Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)

1971-10-27 / nr. 7809

PAGINA A Un film românesc Aşteptareaii *1 Nu fac un ieftin joc de cuv­inte spunînd că am aşteptat cu nerăbdare „Aşteptarea" lui Şerban Creangă. Am aş­teptat acest film mai întîi pentru câ de el este legată o întîmplare dureroasă, o pierdere inestimabilă sufe­rită de cinematografia şi de teatrul românesc . in timpul filmărilor, cînd nu se trăsese decit jumătate din peliculă, a încetat din viaţă­­ dis­cret şi blind, cum îi era firea — marele actor, cel mai ma­re actor de film pe care l-am avut pînă acum, Ştefan Ciu­­botăraşu. A încetat din viaţă, într-o cameră de hotel din provincie unde se afla cu e­­chipa de filmare, suprapu­­nîndu-şi astfel destinul lui de om destinului personajului (suferind de inimă) pe care îl­ interpreta. In ziua aceea, ultima zi din viaţa lui (26 au­gust 1970), filmase următoa­rea scenă : obosit să mai in­tervină în certurile celor ti­neri, nea Fane (acesta este numele personajului, acelaşi cu numele actorului) se în­toarce acasă, se aşază cu greu într-un scaun, încercînd să-şi ascundă o chinuitoare durere de inimă. Ochii lui se tulbură o clipă şi apoi încep să se destindă într-un zîmbet ce se vrea liniştitor pentru fata lui şi pentru soţie. Cine poate şti cu exactitate dacă aceas­tă scenă — excepţională sub raportul jocului actoricesc şi al încărcăturii emoţionale - este jucată de Ştefan Ciubo­­tăraşu sau este trăită aevea, cu propria lui suferinţă, cu propria lui durere de inimă ? Cine poate şti cu exactitate dacă nu cumva scena este realitate disimulată sau ge­nială mimare a ei, literă de scenariu sau prevestirea mor­ţii celei adevărate care urma să vină peste cîteva ore ? Oricum ar fi, filmul devine, prin această tragică întîmpla­re, un document remarcabil, căci a înregistrat pentru pos­teritate nu figura, ci fiinţa întreagă a omului şi artistu­lui Ştefan Ciubotăraşu, pînă în ultima zi a vieţii sale. Prin această neaşteptată dispariţie, toată construcţia filmului s-a schimbat. De aici şi optica oarecum specială prin care trebuie să-l pri­vim ; el nu mai este ceea ce a intenţionat să fie, ci ceea ce s-a putut închega din imaginile filmate pînă la dis­pariţia lui Ştefan Ciubotăra­şu. Scenaristul Horia Pătraş­­şi regizorul Şerban Crean­­­­a au rescris scenariul, au restructurat naraţiunea, au restrîns numeroase scene doar la ceea ce era deja fil­mat şi au reuşit să edifice o peliculă care poate rezista unei vizionări, chiar dacă es­te evident că filmului îi lip­sesc încă multe date care l-ar fi putut ridica pe o treap­tă calitativă mai înaltă. El rămîne însă un film omagiu, un film-portret, sprijinindu-se, ca pe un pilon solid, pe ac­torul principal, Ştefan Ciubo­tăraşu, care-i va asigura un loc precis în istoria cinema­tografiei noastre. „Aşteptarea" este povestea simplă şi uşor melodrama­tică a unui ceferist pensionar, a unui mecanic de locomo­tivă care, după 40 de ani PE ECRANE de muncă, iese la pensie, purtîndu-şi nu numai dure­rea chinuitoare de inimă, dar şi durerea imposibilităţii de a se acomoda cu situaţia de pensionar. Maestrul Ciubotă­raşu caracterizase foarte plastic povestea lui „Nea Fa­ne" spunînd că este poves­tea „unui ceferist pensionar care priveşte lumea, precum soarele, la apus, se mai ui­tă o dată înapoi să mai va­dă locurile pe care le va pă­răsi". Filmul este un elogiu adus omului care s-a realizat prin muncă, omului obişnuit al zi­lelor noastre. De aceea, sce­nariul a recurs la elemente din realitatea imediată (u­­neori preluate direct, şi aici mă refer nu la acele scene filmate pe viu, pe stradă sau în uzină, ci la preluarea şi transpunerea pe ecran a at­mosferei, a datelor primare ale