea, cu propria lui suferinţă, cu propria lui durere de inimă ? Cine poate şti cu exactitate dacă nu cumva scena este realitate disimulată sau genială mimare a ei, literă de scenariu sau prevestirea morţii celei adevărate care urma să vină peste cîteva ore ? Oricum ar fi, filmul devine, prin această tragică întîmplare, un document remarcabil, căci a înregistrat pentru posteritate nu figura, ci fiinţa întreagă a omului şi artistului Ştefan Ciubotăraşu, pînă în ultima zi a vieţii sale. Prin această neaşteptată dispariţie, toată construcţia filmului s-a schimbat. De aici şi optica oarecum specială prin care trebuie să-l privim ; el nu mai este ceea ce a intenţionat să fie, ci ceea ce s-a putut închega din imaginile filmate pînă la dispariţia lui Ştefan Ciubotăraşu. Scenaristul Horia Pătraşşi regizorul Şerban Creana au rescris scenariul, au restructurat naraţiunea, au restrîns numeroase scene doar la ceea ce era deja filmat şi au reuşit să edifice o peliculă care poate rezista unei vizionări, chiar dacă este evident că filmului îi lipsesc încă multe date care l-ar fi putut ridica pe o treaptă calitativă mai înaltă. El rămîne însă un film omagiu, un film-portret, sprijinindu-se, ca pe un pilon solid, pe actorul principal, Ştefan Ciubotăraşu, care-i va asigura un loc precis în istoria cinematografiei noastre. „Aşteptarea" este povestea simplă şi uşor melodramatică a unui ceferist pensionar, a unui mecanic de locomotivă care, după 40 de ani PE ECRANE de muncă, iese la pensie, purtîndu-şi nu numai durerea chinuitoare de inimă, dar şi durerea imposibilităţii de a se acomoda cu situaţia de pensionar. Maestrul Ciubotăraşu caracterizase foarte plastic povestea lui „Nea Fane" spunînd că este povestea „unui ceferist pensionar care priveşte lumea, precum soarele, la apus, se mai uită o dată înapoi să mai vadă locurile pe care le va părăsi". Filmul este un elogiu adus omului care s-a realizat prin muncă, omului obişnuit al zilelor noastre. De aceea, scenariul a recurs la elemente din realitatea imediată (uneori preluate direct, şi aici mă refer nu la acele scene filmate pe viu, pe stradă sau în uzină, ci la preluarea şi transpunerea pe ecran a atmosferei, a datelor primare ale realităţii, lăsîndu-le singure în încercarea de a se converti în artă). O şedinţă a organizaţiei de bază în care bătrînul mecanic de locomotivă îşi ia adio de la tovarăşii lui e prilej de surprindere a cîtorva tipuri interesante, dar şi a unor automatisme din unele din şedinţele noastre. Pe deasupra acestora însă, pluteşte o învăluitoare căldură umană, pe care o concentrează asupra sa bătrînul nea Fane. Urmează alte scene (întîlnirile cu elevii, apoi cu cei doi prieteni - Maftei şi Bona, cu tinerii zurbagii din parc, cu nuntaşii etc.) care relevă chipul urlui om cu mari disponibilităţi sufleteşti, cu un caracter ales, cu o înţelepciune filtrată printr-o îndelungă experienţă de viaţă şi de muncă. Filmul nu şi-a propus decit să reflecte o structură umană obişnuită, caracteristică locului şi timpului nostru, să aducă un elogiu acelei foarte largi categorii de oameni a căror viaţă e închinată unui ţel social şi care sufăr atunci cînd vîrsta îi împiedică să mai fie întrutotul ei înşişi. De aici, din sentimentul că începi să fii din ce în ce mai puţin util societăţii izvorăşte o anume tristeţe care învăluie personajul şi se strecoară în tonul filmului, accentuîndu-i nota de umanitate. Regizorul Şerban Creangă a recurs (ca şi în „Căldura", primul său