Flacăra Iaşului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7814-7838)
1971-11-26 / nr. 7835
PAGINA Sub povara unor cauze subiective fit Documentaţia tehnică şi creditele necesare sunt asigurate, dar lipseşte preocuparea B Motive cusute cu „aţă albă“ pentru justificarea restanţelor ■ Amenajarea sistemului intercooperatist de pe lunca Siretului impune măsuri mai eficiente In curind, anul agricol va fi încheiat, oferind posibilitatea sectorului de irigaţie să-şi precizeze şi el realizările pe 1971. Cum va arăta oare bilanţul la capitolul “Amenajări planificate” ? Iată o întrebare la care răspunsul a greu de prevăzut. De ce în primul rînd pentru că la data actuală, faţă de amenajările planificate au mai rămas de executat canale şi lucrări de artă pe o suprafaţă de 924 hectare, trasate pe tarlale de către specialiştii O.I.F.-ului judeţean. Pentru recuperarea acestei mari restanţe era de aşteptat ca pe teren să fi existat acum o activitate febrilă. Dar, din păcate, cu excepţia cooperativei agricole din Ruginoasa, care diin 80 hectare plan a executat 40 hectare, restul unităţilor, cu program pentru etapa de toamnă, stau de mult inactive, aşteptînd zăpada şi îngheţul pentru a motiva probabil prin cauze ,obiective”, neputinţa lor de a acţiona în atare situaţie. Aşa stau lucrurile la cooperativele agricole Al. I. Cuza şi Heleşteni unde pentru 200 hectare, şi respectiv pentru 220 hectare, nu s-a executat nici un metru de terasament. Iar mai departe, aceeaşi lipsă de preocupare se constată a fi şi la C.A.P.urile Lunca şi Stolniceni Prăjescu, planificate a realiza şi ele 114 hectare şi respectiv 108 hectare amenajări pentru irigaţiile din primăvara lui 1972. Lista restanţierelor mai cuprinde apoi şi cooperativele agricole Hălăuceşti şi Movileni. Implicaţiile acestor rămâneri In urmă sunt deosebit de serioase. încă din anul 1969, potrivit studiilor întreprinse de organele de specialitate, s-a prevăzut pe lunca Siretului organizarea unui sistem de irigaţii Intercooperatist, capabil să Irige în plus 921 hectare din această zonă. Beneficiarele acestei vaste şi importante lucrări - cooperativele agricole Ruginoasa, Heleşteni, Lunca, Stolpiceni Prăjescu şi Al. I. Cuza au îmbrăţişat cu bucurie proiectul respectiv, fiind convinse că dezvoltarea irigaţiei pe teritoriile lor va constitui un nou şi puternic impuls pentru mărirea producţiei la sfecla de zahăr, porumb şi cartofi. Hotărîrea organelor judeţene de a sprijini această Investiţie cu 5.800.000 lei din fondurile statului a mărit şi mai mult Interesul cooperativelor menţionate, cota lor de contribuţie micşorîndu-se substanţial. Drumul lucrării a fost astfel netezit, O.I.F. pe de o parte şi cooperativele agricole pe de altă parte trebuind să acţioneze în mod corelat, pentru executarea amenajărilor preconizate, defalcate pe două etape principale : 718 hectare în anul 1971, iar restul de 203 hectare în anul viitor. Specialiştii au întocmit din vreme documentaţia, au asigurat materialele şi o parte din manopera necesară execuţiei staţiei de pompare, conductei de refulare, canalului principal de alimentare cu apă, canalului de desecare pentru zona centrală a sistemului, precum şi lucrările de dirijare a pîrîului Morilor în riul Siret. Celeilalte părţi - adică cooperativelor, nu-i rămînea de făcut decît amenajările Interioare , terasamentele pentru canale şi unei lucrări