realităţii, lăsîndu-le sin­gure în încercarea de a se converti în artă). O şedinţă a organizaţiei de bază în ca­re bătrînul mecanic de loco­motivă îşi ia adio de la to­varăşii lui e prilej de surprin­dere a cîtorva tipuri intere­sante, dar şi a unor automa­­tisme din unele din şedin­ţele noastre. Pe deasupra a­­cestora însă, pluteşte o învă­luitoare căldură umană, pe care o concentrează asupra sa bătrînul nea Fane. Urmea­ză alte scene (întîlnirile cu elevii, apoi cu cei doi prie­teni - Maftei şi Bona, cu ti­nerii zurbagii din­ parc,­­ cu nuntaşii etc.) care relevă chipul urlui om cu mari dis­ponibilităţi sufleteşti, cu un caracter ales, cu o înţelep­ciune filtrată printr-o îndelun­gă experienţă de viaţă şi de muncă. Filmul nu şi-a propus decit să reflecte o structură umană obişnuită, caracteris­tică locului şi timpului nos­tru, să aducă un elogiu ace­lei foarte largi categorii de oameni a căror viaţă e în­chinată unui ţel social şi ca­re sufăr atunci cînd vîrsta îi împiedică să mai fie întru­­totul ei înşişi. De aici, din sentimentul că începi să fii din ce în ce mai puţin util societăţii izvorăşte o anume tristeţe care învăluie perso­najul şi se strecoară în to­nul filmului, accentuîndu-i no­ta de umanitate. Regizorul Şerban Creangă a recurs (ca şi în „Căldura", primul său film) la sondajul psihologic asupra personajului principal, era procedarea cea mai ju­dicioasă într-un caz ca cel de faţă, în care dispui de un actor care-şi bazează jo­cul pe profunde interiorizări, care are capacitatea să tră­iască intens un sentiment, să filtreze prin adîncul sufle­tului orice relaţie a­­sa cu lumea. E şi meritul scenaris­tului Horia Pătraşcu, care ştie să observe multilatera­litatea (pînă la detalii) a ca­racterelor. împreună, cei doi cineaşti au ajuns la o dozare inteligentă a scenelor psiho­logice, cu cele lirice şi comi­ce, au găsit un ritm potrivit pentru naraţiunea lor cine­matografică, calităţi care - date fiind condiţiile specia­le în care au făcut filmul — ne apar de o profesionali­­tate ridicată. Sigur că sunt evidente şi multe carenţe , prelucrări fă­ră discernămînt a unor sce­ne caragialeşti şi muşateşti, caricaturizări prea groase care nu-şi aveau locul în acest film, imposibilitatea e­­vitării monotoniei unor ta­blouri, superficialitatea rela­ţiei dintre cei doi tineri - Duţu şi Oana - în sfîrşit, lip­sa de relief a unor inter­pretări actoriceşti, care, în umbra jocului magistral al lui Ştefan Ciubotăraşu par şi mai neînsemnate şi mai şter­se. Toate acestea însă se ui­tă şi „Aşteptarea" rămîne un film special în cinematografia noastră, un film-cîntec de le­bădă al unui mare actor. lată de ce trebuie văzut şi preţuit. Şt. O. MUGUR - Zilele trecute, brigada artistică a pionierilor din clasa a Vil-a A de la Liceul „Garabet Ibrăileanu" din Iaşi a susţinut un frumos program artistic după desfă­şurarea adunării de detaşament pentru alegerea colectivului de conducere. Foto : L. STRATU­AT — corespondent Eficienţa concretă — scopul precis al cercetării (urmare din pag. 1) semipitic a imprimat pomilor o rezistenţă mai mare la vînt şi o longevitate sporită, servind de sub acţiunea distructivă a furtuni­lor cca. 1/3 din pomii din livezi. Contribuţii la fel de importante s-au adus şi în domeniul sporirii producţiei animale şi cel sanitar-veterinar. După şapte ani de cercetări la ferma Deieni a I.A.S. Cotnari colectivul discipli­nei de creştere a ovinelor a reuşit, în cola­borare cu specialiştii unităţii, să îmbună­tăţească radical efectivul de ovine, obţi­­nându-se o sporire a producţiei de lină de la 4,4 kg. la 7,2 kg. pe individ. Studiind metişii rezultaţi din încrucişările efectuate la I.A.S. Iaşi şi I.A.S. Galata între rasele de vaci