Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)
1971-10-28 / nr. 7810
K um Ufu, Nr. 78 10 JUI 28 OCTOMBRIE 1971 4 PAfiiNI )• BANI neom Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Proletari din toate țárile, unifi-vá! CINCINALUL 1971-1975 (Uri lipi (Iulii Mill şi uimirii Cum la Iaşi, printre alte unităţi industriale, fiinţează şi o uzină metalurgică, am încercat să descifrăm cifrele cincinalului la nivel microeconomic, adică sensul şi substanţa prevederilor ce vor ridica metalurgia ieşeană pe noi trepte ale dezvoltării şi modernizării. Vom evidenţia, deci, elementele principale care vor apare la Uzina metalurgică în anii cincinalului 1971—1975. Pentru metalurgia ieşeană se desprind două opţiuni esenţiale : dezvoltarea vertiginoasă a capacităţilor existente şi modernizarea intensă a tehnologiilor de fabricaţie. Cînd am spus dezvoltare ne-am gândit că în 1975 această uzină va avea o capacitate de producţie de trei ori mai mare ca cea din prezent la ţevi sudate şi de aproape patru ori la profile îndoite. Desigur, această dezvoltare presupune eforturi însemnate în domeniul investiţiilor. Fondurile de investiţii ce se vor aloca pentru Uzina metalurgică în aceşti ani vor fi de 2,5 ori mai mari, faţă de cele cheltuite pînă în prezent la această unitate. Şi, ca să răspundă imperativelor stringente ale economiei noastre naţionale, colectivul de aici se preocupă să realizeze, concomitent cu mărirea capacităţilor, noi tipuri de ţevi cu grad mai ridicat de prelucrare a metalului şi caracteristici tehnice solicitate de industria modernă, în primul rînd de construcţia de maşini. Astfel, dacă în prezent gama sortimentelor de ţevi se hiditează pînă la 114 mm, în 1975 această gamă dimensională se va mări, urmînd a se produce şi ţevi conducte sudate, sortiment foarte mult solicitat de celelalte ramuri ale economiei. Şi profilele cu marca uzinei ieşene vor primi destinaţii multiple, printre care am remarca utilizarea în construcţia de electrofiltre, în industria de autocamioane şi autobuze, în instalaţii de paletizare şi containerizare, în construcţii metalice etc. Sunt preocupări care vor cere mult consum de materie cenuşie din partea întregului colectiv. Recent, Vasile Brănişteanu, inginerul şef al uzinei, ne destăinuia unele din ideile valoroase care vor prinde viaţă în anii cincinalului. Este vorba, printre altele, de lărgirea sectorului de proiectare, care să asigure elaborarea atît a documentaţiilor tehnice pentru produsele curente, cît şi a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor de execuţie pentru lucrările de investiţii ce vizează dezvoltarea şi modernizarea uzinei. „In special pentru diversificarea producţiei de ţevi şi profile "NVWWWYWVWWWWVWWVWWVWWA ne spunea interlocutorul — vom acorda o atenţie deosebită constituirii şi organizării unei grupe care să se ocupe numai de proiectarea tehnologiilor şi calibraţiilor. Dispunem de cadre bine pregătite pentru a face faţă acestor cerinţe. La nevoie, desigur, vom atrage şi alte cadre tinere ce vor veni de pe băncile facultăţilor”. Metalurgiştii ieşeni asociază acţiunea de creştere a eficienţei economice şi a competitivităţii mărfurilor pe pieţele externe cu procesul de reînnoire a producţiei, ca o manifestare a îmbunătăţirii permanente a calităţii, a caracteristicilor tehnice, economice, funcţionale şi estetice ale produselor. Am aflat astfel că în anii cincinalului 1971—1975 modernizarea va avea un cîmp larg de afirmare. Toate liniile de ţevi sudate, care folosesc în prezent procedeul de