de artă pentru consolidarea acestora. Dar aşa cum am mai arătat la început, în afară de C.A.P. Ruginoasa, nici o altă cooperativă nu și-a respectat angajamentul luat. Motivări sunt cu duiumul. La cooperativa agricolă Al. I. Cuza se dă vina pe agenda prea încărcată a lucrărilor agricole de sezon , la St. Prăjescu, că lucrarea n-a fost prevăzută a se executa pe anul în curs , la Heleşteni, că trebuie să se mai analizeze încă eficienţa şi oportunitatea lucrării, datorită specificului local. Iar la C.A.P. Lunca, tehnicianului M. Chiţaniuc de la O.I.F. laşi i s-a cerut pur şi simplu de către Inginerul şef al cooperativei, Marcel Herman, să asigure el lucrătorii necesari pentru executarea terasamentelor trasate, deoarece cooperativa... nu dispune de oameni pentru așa ceva. Firește, toate aceste scuze nu au nici un fundament real. Perioada de efectuare a lucrărilor a fost bine precizată de organele judeţene de resort care pentru a sprijini cooperativele au asigurat şi bornarea viitoarelor canale ce urmau să fie săpate pe întreaga incintă a sistemului de irigaţie intercooperatist. Iar în ce priveşte fondurile băneşti, ele au fost asigurate de Banca agricolă pentru toate unităţile care au solicitat şi acest sprijin din partea statului. Cauzele sunt deci în exclusivitate de natură subiectivă, proiectînd asupra celor care le vehiculează nu numai răspunderi materiale, dar şi morale. Se cuvine a fi luat măsuri energice din partea Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, măsuri care să determine ieşirea din impas a lucrărilor de irigaţii de pe lunca rîului Siret, prevăzute pentru anul în curs. Spunem aceasta pentru că săpăturile de canale pot fi executate în unele părţi chiar şi acum. Trebuie folosit operativ acest prilej. Acţionînd astfel, o echipă de 15 lucrători buni, de exemplu, ar putea executa în mai puţin de două săptămîni toate săpăturile la C.A.P. Stolniceni Prăjescu şi acelaşi lucru este deplin realizabil şi la celelalte unităţi, dacă bineînţeles se majorează corespunzător numărul oamenilor din formaţiile de lucru. Paralel cu terasamentele s-ar putea asigura şi dalele de beton pentru pavarea unor canale, confecţionîndu-se aceste materiale, local, în unele încăperi încălzite. Lucrările enumerate trebuie stimulate peste tot, restanța unei singure cooperative putînd afecta negativ exploatarea în primăvara viitoare a întregului sistem, deoarece cum a fost conceput el formează un tot organic. C. PAPAFIL Casa de cultură a sindicatelor din Roman. Foto AGERPRES SPORT ■ SPORT Campionatul judeţean de fotbal Automobilul Iaşi — din nou in fruntea clasamentului Aşadar, prezumţiile noastre privind o eventuală modificare în partea de sus a clasamentului, după etapa de duminică (a XIV-a), s-au adeverit. Favorita hirtiei la titlul de „campioană de toamnă“, Siderurgistul Iaşi, a pierdut în faţa unei formaţii mai puţin cunoscute, Mobila Iaşi, astfel că, pe primul loc, a revenit echipa cu atestat de,, debutantă, Automobilul. Meciul dintre Mobila şi Siderurgistul s-a disputat la Ciurea, pe un teren greu, acoperit cu zăpadă. Fotbaliştii de la Mobila s-au dovedit a fi un ansamblu bine sudat, obţinînd o victorie pe deplin meritată, cu 1—0 (0—0), prin golul înscris de Păduraru în min. 57. Din păcate, însă, etapa penultimă a „judeţeanului“ s-a remarcat şi prin fapte mai puţin plăcute : echipa Biruinţa Movileni nu s-a