Flacăra Iaşului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7814-7838)

1971-11-26 / nr. 7835

PAGINA Sub povara unor cauze subiective fit Documentaţia tehnică şi creditele necesare sunt asigurate, dar lipseşte preocuparea B Motive cusute cu „aţă albă“ pentru justificarea restanţelor ■ Ame­najarea sistemului intercooperatist de pe lunca Siretului impune măsuri mai eficiente In curind, anul agricol va fi încheiat, ofe­rind posibilitatea sectorului de irigaţie să-şi precizeze şi el realizările pe 1971. Cum va arăta oare bilanţul la capitolul “Amena­jări planificate” ? Iată o întrebare la care răspunsul a greu de prevăzut. De ce î­­n primul rînd pentru că la data actuală, faţă de amenajările planificate au mai ră­mas de executat canale şi lucrări de artă pe o suprafaţă de 924 hectare, trasate pe tarlale de către specialiştii O.I.F.-ului jude­ţean. Pentru recuperarea acestei mari res­tanţe era de aşteptat ca pe teren să fi existat acum o activitate febrilă. Dar, din păcate, cu excepţia cooperativei agricole din Ruginoasa, care diin 80 hectare plan a executat 40 hectare, restul unităţilor, cu program pentru etapa de toamnă, stau de mult inactive, aşteptînd zăpada şi înghe­ţul pentru a motiva probabil­­ prin cauze ,obiective”, neputinţa lor de a acţiona în atare situaţie. Aşa stau lucrurile la coope­rativele agricole Al. I. Cuza şi Heleşteni unde pentru 200 hectare, şi respectiv pentru 220 hectare, nu s-a executat nici un metru de terasament. Iar mai departe, aceeaşi lipsă de preocupare se constată a fi şi la C.A.P.­­urile Lunca şi Stolniceni Prăjescu, planificate a realiza şi ele 114 hectare şi respectiv 108 hectare amenajări pentru irigaţiile din primăvara lui 1972. Lista restanţierelor mai cuprinde apoi şi cooperativele agricole Hă­­lăuceşti şi Movileni. Implicaţiile acestor rămâneri In urmă sunt deosebit de serioase. încă din anul 1969, potrivit studiilor întreprinse de organele de specialitate, s-a prevăzut pe lunca Sire­tului organizarea unui sistem de irigaţii In­­tercooperatist, capabil să Irige în plus 921 hectare din această zonă. Beneficiarele a­­cestei vaste şi importante lucrări - coope­rativele agricole Ruginoasa, Heleşteni, Lun­ca, Stolpiceni Prăjescu şi Al. I. Cuza au îm­brăţişat cu bucurie proiectul respectiv, fiind convinse că dezvoltarea irigaţiei pe te­ritoriile lor va­ constitui un nou şi puternic impuls pentru mărirea producţiei la sfecla de zahăr, porumb şi cartofi. Hotărîrea or­ganelor judeţene de a sprijini această In­vestiţie cu 5.800.000 lei din fondurile sta­tului a mărit şi mai mult Interesul coope­rativelor menţionate, cota lor de contri­buţie micşorîndu-se substanţial. Drumul lu­crării a fost astfel netezit, O.I.F. pe de o parte şi cooperativele agricole pe de altă parte trebuind să acţioneze în mod co­relat, pentru executarea amenajărilor pre­conizate, defalcate pe două etape princi­pale : 718 hectare în anul 1971, iar restul de 203 hectare în anul viitor. Specialiştii au întocmit din vreme documentaţia, au asigurat materialele şi o parte din mano­pera necesară execuţiei staţiei de pompare, conductei de refulare, canalului principal de alimentare cu apă, canalului de desecare pentru zona centrală a sistemului, precum şi lucrările de dirijare a pîrîului Morilor în riul Siret. Celeilalte