sudură electrică prin rezistenţă, se vor moderniza prin introducerea sudurii prin curenţi de înaltă frecvenţă. Şi ceea ce este deosebit de semnificativ, proiectarea, execuţia şi montajul instalaţiilor respective se vor efectua integral cu forţele proprii ale colectivului, în cadrul acţiunii de autoutilare. In acest sens merită a fi consemnat şi faptul că una din liniile de sudură care se vor realiza, va fi proiectată integral în uzină, iar utilajul va fi construit în ţară. In general, la această uzină procesul de modernizare se armonizează şi se îmbină organic cu programul de autoutilare. S-a format la acest colectiv o opinie de masă împotriva tuturor celor ce mai încearcă să se ploconească în faţa străinătăţii, împotriva celor ce nu apelează şi nu încearcă să valorifice la maximum forţele proprii. Inginerul Otto Belzo, şeful serviciului tehnic, ne relata că pentru cele două linii de profile care urmează a se monta în anul 1972, uzina va proiecta şi executa în întregime fierăstraiele culisante, aduse pînă acum din import. Pe linia modernizării, se va înscrie şi realizarea unei linii de ţevi sudate din oţel inoxidabil, produse care în prezent se importă. Este rodul studiilor şi cercetărilor ce se fac de ani de zile în cadrul Staţie- pilot din uzină. Se va moderniza, de asemenea, linia de profile mari în vederea executării unor profile din oţeluri microaliate cu rezistenţă mare, necesare la producerea longeroanelor pentru autocamioane. Pen- Eugeniu ZIDARIȚA (continuare in pag. a 3-a) ■ CARNET IEŞEAN Săsitul... are dreptul la viaţă Omamă“ şi-a lăsat pruncul In voia sorţii. O condamnăm pentru actul inuman. In asemenea cazuri, revolta nu cunoaşte limite. Dar ce folos ? Rareori asemenea specimene sunt depistate, primindu-şi meritata pedeapsă. Rămîne totuşi acea fiinţă nevinovată — copilul. O găsim înscrisă in condicele unei instituţii de ocrotire a minorilor. In dreptul numelui figurează Găsitul, iar al prenumelui Smochină, Cirmi, Pricăjitu, Florin, Puiu, Piersică etc. Un nume comun Găsitul, un prenume dat la intîmplare. Această fiinţă ce se numeşte Gătitul are dreptul la viaţă, la un nume. Statul nostru ocroteşte minorii, le creează condiţii pentru creştere şi educare. Totodată, prin decizii ale consiliilor populare, li se acordă şi un nume omenesc. Aşa bunăoară, prin decizia nr. 24111971, Consiliul popular municipal a aprobat ca micuţul abandonat la imobilul din şoseaua Ilie Pintilie nr. 3, ocrotit acum in leagănul de copii, să poarte numele Vasile Crăciun. Tovarăşa Didina Nechita, din şoseaua Ştefan cel Mare nr. 85, a găsit un copil, ce este internat in leagănul de copii. Prin decizia nr. 156, Consiliul popular municipal a hotărît ca acesta sa poarte numele Cristian Florescu. Minorul găsit de către Elvira Belojinschi, din str. locotenent Popovici nr. 3, va purta numele Vlad Popovici, iar cel găsit de Costică Butnaru, din str. Sf. Andrei nr. 15, va răspunde la chemări: Dan Septimiu. Şi asemenea exemple pot continua. nefiind copii, soţii Elena şi Ilie Paveliuc, din str. Dr. Savini nr. 3, Sofia şi Mihai Rusu, din aleea Mihail Sadoveanu nr. 22, Natalia şi Gheorghe Apetrei, din str. Socola nr. 8, Adela şi Marcel Ţurlea, din pasajul Cuza Vodă nr. 8, asumîndu-şi răspunderea pentru creşterea şi educarea copiilor, au pus nu numai semnătura lor pe cerere, ci au pecetluit hotărirea lor prin numele ce le-au dat copiilor. Iresponsabilităţii celor care au dat viaţă unor copii şi apoi i-au abandonat, i se răspunde prin nemărginita grijă a statului și a unor familii care