prezentat la jocul ce-l avea de susţinut la Iaşi, iar fotbaliştii de la Victoria T. M. Iaşi au venit la meci, dar fără... echipament (!). Apoi, la Cristeşti, la îndemnul căpitanului echipei Viitorul I.G.L.L., „nemulţumit“ (după părerea sa) de arbitraj, fotbaliştii ieşeni s-au retras de pe teren (min. 65), la scorul 2—0 pentru gazde. Tot datorită unor pretinse greşeli de arbitraj, instructorul formaţiei Poligrafia Iaşi, C. GrierosU, şi-a scos echipa din teren (min. 70) la scorul de 7-1 pentru Terom. Atitudini cu totul ieşite din comun, care vădesc o totală necunoaştere a regulamentului, o crasă lipsă de respect faţă de adversar. Să sperăm că forul judeţean de resort va curma din rădăcini asemeneainiţiative“. Dar iată şi rezultatele omologate în etapa a XIV-a : Automobilul laţi. — Biruinţa Movileni 3—0, Moldova Cristești — Viitorul I.G.L.b. 3—0, Recolta Ruginoasa — A.C.G.B. 3—0 (1—0), Chimia Iasi — Liceul nr. 2 lați 0—4 (0—1), Victoria T. M. — I.T.I. 0—3, Cerom — Poligrafia 7—1 (3—1), Ceramica — Montajul 2—1 (0—1). Teatrul de păpuşi? „Zarvă la menajerie“ de Vasile Cojocaru Spectacolul cu piesa „Zarvă la menajerie“ de Vasile Cojocaru, montat pe scena Teatrului de păpuşi Iaşi, constituie, indiscutabil, o surpriză şi încă plăcută, pentru că demonstrează în ce măsură imaginaţia scenografică şi regizorală pot compensa deficitele unui text, altfel spus, pot face dintr-un text plat, un spectacol vioi, antrenant, atrăgător. De altfel, ca și în alte cazuri, regizorul Const. Brehnescu a folosit textul doar ca punct de plecare (ceea ce la păpuși, avînd în vedere specificul acestei scene, este posibil), imaginîndu-se un spectacol de circ, de reală bogăţie şi frumuseţe. Un clown prezent în faţa paravanului animă reprezentaţia, numerele de circ se succed într-o agreabilă alternare de intervenţii bufe şi scene pline de poezie (galopul cailor), totul pe un fond muzical adecvat. Farmec şi funcţionalitate scenică vădeşte scenografia semnată de Viorica Groapă. Cîteva elemente de decor sunt utilizate pentru desemnarea spaţiului de joc, spaţiul scenic fiind inteligent utilizat şi permiţând o cursivă desfăşurare a jocului. Cu deosebită vervă este sugerată fanfara circului, un fel de paradă a instrumentelor foarte reuşite sunt păpuşile. Dialogul cu micii spectatori, realizat prin intervenţiile clownului, menţine aproape pe tot parcursul spectacolului viu* interesul sălii , element deosebit de valoros, pe care alte montări anterioare îl cam neglijaseră. Să adăugăm aprecieri călduroase interpretării, întreaga distribuţie colaborînd la împlinirea scenică a acestei reprezentaţii. Un clown mai mult becfre autentic realizează Ion Agachi unul dintre actorii de excelentă dotare ai teatrului, cu multiple disponibilităţi scenice, parcurgînd cu neobosită inventivitate fiecare nouă partitură care îi este încredinţată. Aceleaşi aprecieri şi Simonei Agachi, care împleteşte verva cu poezia, sugerînd prin comportamentul personajelor farmecul ingenuităţii şi marilor disponibilităţi afective ale copilului. Cu virtuozitate mînuieşte Emil Petcu ,căţelul“, in notă Nicolae Brehnescu, Const. Ciofu, Eliza Florescu, Cornelia Bujdei. Spectacol — divertisment, depăşind valoarea textului. „Zarvă la menajerie“ nu elimină, totuşi, total, impresia de improvizaţie, arhitectura de ansamblu rămînînd oarecum nedefinită, iar sensul fabulaţiei — uneori obscur. Sigur, copiii