Holstein X Brună şi Hol­stein X Bălţată românească, disciplina de genetică şi ameliorarea animalelor a con­statat superioritatea cu 25 la sută a aces­tora faţă de părinţi, în producţia de lapte, iar colectivul disciplinei de patologie şi cli­nica bolilor chirurgicale a aplicat în pro­ducţie la fermele I.A.S. ,Dancu, Strunga, Că­priţa, Galata (jud. laşi) şi la complexul de taurine Bărboşi (jud. Galaţi) tratamentul a­­fecţiunilor podale la peste 500 vaci şi ju­­ninci elită, contribuind la evitarea pierderi­lor ce ar fi intervenit prin sacrificarea sau devalorizarea acestora. La cooperativele agricole de producţie din Brăeşti, Ruginoasa, Deieni, Movileni, To­­meşti, Hîrlău şi Tg. Frumos (jud. Iaşi), pre­cum şi din Tanacu (jud. Vaslui), o metodă de tratament a Dyctrocaulozei elaborată de disciplina de boli parazitare a dus la re­cuperarea viţeilor atinşi de boală în pro­porţie de 98 la sută. Rezultatele cercetărilor legate de comba­terea infecundităţii, infertilităţii şi prevenirea sterilităţii la taurine au fost aplicate în nu­meroase I.A.S. şi C.A.P. din jud. Iaşi, pe un efectiv de cca. 15 000 femeie. Se apreciază că prin tratamentele aplicate s-au redus cu peste 30 la sută pierderile legate de tul­burările de reproducţie şi s-a sporit pro­ducţia de lapte cu cca. 1 500 l. lapte an la fiecare individ. Disciplina de boli infecţioase a efectuat cercetări cu privire la tratamentul mamitelor subclinice pe un efectiv de 4 500 vaci din I.A.S. şi C.A.P. din judeţele Iaşi, Vaslui, Ba­cău şi Suceava, rezolvînd 300 cazuri gra­ve. Restabilirea capacităţii de reproducţie a indivizilor trataţi a evitat pierderi ce se apreciază la cca. 500 mii lei. Paralel cu aceste activităţi, care repre­zintă o formă de contact nemijlocit între ştiinţă şi producţie, cadrele didactice ale institutului au sprijinit unităţile I.A.S. şi C.A.P. şi sub alte forme. Merită de rele­vat, spre exemplu, îndrumările tehnice şi concursul permanent acordate unităţilor de producţie în utilizarea raţională a fondului funciar, în producerea seminţelor şi mate­rialului săditor, în tehnologia de vinificaţie, în recomandarea celor mai eficace metode de tratament a bolilor şi dăunătorilor, în ju­dicioasa alimentaţie a animalelor, în asis­tenţa veterinară etc. Cu organele agricole judeţene şi în spe­cial cu Direcţia generală a agriculturii jud. Iaşi - institutul păstrează, de asemenea, o strînsă legătură : se organizează în comun consfătuiri şi simpozioane pentru dezbaterea noilor tehnologii cerute de sporirea produc­ţiei, se asigură perfecţionarea specialiştilor din unităţi la cursurile postuniversitare, se elaborează studii privind dezvoltarea în perspectivă a agriculturii, se participă la acţiunile tehnice iniţiate de M.A.I.A.S.A. pentru buna desfăşurare a campaniilor a­­gricole ş.a.m.d. Indicaţiile preţioase date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea din 16 iulie, în cadrul Consiliului Invăţămîntului Superior, constituie pentru cadrele didac­tice din institutul nostru un imbold deose­bit de puternic pentru dezvoltarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi de cercetare ştiinţifică, pentru contactul şi mai strîns dintre ştiinţă şi producţie. Pentru o primă etapă, ne-am propus ca, în colaborare cu Academia de ştiinţe agri­cole şi silvice, să dezvoltăm cercetările pri­vind utilizarea raţională a terenurilor în pantă din Moldova, să efectuăm cercetări de genetică la oaia Karakul, să îndrumăm producerea materialului de plantat cu va­loare biologică ridicată la cartof, precum şi producerea de sămînţă la noile soiuri autohtone sau importate. Cu unităţile de producţie ne-am propus, de asemenea, să lărgim şi să adîncim con­tactele noastre, înfiinţînd