film) la sondajul psihologic asupra personajului principal, era procedarea cea mai judicioasă într-un caz ca cel de faţă, în care dispui de un actor care-şi bazează jocul pe profunde interiorizări, care are capacitatea să trăiască intens un sentiment, să filtreze prin adîncul sufletului orice relaţie asa cu lumea. E şi meritul scenaristului Horia Pătraşcu, care ştie să observe multilateralitatea (pînă la detalii) a caracterelor. împreună, cei doi cineaşti au ajuns la o dozare inteligentă a scenelor psihologice, cu cele lirice şi comice, au găsit un ritm potrivit pentru naraţiunea lor cinematografică, calităţi care - date fiind condiţiile speciale în care au făcut filmul — ne apar de o profesionalitate ridicată. Sigur că sunt evidente şi multe carenţe , prelucrări fără discernămînt a unor scene caragialeşti şi muşateşti, caricaturizări prea groase care nu-şi aveau locul în acest film, imposibilitatea evitării monotoniei unor tablouri, superficialitatea relaţiei dintre cei doi tineri - Duţu şi Oana - în sfîrşit, lipsa de relief a unor interpretări actoriceşti, care, în umbra jocului magistral al lui Ştefan Ciubotăraşu par şi mai neînsemnate şi mai şterse. Toate acestea însă se uită şi „Aşteptarea" rămîne un film special în cinematografia noastră, un film-cîntec de lebădă al unui mare actor. lată de ce trebuie văzut şi preţuit. Şt. O. MUGUR - Zilele trecute, brigada artistică a pionierilor din clasa a Vil-a A de la Liceul „Garabet Ibrăileanu" din Iaşi a susţinut un frumos program artistic după desfăşurarea adunării de detaşament pentru alegerea colectivului de conducere. Foto : L. STRATUAT — corespondent Eficienţa concretă — scopul precis al cercetării (urmare din pag. 1) semipitic a imprimat pomilor o rezistenţă mai mare la vînt şi o longevitate sporită, servind de sub acţiunea distructivă a furtunilor cca. 1/3 din pomii din livezi. Contribuţii la fel de importante s-au adus şi în domeniul sporirii producţiei animale şi cel sanitar-veterinar. După şapte ani de cercetări la ferma Deieni a I.A.S. Cotnari colectivul disciplinei de creştere a ovinelor a reuşit, în colaborare cu specialiştii unităţii, să îmbunătăţească radical efectivul de ovine, obţinându-se o sporire a producţiei de lină de la 4,4 kg. la 7,2 kg. pe individ. Studiind metişii rezultaţi din încrucişările efectuate la I.A.S. Iaşi şi I.A.S. Galata între rasele de vaci Holstein X Brună şi Holstein X Bălţată românească, disciplina de genetică şi ameliorarea animalelor a constatat superioritatea cu 25 la sută a acestora faţă de părinţi, în producţia de lapte, iar colectivul disciplinei de patologie şi clinica bolilor chirurgicale a aplicat în producţie la fermele I.A.S. ,Dancu, Strunga, Căpriţa, Galata (jud. laşi) şi la complexul de taurine Bărboşi (jud. Galaţi) tratamentul afecţiunilor podale la peste 500 vaci şi juninci elită, contribuind la evitarea pierderilor ce ar fi intervenit prin sacrificarea sau devalorizarea acestora. La cooperativele agricole de producţie din Brăeşti, Ruginoasa, Deieni, Movileni, Tomeşti, Hîrlău şi Tg. Frumos (jud. Iaşi), precum şi din Tanacu (jud. Vaslui), o metodă de tratament a Dyctrocaulozei elaborată de disciplina de boli parazitare a dus la recuperarea viţeilor atinşi de boală în proporţie de 98 la sută. Rezultatele cercetărilor legate de combaterea infecundităţii, infertilităţii şi prevenirea sterilităţii la taurine au fost aplicate în numeroase I.A.S. şi C.A.P. din jud. Iaşi, pe un efectiv de cca. 15 000 