vor înţelege că nu e bine să intri în cuşca tigrului, dar de aici şi pînă la o generoasă idee a unui întreg spectacol păpuşeresc e un spaţiu prea mare. De unde concluzia că s-ar fi cuvenit să se înceapă printr-o exigentă muncă cu textul sau, dacă vreţi, printr-o mai riguroasă selecţie. Pentru aceasta, însă, trebuie să se plece de la Înţelegerea profundă şi angajată a finalităţii actului scenic, a sensului instructiv-educativ, formativ al artei scenice. Intr-o atare optică, chiar şi un spectacol de divertisment capătă, trebuie să capete, sensuri care să depăşească amuzamentul gratuit. Motiv pentru care, salutînd cu bucurie această reconciliere dintre scena păpuşerească şi micii spectatori (mai puţin aderenţi la stilizări excesive, practicate în alte spectacole) să aşteptăm cu interes acel spectacol în care colaborarea tuturor factorilor scenici să fie favorizată şi de virtuţile textelor. Al. I. FRIDUŞ întreţinerea reţelei de iluminat de pe strada Ţuţora din Iaşi. Foto : D. ROTARU — coresp. De peste hotare BUENOS AIRES 25 (Agerpres). In cadrul ,18-ilor de finală ale turneului internaţional de tenis de la Buenos Aires, ultimul concurs pentru "Marele premiu — Fiti", jucătorul român Ilie Năstase l-a învins cu 3—6, 7—6, 6—3, 6—0 pe cehoslovacul Milan Holecek. S-au desfăşurat şi primele partide din optimi. Cunoscutul tenisman american Stan Smith, prezent la acest turneu pentru a-şi apăra poziţia de lider în clasamentul „Marelui premiu — Fiui“, l-a întîlnit pe argentinianul Ricardo Aubone pe care l-a întrecut cu 6—2, 6—0, 6—1. Ilie Năstase va disputa astăzi partida din optimile de finală. SOFIA 88 (Agerpres). La Sofia, în cadrul turneului de calificare pentru J. O. de la München de fotbal, s-au întîlnit selecţionatele olimpice ale Bulgariei şi Spaniei. Gazdele au obţinut o victorie clară cu scorul de 8—3 (4—1). MOSCOVA 25 (Agerpres). La Moscova a început turneul internaţional de şah „Memorialul Alehin”, la care participă 18 mari maeştri şi maeştri internaţionali, printre care şi actualul campion mondial Boris Spasski, foştii campioni ai lumii Tigran Petrosian, Vasili Smîslov şi Mihail Tal. România este reprezentată de marele maestru Florin Gheorghiu. Partida centrală a rundei inaugurale s-a disputat între Petrosian şi Korcinoi. Cu piesele negre, Petrosian, într-o variantă a apărării slave, a obţinut victoria printr-un atac imparabil de mat. Marele maestru islandez Oktasson l-a învins în numai 21 de mutări pe Tal, iar americanul Byrne a cîștigat la Balașov. Florin Gheorghiu (cu piesele albe) a remizat în 27 de mutări cu Wolfgang Uhlmann (R. D. Germană). Restul partidelor s-au întrerupt. Boris Spasski, în finalul partidei cu maghiarul Lengyel, a sacrificat, calitatea pentru a obţine atac asupra poziţiei adverse. Astăzi Til deschide cursurile Universitatea populară din Iaşi Astăzi la ora 10 la Casa de cultură a sindicatelor va avea loc deschiderea festivă a cursurilor Universităţii populare din Iaşi. Cu acest prilej va fi prezentată de prof. Ilie Grămadă lecţia Introductivă intitulată „Cultura de masă şi contribuţia ei la formarea omului societăţii socialiste multilateral dezvoltate". Printre cursurile cele mai interesante amintim : „Istoria Partidului Comunist Român”, „Locul şi rolul mişcării de tineret in procesul revoluţionar contemporan", „Istoria patriei", „Glndirea progresistă In cultura românească", „Etica profesională“ și altele. Dezlegarea jocului apărut în nr. 7833 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. SClNDURI ; 2. CĂRBUNE ; 3. ARȚAR — TS ; 4. UN — ACET ; 5. NE — GR — ZE ; 6. E — GRILAJ ; 7. LAMELA — A ; 8. TĂIETOR. Dezlegarea jocului apărut în nr. 7834 al ziarului nostru ORIZONTAL I 1. Separator; 2. Ulei — Urni; 3. Reducție; 4. Uva — Aos — G; 5. Balansată; 6. UTA — At — Iz; 7. 