pe bază de con­venţii sau contracte noi puncte de sprijin pentru introducerea rezultatelor obţinute în munca de cercetare şi asigurînd asistenţa tehnică necesară aplicării noilor tehnologii pe teren. In acest scop este necesar însă din partea direcţiilor agricole judeţene o mai bună coordonare a acţiunilor ce se întreprind pentru difuzarea noilor metode, este nevoie de un concurs mai susţinut din partea unităţilor pentru executarea in bune condiţii a cercetărilor noastre, reglementări mai precise privind obligaţiile conducerilor de unităţi în aplicarea noilor tehnologii şi chiar asigurarea accesului în unele unităţi — în special I.A.S. — a cadrelor noastre didactice. Menţionăm aceste deziderate, de­oarece experienţa noastră de pînă acum a dovedit că în unele unităţi se întimpină greutăţi în montarea şi executarea corectă a cercetărilor, se întruneşte uneori o rezervă în extinderea rezultatelor cercetărilor şi — mai ales - nu se respectă o continuitate în timp a acţiunilor pe care noi le întreprin­dem. Avem convingerea că noua formă de or­ganizare a consiliilor de facultăţi şi a con­siliului institutului, în care participă cu în­cepere din acest an şi specialişti din pro­ducţie, precum şi atragerea în consiliile de conducere intercooperatiste sau în consi­liile de conducere I.A.S. a unor cadre di­dactice, vor constitui mijloace eficiente de coordonare a acestor acţiuni şi unele din greutăţile întîmpinate în prezent vor fi eliminate. Alături de specialiştii care lucrează în producţie, colectivul de muncă al Institutu­lui agronomic din Iaşi este hotărît a trans­pune în viaţă hotărîrile partidului, pentru a contribui în acest fel la realizarea unităţii dintre ştiinţă şi practică, la progresul agri­culturii ţării noastre. RAID-ANCHETĂ PRIN UNITĂŢILE COMERCIALE Je sprînor si Jupa mir­­ prii învechite şi dăunătoare! — Amiral, Diplomat, Snagov, aveţi ? — N-avem. N-am mai primit de vreo săptămînă ! Iată un dialog care, în tutungerii, a de­venit frecvent. Cu aceleaşi cuvinte am fost întîmpinaţi şi noi atunci cînd, zilele trecute, am organizat, împreună cu orga­ne ale Inspectoratului judeţean de mili­ţii, un raid prin cîteva din aceste uni­tăţi. Controalele efectuate cu acest prilej au arătat că, în majoritatea cazurilor, situa­ţia era reală. Dar, ceea ce a mai scos la iveală rai­dul amintit a fost faptul că, deseori, nu toate sortimentele sunt puse la dispoziţia cumpărătorilor. De multe ori, vînzătorii le reţin pentru cunoştinţe, sau pentru ... cine dă mai mult. Cîteva exemple: la unitatea nr. 79 din str. Cuza Vodă, gestionarul Mihail Ale­­xandrescu ne spune că mai are doar 5 pachete de ţigări Snagov. Numai că, pe lîngă acestea au mai fost descoperite şi alte pachete (într-un ambalaj de Mără­­şeşti). Unitatea nr. 120, de pe str. 30 Decem­brie. Şi gestionara Olga Neagu ne decla­ră că nu a primit de mult ţigări Snagov sau Diplomat. Dar controlul efectuat a scos la iveală zeci de pachete de Litoral, Diplomat şi Snagov, de a căror existenţă gestionara părea „să fi uitat“ (de altfel nu a fost singura deficienţă constatată aici). Unitatea 107, de lîngă Fabrica „Ţesă­tura“. Un cartonaş îl avertizează pe cum­părătorul dornic de „specialităţi“ că nu sînt ţigări Snagov, Diplomat, Amiral etc. întrebată, vînzătoarea Rodica Grecu ne confirmă cele scrise. Probabil că ... ui­tase de cele 300 (trei sute) de pachete de ţigări Snagov, ascunse într-un dulap ! La unitatea 136, de pe peronul gării Iaşi, gestionara Alexandra Axente nu a­­vea expuse în vitrină — conform regu­lii obligatorii — ţigările Snagov şi Di­plomat, deoarece, spunea ea, „mai sînt doar cîteva pachete şi le păstrez pentru şefii de la gară“. Şi exemplele pot continua... Ne-am