femeie. Se apreciază că prin tratamentele aplicate s-au redus cu peste 30 la sută pierderile legate de tulburările de reproducţie şi s-a sporit producţia de lapte cu cca. 1 500 l. lapte an la fiecare individ. Disciplina de boli infecţioase a efectuat cercetări cu privire la tratamentul mamitelor subclinice pe un efectiv de 4 500 vaci din I.A.S. şi C.A.P. din judeţele Iaşi, Vaslui, Bacău şi Suceava, rezolvînd 300 cazuri grave. Restabilirea capacităţii de reproducţie a indivizilor trataţi a evitat pierderi ce se apreciază la cca. 500 mii lei. Paralel cu aceste activităţi, care reprezintă o formă de contact nemijlocit între ştiinţă şi producţie, cadrele didactice ale institutului au sprijinit unităţile I.A.S. şi C.A.P. şi sub alte forme. Merită de relevat, spre exemplu, îndrumările tehnice şi concursul permanent acordate unităţilor de producţie în utilizarea raţională a fondului funciar, în producerea seminţelor şi materialului săditor, în tehnologia de vinificaţie, în recomandarea celor mai eficace metode de tratament a bolilor şi dăunătorilor, în judicioasa alimentaţie a animalelor, în asistenţa veterinară etc. Cu organele agricole judeţene şi în special cu Direcţia generală a agriculturii jud. Iaşi - institutul păstrează, de asemenea, o strînsă legătură : se organizează în comun consfătuiri şi simpozioane pentru dezbaterea noilor tehnologii cerute de sporirea producţiei, se asigură perfecţionarea specialiştilor din unităţi la cursurile postuniversitare, se elaborează studii privind dezvoltarea în perspectivă a agriculturii, se participă la acţiunile tehnice iniţiate de M.A.I.A.S.A. pentru buna desfăşurare a campaniilor agricole ş.a.m.d. Indicaţiile preţioase date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea din 16 iulie, în cadrul Consiliului Invăţămîntului Superior, constituie pentru cadrele didactice din institutul nostru un imbold deosebit de puternic pentru dezvoltarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi de cercetare ştiinţifică, pentru contactul şi mai strîns dintre ştiinţă şi producţie. Pentru o primă etapă, ne-am propus ca, în colaborare cu Academia de ştiinţe agricole şi silvice, să dezvoltăm cercetările privind utilizarea raţională a terenurilor în pantă din Moldova, să efectuăm cercetări de genetică la oaia Karakul, să îndrumăm producerea materialului de plantat cu valoare biologică ridicată la cartof, precum şi producerea de sămînţă la noile soiuri autohtone sau importate. Cu unităţile de producţie ne-am propus, de asemenea, să lărgim şi să adîncim contactele noastre, înfiinţînd pe bază de convenţii sau contracte noi puncte de sprijin pentru introducerea rezultatelor obţinute în munca de cercetare şi asigurînd asistenţa tehnică necesară aplicării noilor tehnologii pe teren. In acest scop este necesar însă din partea direcţiilor agricole judeţene o mai bună coordonare a acţiunilor ce se întreprind pentru difuzarea noilor metode, este nevoie de un concurs mai susţinut din partea unităţilor pentru executarea in bune condiţii a cercetărilor noastre, reglementări mai precise privind obligaţiile conducerilor de unităţi în aplicarea noilor tehnologii şi chiar asigurarea accesului în unele unităţi — în special I.A.S. — a cadrelor noastre didactice. Menţionăm aceste deziderate, deoarece experienţa noastră de pînă acum a dovedit că în unele unităţi se întimpină greutăţi în montarea şi executarea corectă a cercetărilor, se întruneşte uneori o rezervă în extinderea rezultatelor