părţi - adică coo­perativelor, nu-i rămînea de făcut decît a­­menajările Interioare , terasamentele pentru canale şi unei­ lucrări de artă pentru con­solidarea acestora. Dar aşa cum am mai arătat la început, în afară de C.A.P. Rugi­­noasa, nici o altă cooperativă nu și-a res­pectat angajamentul luat. Motivări sunt cu duiumul. La cooperativa agricolă Al. I. Cuza se dă vina pe agenda prea încărcată a lu­crărilor agricole de sezon , la St. Prăjescu, că lucrarea n-a fost prevăzută a se exe­cuta pe anul în curs , la Heleşteni, că tre­buie să se mai analizeze încă eficienţa şi oportunitatea lucrării, datorită specificului local. Iar la C.A.P. Lunca, tehnicianului M. Chiţaniuc de la O.I.F. laşi i s-a cerut pur şi simplu de către Inginerul şef al coope­rativei, Marcel Herman, să asigure el lucră­torii necesari pentru executarea terasamen­­telor trasate, deoarece cooperativa... nu dispune de oameni pentru așa ceva. Firește, toate aceste scuze nu au nici un fundament real. Perioada de efectuare a lucrărilor a fost bine precizată de organele judeţene de resort care pentru a sprijini cooperativele au asigurat şi bornarea vii­toarelor canale ce urmau să fie săpate pe întreaga incintă a sistemului de irigaţie in­tercooperatist. Iar în ce priveşte fondurile băneşti, ele au fost asigurate de Banca a­­gricolă pentru toate unităţile care au soli­citat şi acest sprijin din partea statului. Cau­zele sunt deci în exclusivitate de natură su­biectivă, proiectînd asupra celor care le ve­hiculează nu numai răspunderi materiale, dar şi morale. Se cuvine a fi luat măsuri energice din partea Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, măsuri care să determine ieşirea din impas a lucrărilor de irigaţii de pe lunca rîului Siret, prevăzute pentru anul în curs. Spunem aceasta pentru că săpăturile de canale pot fi executate în unele părţi chiar şi acum. Trebuie folosit operativ acest pri­lej. Acţionînd astfel, o echipă de 15 lucră­tori buni, de exemplu, ar putea executa în mai puţin de două săptămîni toate săpă­turile la C.A.P. Stolniceni Prăjescu şi acelaşi lucru este deplin realizabil şi la celelalte unităţi, dacă bineînţeles se majorează co­respunzător numărul oamenilor din formaţiile de lucru. Paralel cu terasamentele s-ar putea asigura şi dalele de beton pentru pa­­varea unor canale, confecţionîndu-se aceste materiale, local, în unele încăperi încălzite. Lucrările enumerate trebuie stimulate peste tot, restanța unei singure cooperative putînd afecta negativ exploatarea în primăvara vi­itoare a întregului sistem, deoarece cum a fost conceput el formează un tot organic. C. PAPAFIL Casa de cultură a sindicatelor din Roman. Foto­­ AGERPRES SPORT ■ SPORT Campionatul judeţean de fotbal Automobilul Iaşi — din nou in fruntea clasamentului Aşadar, prezumţiile noastre privind o eventuală modificare în partea de sus a clasamentului, după etapa de dumini­că (a XIV-a), s-au adeverit. Favorita hir­­tiei la titlul de „campioană de toamnă“, Siderurgistul Iaşi, a pierdut în faţa unei formaţii mai puţin cunoscute, Mobila Iaşi, astfel că, pe primul loc, a reve­nit echipa cu atestat de,, debutantă, Au­tomobilul. Meciul dintre Mobila şi Siderurgistul s-a disputat la Ciurea, pe un teren greu, acoperit cu zăpadă. Fotbaliştii de la Mobila s-au