10 — Alonjft ; 8. Truc — Pian. PIACÁRA IASULUI Familia comuniştilor (urmare din pag. 1) — Cînd zici nea Petrică, ne spunea maistrul principal Petru Răducanu, zici statornicie, seriozitate, demnitate. Ca profesie — un bun muncitor. Bun activist pe linie de partid. Ani de zile a fost secretar al biroului organizaţiei de bază, membru în comitetul de partid pe uzină. Şi nu întîmplător, în urmă cu vreo cinci ani, i s-a încredinţat funcţia de controlor de calitate atît la lucrările de electricitate, cît şi la cele de mecanică. Acest drum n-a fost de loc uşor. Dimpotrivă, fiecare meserie însuşită i-a ridicat probleme, unele mai complicate decît altele. — Aici, în uzină, ne precizează el, am învăţat un lucru de bază în existenţa mea de om, de comunist : să nu dezarmezi la prima încercare, la primul obstacol. Omul are foarte multă putere şi cînd ajunge să înveţe acest adevăr e şi mai puternic. Acest sentiment l-am insuflat şi foştilor mei învăţăcei. Cine sunt foştii învăţăcei ? E suficient să spunem că ei sunt astăzi tehnicieni, ingineri de nădejde în uzină, dar care în anii uceniciei şi-au însuşit cîte ceva din „brăţara de aur“ a lui Petru Bejenaru. La partida de reparat maşini-unelte, întîlnim un tînăr, care seamănă bine cu Petru Bejenaru. — Cine-i , îl întrebăm pe însoţitorul nostru, maistrul Constantin Petrovici. — E Aurel, băiatul cel mai mic al lul nea Petrică. A venit de acasă cu educaţie de uzină. Ştiţi, sînt tradiţii care se moştenesc din tată în fiu. „Unde pune Aurel mina, nu mai e nevoie de control “ — aşa zic oamenii despre ei. N-a împlinit încă 30 de ani, dar posedă penultima categorie de salarizare. Şi asta spune mult. Merge pe urmele lui taică-su .Bătrînul* Bejenaru — tînăr sufleteşte, dinamic — a înţeles că cea mai preţioasă zestre pe care o poate da copiilor săi (Gheorghe, cel mai mare, este Impiegat de mişcare la Pîngăraţi) este o educaţie temeinică, solidă, o educaţie care să valorifice tot ceea ce viaţa i-a dat mai bun, tot ceea ce l-a învăţat partidul. — întotdeauna mi-am zis, ne spunea Interlocutorul, că urmaşilor, în munca de educaţie, nu le transmiţi nici ceea ce ştii, nici ceea ce vrei, le transmiţi ceea ce eşti. .Transmiţi ceea ce eşti* — cît de mult adevăr conţin aceste spuse ! Şi bătrînul lăcătuş a reuşit cu prisosinţă acest lucru. Gheorghe şi Aurel sînt oameni de nădejde, sínt comunişti. O familie de comunişti. Aceasta a fost dorinţa muncitorului Petru Bejenaru. Fiii lui sínt un certificat viu al iscusinţei sale pedagogice. La 1 iulie 1972 Petru Bejenaru va semna ultimul stat de plată din viaţa sa de muncitor la Uzina mecanică „Nicolina“. Asemenea lui sînt şi comuniştii Vasile Simionescu, Gheorghe Cerdorov, Ştefan Sălceanu şi alţii. Colectivul uzinei încearcă pentru fiecare dintre aceştia un sentiment de regret. In urmă rămîn Insă ,creaţiile muncii acestora. Rămîn electricienii Vasile Dicu, Mihai Roşu, Constantin Cozma, Ion Petrache, lăcătuşii Nicolae Gurău, Gheorghe Filip, Constantin