cercetărilor şi — mai ales - nu se respectă o continuitate în timp a acţiunilor pe care noi le întreprindem. Avem convingerea că noua formă de organizare a consiliilor de facultăţi şi a consiliului institutului, în care participă cu începere din acest an şi specialişti din producţie, precum şi atragerea în consiliile de conducere intercooperatiste sau în consiliile de conducere I.A.S. a unor cadre didactice, vor constitui mijloace eficiente de coordonare a acestor acţiuni şi unele din greutăţile întîmpinate în prezent vor fi eliminate. Alături de specialiştii care lucrează în producţie, colectivul de muncă al Institutului agronomic din Iaşi este hotărît a transpune în viaţă hotărîrile partidului, pentru a contribui în acest fel la realizarea unităţii dintre ştiinţă şi practică, la progresul agriculturii ţării noastre. RAID-ANCHETĂ PRIN UNITĂŢILE COMERCIALE Je sprînor si Jupa mir prii învechite şi dăunătoare! — Amiral, Diplomat, Snagov, aveţi ? — N-avem. N-am mai primit de vreo săptămînă ! Iată un dialog care, în tutungerii, a devenit frecvent. Cu aceleaşi cuvinte am fost întîmpinaţi şi noi atunci cînd, zilele trecute, am organizat, împreună cu organe ale Inspectoratului judeţean de miliţii, un raid prin cîteva din aceste unităţi. Controalele efectuate cu acest prilej au arătat că, în majoritatea cazurilor, situaţia era reală. Dar, ceea ce a mai scos la iveală raidul amintit a fost faptul că, deseori, nu toate sortimentele sunt puse la dispoziţia cumpărătorilor. De multe ori, vînzătorii le reţin pentru cunoştinţe, sau pentru ... cine dă mai mult. Cîteva exemple: la unitatea nr. 79 din str. Cuza Vodă, gestionarul Mihail Alexandrescu ne spune că mai are doar 5 pachete de ţigări Snagov. Numai că, pe lîngă acestea au mai fost descoperite şi alte pachete (într-un ambalaj de Mărăşeşti). Unitatea nr. 120, de pe str. 30 Decembrie. Şi gestionara Olga Neagu ne declară că nu a primit de mult ţigări Snagov sau Diplomat. Dar controlul efectuat a scos la iveală zeci de pachete de Litoral, Diplomat şi Snagov, de a căror existenţă gestionara părea „să fi uitat“ (de altfel nu a fost singura deficienţă constatată aici). Unitatea 107, de lîngă Fabrica „Ţesătura“. Un cartonaş îl avertizează pe cumpărătorul dornic de „specialităţi“ că nu sînt ţigări Snagov, Diplomat, Amiral etc. întrebată, vînzătoarea Rodica Grecu ne confirmă cele scrise. Probabil că ... uitase de cele 300 (trei sute) de pachete de ţigări Snagov, ascunse într-un dulap ! La unitatea 136, de pe peronul gării Iaşi, gestionara Alexandra Axente nu avea expuse în vitrină — conform regulii obligatorii — ţigările Snagov şi Diplomat, deoarece, spunea ea, „mai sînt doar cîteva pachete şi le păstrez pentru şefii de la gară“. Şi exemplele pot continua... Ne-am adresat, relatînd cele aflate, tovarăşului Mihai Slabu, directorul O.C.L. „Metalo-chimice“ Iaşi. „ Ştim că se mai întîmplă ca unii gestionari să ascundă mărfurile mult solicitate — cum sunt ţigările Snagov şi Amiral — ne-a spus acesta. Noi am luat măsuri pentru organizarea unei repartizări juste a acestor ţigări la centre Şi efectuăm, deseori, controale pentru a verifica şi corectitudinea vînzătorilor. Cu prilejul acestei discuţii, tov. director Slabu ne-a comunicat şi faptul că cei care au săvîrşit abaterile relatate mai sus au primit sancţiuni severe. Situaţii similare am întîlnit, în raidul nostru, şi în unităţi ale întreprinderii de alimentaţie publică din Iaşi. La „Corso“, barmana Ecaterina Butnaru ne