adresat, relatînd cele aflate, to­varăşului Mihai Slabu, directorul O.C.L. „Metalo-chimice“ Iaşi. „ Ştim că se mai întîmplă ca unii ges­tionari să ascundă mărfurile mult solici­tate — cum sunt ţigările Snagov şi Amiral — ne-a spus acesta. Noi am luat măsuri pentru organizarea unei repartizări juste a acestor ţigări la centre Şi efectuăm, deseori, controale pentru a verifica şi corectitudinea vînzătorilor. Cu prilejul acestei discuţii, tov. direc­tor Slabu ne-a comunicat şi faptul că cei care au săvîrşit abaterile relatate mai sus au primit sancţiuni severe. Situaţii similare am întîlnit, în raidul nostru, şi în unităţi ale întreprinderii de alimentaţie publică din Iaşi. La „Corso“, barmana Ecaterina Butnaru ne declara pe un ton categoric că nu are de ■ vînzare decit ţigări Virginia, dar văzînd că insistăm să discutăm şi cu şefa unităţii, a făcut cuiva un semn discret şi, ca prin minune, au apărut şi Litoral. Şefa de unitate Ana Hîrţan a căutat — pe un ton ce depă­şea limitele bunei cuviinţe — să ne con­vingă că nu a avut timp să scoată din magazie ţigările Litoral, fiind foarte o­­cupată. Numai că, din discuţia avută ul­terior cu tov. Spiridon Tomşa, contabil şef al I.A.P., rezultă că respectivele ţi­gări stau de foarte mult timp în magazie. Mergem mai departe, în­ raidul nostru, la restaurantul „Cotnari“. Aici, în hol, îl găsim vînzînd ţigări la standul spe­cial amenajat pe Const. Lache. — Aveţi Snagov sau Amiral ? — Numai ce se vede, tovarăşii'! Ce „se vede" în vitrină sînt, bineînţeles, alte tipuri de ţigări. Dar controlul efec­tuat a descoperit importante cantităţi din ţigările celelalte, nedeclarate. — Mi s-a întîmplat deseori să văd pe cineva ieşind cu ţigări fine dintr-o tutun­gerie, să intru şi eu şi să aflu că ... nu mai sunt de cîteva zile ! ne declara mun­citorul C. Durnea, de la C.I.M.P. Iaşi, pre­zent la unul din controalele efectuate de noi. Cei găsiţi astăzi în neregulă ar tre­bui să fie aspru sancţionaţi, a continuat acesta. Este o părere justă, la care subscriem şi noi. Situaţia aceasta durează de mult şi numai lipsa de operativitate şi de ho­­tărîre a conducerii celor două întreprin­deri o mai prelungeşte. Ni s-a declarat, peste tot, că se fac dese controale. A­­tunci cum de am găsit noi, într-un singur raid, atîtea cazuri ? Comitetele de par­tid, comitetele de direcţie ale unităţilor vizate sînt datoare să treacă decis la acţiune, pentru curmarea imediată şi de­finitivă a acestor practici învechite şi dăunătoare. Const. PĂLĂDUŢĂ Ion ŞCHIOPU Concerte ale Filarmonicii ieşene Vineri, 29 octombrie, ora 20, şi sîmbătă, 30 octombrie, ora 17, vor avea loc la Fi­larmonica de stat „Moldova“ din Iaşi concerte simfonice, la realizarea cărora îşi dă concursul pianista Csilla Szabó din R. P. Ungară. Dirijor : George Vin­­tilă. Programul cuprinde : Uvertura Tau­­mhauser de Wagner, Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră de Beethoven și Simfonia I de Wilhelm Berger. Premieră la Teatrul de păpuşi Teatrul de păpuşi din Iaşi prezintă mîine, 28 octombrie, ora 10, spectacolul în premieră cu piesa „Zarvă la menaje­rie“, de Vasile Cojocaru­. Regia artistică este semnată de Con­stantin Brehnescu, scenografia de Viorica Groapă, în distribuţie: Simona Agachi, Camelia Bujdei, Emil Petcu, Ion Agachi, Eliza Florescu, Nicolae Brehnescu și Con­stantin Ciofu. FLACĂRA Deschiderea celei de a XVIII-a sesiuni ştiinţifice a Universităţii ieşene Ieri, a avut loc în aula ,,Mihai Emines­­cu“­ de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi deschiderea festivă a celei de a XVIII-a sesiuni ştiinţifice a cadrelor di­dactice care în acest an poartă denumi­rea de „Sesiunea Nicolae Iorga“ în semn de omagiu adus activităţii