Budu, rămîn tehnicienii Mircea Bunghez, Vasile Ghimbăşanu şi alţii, tineri care au crescut sub ochii şi grija celor de mai sus. Ei sînt revoluţionarii de mîine, duşmanii lincezelii, egoismului şi individualismului îngust, luptătorii neînfricaţi pentru clădirea prezentului şi viitorului patriei noastre. Schimb de experienţă Recent, la Casa orăşenească de cultură „Mihail Sadoveanu“ din Paşcani, a avut loc un schimb de experienţă la care au participat directori de case de cultură şi cămine culturale din toată ţara, aflaţi la cursurile de perfecţionare ce se desfăşoară la Şcoala interjudeţeană de partid din Iaşi. După informările făcute de Constantin Stejar, directorul Casei de cultură din Paşcani, Vlad Hariga, metodist, şi Gabriela Ciopraga, directoarea Bibliotecii orăşeneşti, despre activitatea politico-educativă, repertoriul formaţiilor artistice şi valorificarea folclorului local, precum şi despre munca cu cartea, s-au organizat cîteva acţiuni practice. Astfel, membrii brigăzilor ştiinţifice, conf. univ. dr. Sergiu Tudose, conf. univ. dr. Constantin Cazacu de la Universitatea „Al. I. Cuza", Traian Ţanea, lector al Comitetului judeţean de partid, Mircea Vasilescu, directorul Spitalului C.F.R. din Paşcani, şi prof. Georgeta Ştefănescu au abordat în faţa a peste 300 de participanţi diferite probleme ştiinţifice. In continuare, s-a prezentat procesul literar „N-a fost în zadar" de Al. Şiperco şi selecţiuni din spectacolul de estradă al Casei de cultură. S-a vizitat, de asemenea, Muzeul memorial „Mihail Sadovescu“. Manifestări coregrafice De curînd, la clubul artelor de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, a avut loc conferinţa : „Dansul — ca expresie de gîndire a secolului XX“, prezentată de maestra de balet Mihaela Atanasiu de la Opera ieşeană. In continuare, balerini din cadrul aceleiaşi instituţii au prezentat, ca ilustrare, diferite dansuri care s-au bucurat de aprecierea participanţilor. Radio Iaşi ORE Programul de seară (29 noiembrie) : 17.00 Buletin de ştiri ! 17.05 Cântecul care mi-e drag . 17.30 Panoramb economic ! 17.45 Partidului, Inima şi versul (montaj literar-muzical) | 18.00 Estudlantina | 18.15 Piese clasice în interpretări moderne ! 18.30 Cotidian sonor | 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.00 Serile muzicale ale Studioului; 21.00 Pagini literare : Calistrat Hogaş, rapsod al plaiurilor româneşti ; 21.10 Serile muzicale ale Studioului (continuare) ; 21.30 De m-ar auzi bădiţa / Iar mândruţa mi-ar şti dorul ; 21.45 Album de romanţe ; 22.00 Pagini alese din operete ; 22.20 Melodii de pretutindeni (muzică uşoară). Programul de dimineaţă (28 noiembrie) : 8.00 Buletin de ştiri I 8.05 Jocuri populare româneşti ; 6.10 Actualitatea in agricultură ; 6.20 Jocuri populare româneşti I 6.30 Ramuri matinale; 6,45 Cintece populare românești ; 7,00 Radiomatineu. Televiziune 18,00 Deschiderea emisiunii. Căminul ; 18,50 Lumea copiilor. Povestea bătrînului cedru ; 19,10 Tragerea Loto ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,00 Cronica politică Internă de Eugen Mândrie ; 20,15 Intermezzo muzical cu orchestra Valenţiu Grigorescu. Solist Ion Ulmeanu ; 20,25 Film artistic : „Nemurire”. O producţie a studiourilor Albania Nouă 1970. Regia Viktor Ghika ; 22,05 Panoramic ştiinţific. Noutăţi ştiinţifice din lumea Întreagă prezentare de Andrei Bacalu şi Dumitru Cucu . 