declara pe un ton categoric că nu are de ■ vînzare decit ţigări Virginia, dar văzînd că insistăm să discutăm şi cu şefa unităţii, a făcut cuiva un semn discret şi, ca prin minune, au apărut şi Litoral. Şefa de unitate Ana Hîrţan a căutat — pe un ton ce depăşea limitele bunei cuviinţe — să ne convingă că nu a avut timp să scoată din magazie ţigările Litoral, fiind foarte ocupată. Numai că, din discuţia avută ulterior cu tov. Spiridon Tomşa, contabil şef al I.A.P., rezultă că respectivele ţigări stau de foarte mult timp în magazie. Mergem mai departe, în raidul nostru, la restaurantul „Cotnari“. Aici, în hol, îl găsim vînzînd ţigări la standul special amenajat pe Const. Lache. — Aveţi Snagov sau Amiral ? — Numai ce se vede, tovarăşii'! Ce „se vede" în vitrină sînt, bineînţeles, alte tipuri de ţigări. Dar controlul efectuat a descoperit importante cantităţi din ţigările celelalte, nedeclarate. — Mi s-a întîmplat deseori să văd pe cineva ieşind cu ţigări fine dintr-o tutungerie, să intru şi eu şi să aflu că ... nu mai sunt de cîteva zile ! ne declara muncitorul C. Durnea, de la C.I.M.P. Iaşi, prezent la unul din controalele efectuate de noi. Cei găsiţi astăzi în neregulă ar trebui să fie aspru sancţionaţi, a continuat acesta. Este o părere justă, la care subscriem şi noi. Situaţia aceasta durează de mult şi numai lipsa de operativitate şi de hotărîre a conducerii celor două întreprinderi o mai prelungeşte. Ni s-a declarat, peste tot, că se fac dese controale. Atunci cum de am găsit noi, într-un singur raid, atîtea cazuri ? Comitetele de partid, comitetele de direcţie ale unităţilor vizate sînt datoare să treacă decis la acţiune, pentru curmarea imediată şi definitivă a acestor practici învechite şi dăunătoare. Const. PĂLĂDUŢĂ Ion ŞCHIOPU Concerte ale Filarmonicii ieşene Vineri, 29 octombrie, ora 20, şi sîmbătă, 30 octombrie, ora 17, vor avea loc la Filarmonica de stat „Moldova“ din Iaşi concerte simfonice, la realizarea cărora îşi dă concursul pianista Csilla Szabó din R. P. Ungară. Dirijor : George Vintilă. Programul cuprinde : Uvertura Taumhauser de Wagner, Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră de Beethoven și Simfonia I de Wilhelm Berger. Premieră la Teatrul de păpuşi Teatrul de păpuşi din Iaşi prezintă mîine, 28 octombrie, ora 10, spectacolul în premieră cu piesa „Zarvă la menajerie“, de Vasile Cojocaru. Regia artistică este semnată de Constantin Brehnescu, scenografia de Viorica Groapă, în distribuţie: Simona Agachi, Camelia Bujdei, Emil Petcu, Ion Agachi, Eliza Florescu, Nicolae Brehnescu și Constantin Ciofu. FLACĂRA Deschiderea celei de a XVIII-a sesiuni ştiinţifice a Universităţii ieşene Ieri, a avut loc în aula ,,Mihai Eminescu“ de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi deschiderea festivă a celei de a XVIII-a sesiuni ştiinţifice a cadrelor didactice care în acest an poartă denumirea de „Sesiunea Nicolae Iorga“ în semn de omagiu adus activităţii prestigioase a marelui nostru istoric de curînd comemorat. La şedinţa de deschidere au fost prezenţi cadre didactice universitare, cercetători ştiinţifici, studenţi, numeroşi invitaţi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. univ. dr. docent Ion Creangă, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi. Vorbitorul a arătat importanţa deosebită a sesiunii, manifestare tradiţională aflată la cea de a XVIII-a ediţie şi a subliniat noile sarcini ce stau în faţa cadrelor didactice şi a studenţilor Universităţii