prestigioase a marelui nostru istoric de curînd come­morat. La şedinţa de deschidere au fost pre­zenţi cadre didactice universitare, cer­cetători ştiinţifici, studenţi, numeroşi in­vitaţi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. univ. dr. docent Ion Creangă, rec­torul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi. Vorbitorul a arătat importanţa deosebită a sesiunii, manifestare tradiţională afla­tă la cea de a XVIII-a ediţie şi a subli­niat noile sarcini ce stau în faţa cadre­lor didactice şi a studenţilor Universităţii pentru pregătirea temeinică a viitorilor specialişti, pentru dezvoltarea legăturii dintre învăţămint, ştiinţă, producţie, dez­voltare cerută imperios de contextul prevederilor noului plan cincinal. Din partea studenţilor, Adrian Ştefan Tulbure, de la Facultatea de drept, a transmis un sincer şi călduros salut se­siunii. Cei pr­ezenţi au ascultat apoi cu inte­res comunicarea „Nicolae Iorga şi conti­nuitatea elementului băştinaş în regiuni­le nord-dunărene“ susţinută de prof. univ. dr. Costache Cihoda­ru, decanul Fa­cultăţii de istorie-filozofie. Lucrările continuă pe secţii în cadrul cărora vor fi susţinute 484 de comuni­cări. la SPORT ■ SPORT Spectatori meciul de fotbal România— Cehoslovacia Amatorii de fotbal sunt invitaţi de că­tre Biroul de turism pentru tineret să a­­siste la întîlnirea internaţională dintre reprezentativele României şi Ceho­slovaciei, care va avea loc la 14 noiem­brie în Capitală. „Trenul tineretului“ va pleca din Iași la 13 noiembrie, ora 14, şi se va reîntoarce la 15 noiembrie, ora 5,30. Transportul, cazarea, vizitarea unor o­­biective din București, biletul de meci costă 138 de lei de persoană, înscrierile se fac pînă la 5 noiembrie, la sediul B.T.T. (Casa de cultură a tine­retului), zilnic, între orele 16 şi 20 la Co­mitetul judeţean al U.T.C., zilnic, între orele 8 şi 17, precum şi la secretarii U.T.C. din întreprinderi şi instituţii. HANDBAL, PIV.­B Universitatea Iaşi — Chimia Făgăraş 9-11 (3-3) Deşi vremea era rece şi vintul batea puternic, numeroşi suporteri ieşeni au fost prezenţi duminică la întîlnirea femi­nină de handbal dintre Universitatea Iaşi — Chimia Făgăraş. Ieşencele, însă, au dezamăgit. Ele au prestat un joc confuz, în special în a doua parte a întâlnirii, permiţând adver­sarelor să egaleze (în minutul 35 ieşen­cele conduceau cu 8—3) şi chiar să obţină victoria la scorul de 11—9 (3—3). Această nouă înfrîngere a handbalistelor de la Universitatea (la începutul campio­natului, pretendentă la titlu) impune din partea conducerii clubului o serioasă ana­liză a secţiei de handbal, înfrîngerile din acest sezon punînd sub semnul incerti­tudinii rămînerea echipei în divizia se­cundă de handbal a țării. Pe scurt La volei, în cadrul diviziei B s-au în­tîlnit duminică, pe terenul Voinţa, echi­pele masculine Politehnica Iaşi şi Petro­lul Ploieşti, meci desfăşurat pe durata a două ore şi din care a ieşit victorioasă Politehnica cu 3—2 (15—11, 13—15, 13— 10, 11—15, 15—9). M. GH­EORGHIŢA coresp. în cadrul campionatului republican de judo, faza de zonă pentru Moldova, care a avut loc recent la Suceava, din şase echipe participante. Şcoala sportivă „U­­nirea“ Iaşi s-a clasat pe locul I. Finala care s-a disputat între Şcoala sportivă „Unirea“ Iaşi şi A. S. Construc­torul Miercurea Ciuc a fost cîştigată de sportivii ieşeni, la diferenţă de punctaj. S-a evidenţiat în mod deosebit elevul Moraru Ion, care a cîştigat majori­tatea întîlnirilor înainte de limită. Primele trei echipe clasificate vor par­ticipa la finală, în zilele de 5—7 noiem­brie la București. MIHNEA VALENARU — coresp. * TOKIO 26 (Ageryres). — Campionul mondial de box la cat. cocoș, mexicanul Ruben