22.35 Telejurnalul de noapte. Cinematografe 8.45 ; 20.30 VICTORIA, orele 11.35 ; 14.40 ; 17.35 ; „Aeroportul”. REPUBLICA, orele 8.45 ; 11.15 ; 15.10 ; 17.50; 20.30 „Povestirile lui Hoffmann“. COPOU, orele 9 ; 11.10 ; 14.30 ; 16.40 ; 18.50 ( 21 „Romanticii“. ARTA, orele 9 . 11 ; 14.45 ; 16.45 ; 18.45 ; 20.45 .Trandafiri roşii pentru Angelica”. TATARASI, orele 16 . 18 . 20 „Tripla verificare". NICOLINA, orele 16 . 18 . 20 „Cîntecele mării”. La judeţ : CASA DE CULTURA PAŞCANI .Un loc pentru Îndrăgostiţi”. CLUBUL „UNIREA” PAŞCANI „Boxerul*. HIRLAU „Săptămîna nebunilor”. TG. FRUMOS „Două lozuri”. PODUILOAIEI „Preţul puterii“. HALAUCEŞTI „Lakis“. Filarmonica de stat „Moldova La ora 20, concert simfonic. Dirijor : George Vintilă, Solistă Cornelia Vasile — vioară. In program Victor luscianu — Trei tablouri simfonice I Paganini — Concert nr. 1 pentru vioară şi orchestră I Schumann — Simfonia a IV-a. Sunt valabile abonamentele cu litera B şi biletele CU seria 2. Clinici de serviciu Azi, 26 noiembrie, sunt de gardă pentru internări de urgenţă clinica a II-a chirurgie, clinica a IV-a medicală şi clinica a II-a de obstetrică şi ginecologie de la Spitalul clinic nr. 2 (Calea 23 August). Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc internări în fiecare zi. Farmacii de serviciu In afara programului normal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pentru timpul nopţii ,(u după ora 23), sunt deschise farmaciile nr. 2 din Piaţa Unirii şi nr. 7 Socola (lingă restaurantul Cotnari), care deservesc numai reţetele de urgenţă, pînă la ora 6 dimineaţa. Oficiul judeţean de turism Iaşi » pentru trimestrul I 1972 pune la dispoziţia celor interesaţi locuri la odihnă în staţiunile : Sinaia, Predeal, Buşteni, Tuşnad, Borsec, Sovata, Lacu Roşu, în serii de 3-12 zile. Pentru tratament se găsesc locuri la staţiunile Oloneşti, Călimăneşti, Herculane, Govora, Buziaş, Borsec, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Bazna în serii de 18 zile. Preţurile sunt mult reduse faţă de perioada de sezon, acordîndu-se totodată o reducere de 50 la sută la transportul pe C.F.R. Timpul probabil Vremea va fi schimbătoare şi rece cu cerul variabil. In cursul nopţii se vor produce înseninări. Vîntul va sufla slab din sectorul vestic. Temperatura aerului va fi uşor variabilă , minimele vor fi cuprinse între minus 9 şi minus 4 grade, iar maximele între minus 1 grad şi plus 4 grade. Local se va semnala ceaţă. li Lucia Mantu Intr-o căsuţă din bucureşteana stradă a Răsurilor s-a stins In modestă retragere profesoara Camelia Nădejde. Descinzind dintr-o familie de intelectuali şi militanţi socialişti care ne-au dat „ContemporanulCamelia Nădejde a respirat încă de acasă dragostea pentru om şi respectul pentru ceea ce numim sensibilitate umană. Astfel, profesoara de la Liceul „Oltea Doamna“ preda, o dată cu noţiunile incluse in obiectul denumit ştiinţele naturale, sau mai bine zis înaintea acestor noţiuni, stima faţă de glndire ţi cultul pentru frumos. Dar, in căsuţa din str. Răsari nr 26 s-a stins in virstă de 23 de ani nu numai venerabila profesoară Camelia Nădejde, ci şi scriitoarea Lucia Mantu — subtila prozatoare de la „Viaţa românească". Ibrăileanu, Sadoveanu, Topliceanu au trebuit să facă adevărate investiţii pină să-i descopere identitatea. Dar şi după ce a devenit o răsfăţată a cititorilor, pe care i-a mncintat lună după lună cu