pentru pregătirea temeinică a viitorilor specialişti, pentru dezvoltarea legăturii dintre învăţămint, ştiinţă, producţie, dezvoltare cerută imperios de contextul prevederilor noului plan cincinal. Din partea studenţilor, Adrian Ştefan Tulbure, de la Facultatea de drept, a transmis un sincer şi călduros salut sesiunii. Cei prezenţi au ascultat apoi cu interes comunicarea „Nicolae Iorga şi continuitatea elementului băştinaş în regiunile nord-dunărene“ susţinută de prof. univ. dr. Costache Cihodaru, decanul Facultăţii de istorie-filozofie. Lucrările continuă pe secţii în cadrul cărora vor fi susţinute 484 de comunicări. la SPORT ■ SPORT Spectatori meciul de fotbal România— Cehoslovacia Amatorii de fotbal sunt invitaţi de către Biroul de turism pentru tineret să asiste la întîlnirea internaţională dintre reprezentativele României şi Cehoslovaciei, care va avea loc la 14 noiembrie în Capitală. „Trenul tineretului“ va pleca din Iași la 13 noiembrie, ora 14, şi se va reîntoarce la 15 noiembrie, ora 5,30. Transportul, cazarea, vizitarea unor obiective din București, biletul de meci costă 138 de lei de persoană, înscrierile se fac pînă la 5 noiembrie, la sediul B.T.T. (Casa de cultură a tineretului), zilnic, între orele 16 şi 20 la Comitetul judeţean al U.T.C., zilnic, între orele 8 şi 17, precum şi la secretarii U.T.C. din întreprinderi şi instituţii. HANDBAL, PIV.B Universitatea Iaşi — Chimia Făgăraş 9-11 (3-3) Deşi vremea era rece şi vintul batea puternic, numeroşi suporteri ieşeni au fost prezenţi duminică la întîlnirea feminină de handbal dintre Universitatea Iaşi — Chimia Făgăraş. Ieşencele, însă, au dezamăgit. Ele au prestat un joc confuz, în special în a doua parte a întâlnirii, permiţând adversarelor să egaleze (în minutul 35 ieşencele conduceau cu 8—3) şi chiar să obţină victoria la scorul de 11—9 (3—3). Această nouă înfrîngere a handbalistelor de la Universitatea (la începutul campionatului, pretendentă la titlu) impune din partea conducerii clubului o serioasă analiză a secţiei de handbal, înfrîngerile din acest sezon punînd sub semnul incertitudinii rămînerea echipei în divizia secundă de handbal a țării. Pe scurt La volei, în cadrul diviziei B s-au întîlnit duminică, pe terenul Voinţa, echipele masculine Politehnica Iaşi şi Petrolul Ploieşti, meci desfăşurat pe durata a două ore şi din care a ieşit victorioasă Politehnica cu 3—2 (15—11, 13—15, 13— 10, 11—15, 15—9). M. GHEORGHIŢA coresp. în cadrul campionatului republican de judo, faza de zonă pentru Moldova, care a avut loc recent la Suceava, din şase echipe participante. Şcoala sportivă „Unirea“ Iaşi s-a clasat pe locul I. Finala care s-a disputat între Şcoala sportivă „Unirea“ Iaşi şi A. S. Constructorul Miercurea Ciuc a fost cîştigată de sportivii ieşeni, la diferenţă de punctaj. S-a evidenţiat în mod deosebit elevul Moraru Ion, care a cîştigat majoritatea întîlnirilor înainte de limită. Primele trei echipe clasificate vor participa la finală, în zilele de 5—7 noiembrie la București. MIHNEA VALENARU — coresp. * TOKIO 26 (Ageryres). — Campionul mondial de box la cat. cocoș, mexicanul Ruben Olivares, și-a păstrat titlul. El l-a întîlnit la Nagoya pe salangerul său oficial, japonezul Kazuyoshi Kanazawa, de care a dispus prin K.O. în penultima repriză. De remarcat că în repriza a 14-a, japonezul a fost de trei ori expediat la podea. erată în cronica meciului de baschet Universitatea Iaşi — A.S.A. Cluj, publicată în pagina a II-a a ziarului nostru