înfiază. wmv.v.viw.v.v.1, Al. MONTEORTI Sporul veniturilor reale ale ţărănimii „Veniturile reale ale ţărănimii provenite din munca în cooperativele agricole de producţie şi din gospodăriile personale — calculate pe o persoană activă — corespunzător producţiei agricole planificate — vor fi mai mari In 1975 faţă de 1970 cu 22—30 la sută". Zile de toamnă, unele frumoase, cu soare mult şi miresme îmbătătoare. In fabrici, în uzine, pe şantierele de construcţii, pe ogoare, peste tot, un ritm intens de muncă. Clipă de clipă, ceas de ceas, obiectivele primului an al actualului cincinal capătă contur. Pe lngă activitatea în producţie sau în şcoli, tinerii muncitori, ţărani, intelectuali şi studenţi participă în număr din ce în ce mai mare, continuînd tradiţia lăsată de mai vîrstnici, la acţiunile de muncă patriotică. Echipa a IlI-a, fruntaşă Lucrările de construcţie a Institutului politehnic din Bucureşti se apropiau de sfirşit Cu un sentiment de solidaritate studenţească, pe acest şantier au venit să lucreze, pe timpul vacanţei, studenţi din toate centrele universitare ale ţării. Echipa a lll-a din brigada a 5-a era formată din 28 de studenţi şi studente din Centrul universitar Iaşi. Citeva nume : Gheorghe Ambrozi, Vasile Ionel, Maria Corlea, Constantin Găucă, Vasile Holtea, Eliza Năstase, Constantin Creţu şi alţii. Viitorii profesori, medici, ingineri, specialişti în agricultură, au renunţat la o parte din zilele de vacanţă pentru ca tovarăşii lor din Bucureşti să poată începe noul an de Invăţămint intr-un lăcaş nou. Nu a fost o muncă uşoară, ne spunea studenta Maria Costea, din anul al IV-lea al Facultăţii de horticultura. Dar faptul că participam la unul din cele mai importante obiective ale Invăţămîntului nostru superior, că munca noastră se înscria la loc de cinste alături de cea a constructorilor, ne călăuzea in permanenţă să muncim cu mai mult elan, cu mai multă dăruire. Şi a sosit momentul inaugural. Toţi studenţii ieşeni prezenţi pe şantierul Institutului politehnic din Capitală, ca o răsplată a muncii lor pline de abnegaţie, au fost distinşi cu insigna de »Fruntaş in munca patriotică". Veselie in deal tain. Dar munca patriotică a tineretului nu are caracter de campanie. Mulţi dintre studenţii - brigadieri pe şantierul Institutului politehnic din Bucureşti, întorşi la Iaşi, s-au alcătuit din nou in brigăzi şi echipe şi au poposit acolo unde în aceste zile este nevoie de ei. Pe Maria Costea am intilnit-o, alături de alte numeroase colege, în via Staţiunii experimentale hortiviticole, la cules de struguri. De şase zile se afla aici şi era minoră că împreună cu celelalte colege a reuşit să recolteze 45 000 kg. de struguri. Noi, studentele din anul al IV-lea de la Facultatea de horticultura, ne spunea dînsa, formăm o echipă de 15 fete, începem munca dis-de-dimineaţă, la ora 6.30, şi reuşim să culegem zilnic, în medie, cite 3 500 kg. de struguri, încercăm să aflăm ce sentimente trăiesc in aceste zile tinerele brigadiere ale muncii patriotice. Şi aproape de la fiecare obţinem acelaşi răspuns : „Ne facem datoria". Un răspuns simplu, dar cu multiple semnificaţii ! Şi în acest freamăt de muncă din dealul Copoului, unde frunza din vii a ruginit iar pomii îşi dezbracă veşmîntul de vară, răzbat pînă departe cîntece de veselie, melodii din cele mai îndrăgite, cîntate deopotrivă atît de Florina Ifrim, Nastasia Bucşa şi Maria Atudosiei cit şi de Nastea Po- Dan VALERIU (continuare în pag. a 3-a) Carnet de reporter Tinereţe responsabilă, entuziastă ■ Un singur răspuns: „Ne facem datoria" « Pe naţional al muncii patriotice şi-au dat mina sute de tineri Zeci, sute de tineri răspund zilnic prezent pe şantierul naţional al muncii patriotice Timişeşti—Iaşi. In clişeu studenţi de la Universitatea ieşeană. Foto : G. FAUL X S" n ■ ■ nă ! In pagina a 4-a . Situaţie critică în oraşul argentinian Cordoban Demisia guvernului ture La urgentarea campaniei agricole e preţioasă fiecare clipă ■ Tot porumbul pe drumul cel mai scurt în pătule! ■ Restanţele la recoltarea sfeclei de zahăr să fie cît mai rapid lichidate ■ Vremea instabilă impune transportarea operativă a întregii cantităţi de produse de pe cîmp Insămînţările de toamnă — una din cele mai importante acţiuni agricole ale acestui sezon — s-au încheiat. A fost, de asemenea, strînsă cea mai mare parte din recolta culturilor tîrzii. Totuşi, mai există însemnate cantităţi de produse care nu sunt încă puse la adăpost de intemperii. Iată, de exemplu, cum se prezintă situaţia la cultura porumbului pentru boabe. E drept că n-au mai rămas de tăiat strujenii decit de pe mai puţin de 500 de hectare. Din păcate, dacă în această direcţie s-a avansat destul de rapid, la desfăcut sunt şi în momentul de faţă serioase rămîneri în urmă. Tabelul publicat în pagina a Il-a ziarului de azi demonstrează cel mai bine că în multe cooperative agricole depănuşatul a fost lăsat ,pe ultimul plan. Sunt necesare, aşadar, măsuri energice pentru a accelera la maximum strînsul şi depozitarea producţiei. Porumbul trebuie să ajungă cît mai urgent în pătulele unităţilor agricole, iar cantităţile contractate cu statul, în cele ale bazelor de recepţie. E de la sine înţeles că şi în cazul celorlalte culturi, ale căror roade nu sunt în întregime culese, trebuie să se manifeste aceeaşi preocupare. E locul să amintim că faţă de data la care ne găsim, un stadiu cu totul necorespunzător se constată şi la scosul sfeclei de zahăr (mai este de recoltat o cincime din suprafaţa cultivată). Foarte întîrziate sunt C.A.P.-urile din Mirosloveşti, Hălăuceşti, Mogoşeşti-Siret, Balţaţi, Gropniţa şi altele. De menţionat şi faptul că nici transportul producţiei nu se desfăşoară peste tot potrivit aşteptărilor. Surprinzător este că din acest punct de vedere nu se pot lăuda chiar şi unele cooperative agricole care au terminat sau sunt pe sfîrşite cu recoltarea (C.A.P. Oţeleni, Butea, Dagîţa, Vlădeni, Valea Seacă, Lunca etc.). Mai este încă de cărat de pe cîmp un mare volum de produse. Intre acestea o pondere însemnată o deţin cocenii de porumb care vor trebui, în întregime, adunaţi şi stocaţi cu grijă în parcurile de furaje. Pentru a face faţă sarcinilor, e necesar să se folosească, la întreaga capacitate, toate mijloacele de transport astfel ca întreaga producţie să ajungă cît mai rapid la locurile de depozitare. Vremea a început să dea semne de înrăutăţire aşa că fiecare clipă prielnică este mai preţioasă ca oricînd. Să se asigure peste tot o organizare cît mai eficientă pentru ca transporturile să poată fi încheiate înainte ca drumurile să devină impracticabile. O dată cu terminarea însămlnţărilor numeroase forţe mecanice au devenit disponibile şi ele trebuie imediat concentrate la efectuarea ogoarelor de toamnă. Se impune urgentarea acestei acţiuni in general, dar în special în cooperativele agricole. Căci dacă în sectorul agricol de stat sunt totuşi arate 54 la sută din terenurile destinate însămînţărilor de primăvară, în cel cooperatist nu s-au realizat decît 35 de procente din plan. E nevoie, de asemenea, să se manifeste mai mult