miniaturile ei, Lucia Mantu a rămas inlăturată ţi mai departe in vălurile pseudonimului. Astfel, b laţul interbelic exista o profesoară blondă, cu ochi albaştri şi chip de copil, care trecea melancolică ţi absenţa din Păcurari spre centru ţi exista o scriitoare ce observa totul ţi vedea limpede in sufletele oamenilor, iubind nespus fiinţele ţi lucrurile gingaşe. I-au apărut o serie de volume: „Miniaturi“ (1920), „Umbre chinezeşti“ (1930), „Cucoana Olimpia“ (1932), „Instantanee“ (1945) şi altele. A fost tradusă In italieneşte, franţuzeşte şi in alte limbi , a primit şi un premiu literar, a fost distinsă cu ordine şi medalii. Cu toate acestea, Lucia Manta n-a invocat niciodată calitatea de scriitoare spre a obţine vreo inlesnire, aşa după cum n-a dat autografe, nici interviuri. Abia la Bucureşti dorul de Iaşi a făcut-o să se afle adesea în cercul lui Mihail Sadoveanu, deci al celor puţini rămaşi de la „Viaţa românească“, împreună cu Mihai Ralea, Otilia Cazimir, V. Voiculescu, Demostene Botez, Geo Bogra... Mergeam la ea acasă cu sentimentul că pătrund intr-un iatac de bunici, încremenit ca odinioară, bucuroe că pot rămine sub privirea ochilor ei mereu senini ca intr-un ostrov al amintirilor blinde. Lucia Mantu a imbătrinit frumos ca o floare de „Nu mă uita“ ținută in album printre gingăşii efemere. Sfirţitul a găsit-o trudind la masa de lucru aşa cum se cuvine a fi sfirţitul unui scriitor. Aproape anonimă, ca un caligraf de miniaturi filigranate, Lucia Mantu a tălmăcit în ultimii săi treizeci de ani numeroase opere din clasicii ruşi şi din contemporanii cehoslovaci. Nu se putea hotărî să beneficieze de binemeritată odihnă, îmi spunea zimbind trist : — Nu mă încumet să vin la laţi, fiindcă ştiu că voi rămine acolo. Prea sunt legată de el ca să mai plec. De aceea, nu mă miră ultima-i dorinţă. Acum, în fine, a venit la laţi. A venit ca să rămînă aici pentru totdeauna, in grădina familiei ţi a prietenilor ei. laţul o primeşte în acest sftrşit de noiembrie incă aurit de un soare galeş, cu crizanteme nescuturate de prima zăpadă ţi cu oameni care n-au uitat-o pe profesoara Camelia Nădejde. Totul ,ea in- tr-o pagină de Lucia Mantu. ★ Aurel LEON Ceremonia înhumării va avea loc astăzi, ora 13:30, la cimitirul Eternitatea. jocuri arpegii ORIZONTAL: 1 — Scară muzicală; 2 — Pian de mină! (PI.) ; 3. — Opt note muzicale diferite — Se referă la muzica de operă; 4. — Negri — Monedă cu rezonanţe muzicale ! ; 5. — Nume feminin; 6. — Textilă — Bucată de muzică instrumentală, alcătuită de obicei din trei sau patru părţi ; 7. — Faima lui Fănică Luca — Dans clasic, pe care Strauss l-a ridicat pe cele mai înalte culmi; 8. — Bucată comico-muzicală într-un singur act; 9. — Astrul cîntat de om de milenii — Parte de cuvînt ; 10. — Compoziţie solemnă pentru voci, solo, cor şi orchestră — Cel mai bun. VERTICAL: I. — Este socotit cel mai mare violonist al tuturor timpurilor; 2. — Fluier de pămînt — Posesiv; 3. — Compozitor bucureştean de muzică uşoară — Acompaniament prelung ; 4. — Are predilecţie pentru... fugă — Etaj ; 5. — Prepoziţie latină — „Aida“, de pildă; 6. — Ţintă — Măsoară vremea — Precis ; 7. — Nume masculin — „...Maria“, de Mozart ; 8. — Spectacol televizat, mult gustat de public, presărat cu muzică ușoară ; 9. — Jumătate din Nirvana — Cîntă și vibrează la trompetă ; 10. — Anulează bemolul sau diezul pe portativ — Sunt. M. IORDA