de ieri, a apărut, o greşeală de corectură. începutul alineatului II se va citi astfel : „Prof. Gh. Luca, antrenorul echipei Universitatea, a pornit însă la reconstrucţia echipei, a lotului în general, convins fiind că prin muncă stăruitoare, ambiţie şi seriozitate, se poate remonta rămînerea în urmă". II Radio Iaşi 24 DE ORE Programul de seară (27 octombrie) ; 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Cântecul care mi-e drag; 17.30 Panoramic economic ; 17.45 Imn partidului (program de cîntece); 18.00 Cutezătorii; 18.15 Tandem muzical; 18.30 Cotidian sonor; 19.30 Descriptio Moldaviae : Oameni şi locuri; 19.40 Te cîntăm, Românie; 19.45 La izvoarele muzicii (emisiune de folclor muzical); 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată; 20.30 Jurnal literar ; 21.00 Serară pentru iubitorii muzicii de cameră; 21.25 Arte plastice; 21.35 Valsuri şi tangouri. Programul de dimineaţă (28 octombrie) ; 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Jocuri populare româneşti; 6.10 Actualitatea in agricultură ; 6.20 Jocuri populare româneşti (continuare); 6.30 Ritmuri matinale; 6.45 Cântece populare româneşti; 7.00 Radiomatineu. Televiziune 18.00 Deschiderea emisiunii. „Micii meşteri mari" — Transmisiune de la Expoziţia „Tineretul şcolar şi munca“, deschisă la Palatul pionierilor ; 18,25 Tragerea Pronoexpres; 18,30 Handbal feminin : România — U.R.S.S. (Trofeul Carpaţi). In pauză, la ora 18,55: 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ; 19,30 Telejurnalul de seară: Cincinalul în acţiune ; 20,00 Ancheta T.V. : „O întrebare despre tinereţe" ; 20,50 Telecinemateca : Film artistic : „Porte des Lilas". Cu Dany Carrel, Pierre Brasseur, Georges Brassens, Henri Vidal ; 22,25 Teleglob : Teheran; 22,45 Telejurnalul de noapte ; 22.55 Fotbal : Cehoslovacia — Ţara Galilor (Campionatul european), înregistrare de la Praga. Cinematografe VICTORIA, orele9; 11;15; 15;15; 18; 20.30 „Aşteptarea“. REPUBLICA, orele 9,30; 14; 17. 20 „Hello, Dolly“, două serii, film pe ecran panoramic. COPOU, orele 9; 11; 15; 17; 19; 21 „Cele şapte logodnice ale caporalului Zbruev“. ARTA, orele 9; 11.15; 14.15; 16.30; 18.45; 21 „Floarea soarelui“. TATĂRAŞI, orele 16; 18; 20; „Aurul“. NICOLINA, orele 16; 18; 20 „Ferestrele timpului“. ÎN JUDEŢ: CASA DE CULTURA PAŞCANI „Brigada diverse in alertă“. CLUBUL „UNIREA“ PAŞCANI „Răzbunarea sfintului". TG. FRUMOS „Asterix şi Cleopatra“. HÎRLAU ,,Poveste sentimentală“. PODUILOAIEI „Ai grijă de Suzi“. HALAUCEŞTI „Un italian in America“, cinemascop. Opera de stat La ora 19.30, Opera de stat prezintă un spectacol cu „Singe vienez“. Seară de filme germane La ora 20.15, în amfiteatru III de la Universitatea „Al. I. Cuza“, va avea loc o seară de filme germane. Cu acest prilej va rula filmul artistic „O pereche tânără“, care va fi prezentat de lectorul universitar dr. Klaus Steinke. Timpul probabil Vremea va continua să se răcească, menţinîndu-se schimbătoare, cu cerul variabil. Local, în nordul Moldovei şi în zona de munte, se vor semnala ploi temporare. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nordic. Temperatura aerului va fi scăzută, minimele vor fi cuprinse între 0 și 5 grade, iar maximele între 6 și 10 grade. Local se va semnala brumă. LUPTE LIBERE Exponenţi ai talentului şi muncii stăruitoare Cu o tradiţie mai firavă decât alte ramuri sportive practicate pe meleagurile noastre şi beneficiind de un mai modest sprijin material, luptele libere au reuşit, în ultimii doi ani mai ales, să aducă sportului ieşean o serie de satisfacţii deosebite, impunîndu-se în concertul „marilor familii" din ţară. Facem această afirmaţie gîndindu-ne, în primul rînd, la titlul de campion balcanic adus la Iaşi, nu de mult, de către Emil Butu, sau de alte medalii, plachete etc. cucerite în ţară sau peste hotare, cu diverse prilejuri, de către reprezentanţii Nicolinei. Mărturisim că, uneori, am simţit, pe undeva, prezenţa scepticismului, atunci cînd gîndeam că, o dată cu plecarea lui Ţigănaş şi Morcov (ambii la Dinamo Bucureşti) s-ar putea ca formaţia ieşeană să reintre în anonimat. Or, ziua de duminică a venit să infirme total aprehensiunile noastre. Intrecînd cu 23 1/2— 16 1/2 formaţia Tomistext Constanţa şi încheind la egalitate, 18—18 (datorită unor accidentări) meciul cu Rapid Bucureşti, echipa Nicolina a reuşit să facă nu numai un salt important în clasament, dar ne-a dat încredere în viitor, maniera de abordare a meciurilor și talentul de care a dat dovadă marea majoritate a luptătorilor ieșeni (adăugîndu-se, în plus, atenta pregătire asigurată de antrenorii M. Bîdiu și T. Popescu) gonind cit mai departe scepticismul. Mai mult decât atât, apreciem că rezultatele luptătorilor ieşeni, în general, ar trebui să constituie subiect de meditaţie, pentru diriguitorii altor ramuri sportive, pentru a se putea găsi, de pildă, şi în box, în baschet sau volei (masculin) motive de bucurie aşa cum ni le furnizează aceşti exponenţi ai talentului şi...muncii stăruitoare : luptătorii. C. SILVESTRU De la Ministerul Sănătăţii Datele furnizate de Ministerul Sănătăţii arată că, în ultimul timp, în cîteva judeţe din centrul Transilvaniei au apărut precoce îmbolnăviri de gripă, caracteristice sezonului rece. Pînă în prezent nu se remarcă o contagiozitate deosebită a bolii. Au fost afectate în special persoanele adulte şi adolescenţii. In ultima săptămînă, asemenea cazuri au fost înregistrate şi în Capitală. Tulpinele de virus gripal recoltat de la unii bolnavi şi izolate de laboratoare sunt asemănătoare celor din anii trecuţi. Ministerul Sănătăţii, prin unităţile medico-sanitare din ţară, a luat măsurile corespunzătoare asigurării asistenţei medicale ambulatorii şi spitaliceşti a cazurilor. Pentru unde grupe de populaţie mai expuse, prin specificul muncii lor, se va face vaccinarea antigripală. Totodată, s-a pus la dispoziţia reţelei de farmacii şi puncte, farmaceutice medicamente antigripale în cantităţi suficiente. (Agerpres) Jocu8— Pe ogoare ORIZONTAL : 1. Personaj principal între siloz şi brutărie — Aara ; 2. Pămînturi pregătite pentru semănat — Udrea Oprescu ; 3. Maşini agricole pentru repartizarea uniformă a seminţelor ; 4. Rîu în Maramureş — Loc de atracţie în podgorii ; 5. Negaţie — Parte de cuvînt — Locotenent ; 6. Alimentare cu apă a terenurilor agricole, controlată de om ; 7. Oameni care nu se mulţumesc cu vechiturile ; 8. Mijloc de locomoţie rural — Plantă exotică ; 9. Mijloc eficace — Medic ; 10. Vreme rea. VERTICAL : Utilaje moderne de mare randament agricol ■— îmbrăcămintea ştiuleţilor ; 2. Cereale — Piatra Neamţ ; 3. Cadru pentru faguri — Domol ; 4. Trece prin urechile arcului — Cîmpine cultivate cu grîu de toamnă ; 5 . Loc despădurit întrebuinţat ca păşune sau ogor — Nume masculin ; 6. Unealtă agricolă — Pepene; 7. Forţă de viaţă; 8. Personaj principal pe ogoare — Fugăreşte frunzele moarte pe alei ; 9. Sătesc — Verbul belşugului ; 10. Cornute — Trecerea seminţelor prin trior. M. IORDA 1.