Olivares, și-a păstrat titlul. El l-a întîlnit la Nagoya pe salangerul său o­­ficial, japonezul Kazuyoshi Kanazawa, de care a dispus prin K.O. în penultima re­priză. De remarcat că în repriza a 14-a, japonezul a fost de­ trei ori expediat la podea. e­rată în cronica meciului de baschet Uni­versitatea Iaşi — A.S.A. Cluj, publica­tă în pagina a II-a a ziarului nostru­ de ieri, a apărut, o greşeală de corectură. în­ceputul alineatului II se va citi astfel : „Prof. Gh. Luca, antrenorul echipei Uni­versitatea, a pornit însă la reconstrucţia echipei, a lotului în general, convins fi­ind că prin muncă stăruitoare, ambiţie şi seriozitate, se poate remonta rămî­nerea în urmă". II Radio Iaşi 24 D­­E ORE Programul de seară (27 octombrie) ; 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Cântecul ca­re m­i-e drag; 17.30 Pano­ramic economic ; 17.45 Imn partidului (program de cîntece); 18.00 Cutezătorii; 18.15 Tandem muzical; 18.30 Cotidian sonor; 19.30 Des­­criptio Moldaviae : Oameni şi locuri; 19.40 Te cîntăm, Românie; 19.45 La izvoa­rele muzicii (emisiune de folclor muzical); 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată; 20.30 Jurnal li­terar ; 21.00 Serară pentru iubitorii muzicii de came­ră; 21.25 Arte plastice; 21.35 Valsuri şi tangouri. Programul de dimineaţă (28 octombrie) ; 6.00 Bule­tin de ştiri; 6.05 Jocuri populare româneşti; 6.10 Actualitatea in agricultură ; 6.20 Jocuri populare româ­neşti (continuare); 6.30 Rit­muri­ matinale; 6.45 Cânte­ce populare româneşti; 7.00 Radiomatineu. Televiziune 18.00 Deschiderea emisiu­nii. „Micii meşteri mari" — Transmisiune de la Expo­ziţia „Tineretul şcolar şi munca“, deschisă la Pala­tul pionierilor ; 18,25 Tra­gerea Pronoexpres; 18,30 Handbal feminin : România — U.R.S.S. (Trofeul Car­­paţi). In pauză, la ora 18,55: 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ; 19,30 Tele­jurnalul de seară: Cinci­nalul în acţiune ; 20,00 An­cheta T.V. : „O întrebare despre tinereţe" ; 20,50 Te­­lecinemateca : Film artis­tic : „Porte des Lilas". Cu Dany Carrel, Pierre Bras­seur, Georges Brassens, Henri Vidal ; 22,25 Tele­glob : Teheran; 22,45 Te­lejurnalul de noapte ; 22.55 Fotbal : Cehoslovacia — Ţara Galilor (Campionatul european), înregistrare de la Praga. Cinematografe VICTORIA, orele­­9; 11;15; 15;15; 18; 20.30 „Aştepta­rea“. REPUBLICA, orele 9,30; 14; 17. 20 „Hello, Dolly“, două serii, film pe ecran panoramic. COPOU, orele 9; 11; 15; 17; 19; 21 „Cele şapte logodnice ale caporalului Zbruev“. ARTA, orele 9; 11.15; 14.15; 16.30; 18.45; 21 „Floarea soarelui“. TATĂRAŞI, orele 16; 18; 20; „Aurul“. NICOLINA, orele 16; 18; 20 „Ferestre­le timpului“. ÎN JUDEŢ: CASA DE CULTURA PAŞCANI „Bri­gada diverse in alertă“. CLUBUL „UNIREA“ PAŞ­CANI „Răzbunarea sfintu­lui". TG. FRUMOS „Asterix şi Cleopatra“. HÎRLAU ,,Po­veste sentimentală“. PODU­­ILOAIEI „Ai grijă de Su­­zi“. HALAUCEŞTI „Un ita­lian in America“, cinema­scop. Opera de stat La ora 19.30, Opera de stat prezintă un spectacol cu „Singe vienez“. Seară de filme germane La ora 20.15, în amfitea­tru III de la Universitatea „Al. I. Cuza“, va avea loc o seară de filme germane. Cu acest prilej va rula fil­mul artistic „O pereche tâ­nără“, care va fi prezentat de lectorul universitar dr. Klaus Steinke. Timpul probabil Vremea va continua să se răcească, menţinîndu-se schimbătoare, cu cerul va­riabil. Local, în nordul Mol­dovei şi în zona de mun­te, se vor semnala ploi temporare. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nordic. Temperatura aerului va fi scăzută, minimele vor fi cuprinse între 0 și 5 grade, iar maximele între 6 și 10 grade. Local se va sem­nala brumă. LUPTE LIBERE Exponenţi ai talentului şi muncii stăruitoare Cu o tradiţie mai firavă decât alte ra­muri sportive practicate pe meleagurile noastre şi beneficiind de un mai modest sprijin material, luptele libere au reuşit, în ultimii doi ani mai ales, să aducă sportului ieşean o serie de satisfacţii deosebite, impunîndu-se în concertul „marilor familii" din ţară. Facem această afirmaţie gîndindu-ne, în primul rînd, la titlul de campion balcanic adus la Iaşi, nu de mult, de către Emil Butu, sau de­ alte medalii, plachete etc. cucerite în ţară sau peste hotare, cu diverse pri­lejuri, de către reprezentanţii Nicolinei. Mărturisim că, uneori, am simţit, pe undeva, prezenţa scepticismului, atunci cînd gîndeam că, o dată cu plecarea lui Ţigănaş şi Morcov (ambii la Dinamo Bucureşti) s-ar putea ca formaţia ieşeană să reintre în anonimat. Or, ziua de du­minică a venit să infirme total apre­hensiunile noastre. Intrecînd cu 23 1/2— 16 1/2 formaţia Tomistext Constanţa şi încheind la egalitate, 18—18 (datorită unor accidentări) meciul cu Rapid Bucu­reşti, echipa Nicolina a reuşit să facă nu numai un salt important în clasament, dar ne-a dat încredere în viitor, maniera de abordare a meciurilor și talentul de care a dat dovadă marea­­ majoritate a luptătorilor ieșeni (adăugîndu-se, în plus, atenta pregătire asigurată de antrenorii M. Bîdiu și T. Popescu) gonind cit mai departe scepticismul. Mai mult decât atât, apreciem că rezultatele luptători­lor ieşeni, în general, ar trebui să constituie subiect de meditaţie, pentru diriguitorii altor ramuri sportive, pentru a se putea găsi, de pildă, şi în box, în baschet sau volei (masculin) motive de bucurie aşa cum ni le furnizează aceşti exponenţi ai talentului şi...muncii stăruitoare : luptă­torii. C. SILVESTRU De la Ministerul Sănătăţii Datele furnizate de Ministerul Sănă­tăţii arată că, în ultimul timp, în cîteva judeţe din centrul Transilvaniei au a­­părut precoce îmbolnăviri de gripă, ca­racteristice sezonului rece. Pînă în prezent nu se remarcă o con­­tagiozitate deosebită a bolii. Au fost a­­fectate în special persoanele adulte şi adolescenţii. In ultima săptămînă, asemenea cazuri au fost înregistrate şi în Capitală. Tulpinele de virus gripal recoltat de la unii bolnavi şi izolate de laboratoare sunt asemănătoare celor din anii trecuţi. Ministerul Sănătăţii, prin unităţile me­­dico-sanitare din ţară, a luat măsurile corespunzătoare asigurării asistenţei me­dicale ambulatorii şi spitaliceşti a ca­zurilor. Pentru unde grupe de populaţie mai expuse, prin specificul muncii lor, se va face vaccinarea antigripală. Totodată, s-a pus la dispoziţia reţelei de farmacii şi puncte, farmaceutice medicamente anti­­gripale în cantităţi suficiente. (Agerpres) Jocu8— Pe ogoare ORIZONTAL : 1. Personaj principal între siloz şi bru­tărie — A­ara ; 2. Pămînturi pregăti­te pentru semănat — Ud­rea Oprescu ; 3. Maşini agricole pentru repartizarea uniformă a semin­ţelor ; 4. Rîu în Maramureş — Loc de atracţie în pod­gorii ; 5. Negaţie — Parte de cuvînt — L­ocotenent ; 6. Alimentare cu a­­pă a terenurilor a­­gricole, controlată de om ; 7. Oameni care nu se mulţu­mesc cu vechitu­rile ; 8. Mijloc de locomoţie rural — Plantă exotică ; 9. Mijloc eficace — Medic ; 10. Vreme rea. VERTICAL : Utilaje moderne de mare randament a­­gricol ■— îmbrăcă­mintea ştiuleţilor ; 2. Cereale — Pia­tra Neamţ ; 3. Ca­dru pentru faguri — Domol ; 4. Tre­ce prin urechile ar­cului —­ Cîmpin­e cultivate cu grîu de toamnă ; 5 . Loc despădurit întrebu­inţat ca păşune sau ogor — Nume mas­culin ; 6. Unealtă agricolă — Pepe­ne­­; 7. Forţă de viaţă; 8. Personaj principal pe ogoa­re — Fugăreşte frunzele moarte pe alei ; 9. Sătesc — Verbul belşugului ; 10. Cornute — Tre­cerea seminţelor prin trior. M. IORDA 1.

Next