interes şi pentru executarea arăturilor în vii și livezi. După cum se vede, agenda lucrărilor agricole continuă să fie destul de încărcată. De aceea lucrătorii de pe ogoare sunt datori să folosească gospodăreşte puţinul timp bun pe care-l mai oferă această toamnă pentru a asigura succesul deplin al actualei campanii. In pagina a 3-a Situația depănușării porumbului-facare în seara zilei de 27 octombrie a. c. VVVVVVA^SA^VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVSAffVVVVVVVA O strălucită victorie a forţelor păcii, a principiului universalităţii O. N. U. Toate popoarele lumii au primit cu o profundă satisfacţie hotărirea de mare importanţă internaţională prin care Adunarea Generală a O.N.U. a adoptat proiectul de rezoluţie supus de 23 de state, printre care şi România, privitor la ,,restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite” şi expulzarea din acest for internaţional a emisarilor danbaisişti care, timp de peste două decenii, au ocupat în mod ilegal şi abuziv locul Chinei populare la O.N.U. Aceasta este un act de dreptate, o strălucită victorie a forţelor păcii şi progresului, un triumf al principiului universalităţii O.N.U. Votul din Adunarea Generală constituie o victorie a politicii juste de recunoaştere a rolului şi importanţei deosebite a R.P. Chineze în viaţa internaţională, un act politic aşteptat de întreaga opinie publică, o hetaire care ilustrează fora şi opţiunile O.N.U. ii ridică prestigiul acesei organizaţii mondiae. In zilele noastre a devenit tot mai limpede că soluţionarea marilor probleme care confruntă omenirea este de neconceput fără participarea marelui popor chinez de aproape 800 de milioane de locuitori. Această cerinţă obiectivă a evoluţiei vieţii internaţionale trebuia să-şi găsească reflectarea şi în cadrul O.N.U., a cărei Cartă proclamă principiul universalităţii. Şi totuşi, timp de peste două decenii, S.U.A. au încercat să împiedice sau să tergiverseze reglementarea unei probleme pe care viaţa însăşi o cerea rezolvată. S.U.A. s-au cramponat de ficţiunea unei aşa-zise Chine danbaisiste şi au încercat să impună această ficţiune şi altor ţări, blocînd, sub diferite pretexte şi prin fel de fel de tertipuri — inclusiv cu ajutorul aşa-zisei „maşini de vot“ la O.N.U. — recunoaşterea drepturilor legitime ale Chinei populare. Dosarul problemei datează — la O.N.U. — din anul 1949, cînd revoluţia populară chineză triumfă, înfrîngînd rămăşiţele marionetelor danbaisiste — care nu reprezentau şi nu reprezintă pe nimeni. Anul 1970 a constituit un moment important în cadrul dezbaterilor la O.N.U., ca urmare a creşterii impetuoase a curentului în favoarea stabilirii de relaţii diplomatice cu R.P. Chineză şi pentru restabilirea drepturilor ei legitime la O.N.U. La 20 noiembrie 1970, Adunarea Generală a O.N.U. s-a pronunţat cu majoritate de voturi — pentru prima oară de la începutul dezbaterii acestei probleme — în favoarea restabilirii drepturilor legale ale Chinei populare la O.N.U. şi pentru excluderea danbaisiştilor. Această adevărată răsturnare a raportului de forţe, aceste mutaţii revelatorii au continuat impetuos. Alături de ţările socialiste, care au sprijinit cu consecvenţă restabilirea drepturilor legitime ale R.P. Chineze la O.N.U., în acelaşi sens s-au exprimat şi acţionat majoritatea noilor membri ai Organizaţiei, statele care-şi cuceriseră de curînd independenţa. Tendinţele realiste, rezonabile în viaţa internaţională cîştigă mereu teren. S au Al. CERBU [continuare în pag. a 4-a WWWWWWWWWWWWVWWWWWWWWWWWWW