dovedit a fi un ansamblu bine sudat, obţinînd o victorie pe deplin meritată, cu 1—0 (0—0), prin golul în­scris de Păduraru în min. 57. Din păcate, însă, etapa penultimă a „judeţeanului“ s-a remarcat şi prin fap­te mai puţin plăcute : echipa Biruinţa Movileni nu s-a prezentat la jocul ce-l avea de susţinut la Iaşi, iar fotbaliştii de la Victoria T. M. Iaşi au venit la meci, dar fără... echipament (!). Apoi, la Cristeşti, la îndemnul căpitanului echi­pei Viitorul I.G.L.L., „nemulţumit“ (du­pă părerea sa) de arbitraj, fotbaliştii ieşeni s-au retras de pe teren (min. 65), la scorul 2—0 pentru gazde. Tot dato­rită unor pretinse greşeli de arbitraj, instructorul formaţiei Poligrafia Iaşi, C. GrierosU, şi-a scos echipa din teren (min. 70) la scorul de 7-1 pentru Te­­rom. Atitudini cu totul ieşite din co­mun, care vădesc o totală necunoaştere a regulamentului, o crasă lipsă de res­pect faţă de adversar. Să sperăm că forul judeţean de resort va curma din rădăcini asemenea­­iniţiative“. Dar iată şi rezultatele omologate în etapa a XIV-a : Automobilul laţi. — Bi­ruinţa Movileni 3—0, Moldova Cristești — Viitorul I.G.L.b. 3—0, Recolta Rugi­­noasa — A.C.G.B. 3—0 (1—0), Chimia Iasi — Liceul nr. 2 lați 0—4 (0—1), Vic­toria T. M. — I.T.I. 0—3, C­erom — Po­ligrafia 7—1 (3—1), Ceramica — Mon­tajul 2—1 (0—1). Teatrul de păpuşi? „Zarvă la menajerie“ de Vasile Cojocaru­ Spectacolul cu piesa „Zarvă la mena­jerie“ de Vasile Cojocaru, montat pe sce­na Teatrului de păpuşi Iaşi, constituie, indiscutabil, o surpriză şi încă plăcută, pentru că demonstrează în ce măsură imaginaţia scenografică şi regizorală pot compensa deficitele unui text, altfel spus, pot face dintr-un text plat, un specta­col vioi, antrenant, atrăgător. De altfel, ca și în alte cazuri, regizo­rul Const. Brehnescu a folosit textul doar ca punct de plecare (ceea ce la păpuși, avînd în vedere specificul aces­tei­­ scene, este posibil), imaginîndu-se un spectacol de circ, de reală bogăţie şi frumuseţe. Un clown prezent în faţa paravanului animă reprezentaţia, nume­rele de circ se succed într-o agreabilă alternare de intervenţii bufe şi scene pline de poezie (galopul cailor), totul pe un fond muzical adecvat. Farmec şi funcţionalitate scenică vădeşte scenogra­fia semnată de Viorica Groapă. Cîteva elemente de decor sunt utilizate pentru desemnarea spaţiului de joc, spaţiul sce­nic fiind inteligent utilizat şi permiţând o cursivă desfăşurare a jocului. Cu deo­sebită vervă este sugerată fanfara cir­cului, un fel de paradă a instrumente­lor­ foarte reuşite sunt păpuşile. Dialogul cu micii spectatori, realizat prin intervenţi­ile clownului, menţine aproape pe tot parcursul spectacolului viu* interesul să­lii , element deosebit de valoros, pe ca­re alte montări anterioare îl cam ne­glijaseră. Să adăugăm aprecieri căldu­roase interpretării, întreaga distribuţie colaborînd la împlinirea scenică a aces­tei reprezentaţii. Un clown mai mult b­ecfre autentic realizează Ion Agachi unul dintre actorii de excelentă dotare ai teatrului, cu multiple disponibilităţi scenice, parcurgînd cu neobosită inven­tivitate fiecare nouă partitură care îi es­te încredinţată. Aceleaşi aprecieri şi Si­monei Agachi, care împleteşte verva cu poezia, sugerînd prin comportamentul personajelor farmecul ingenuităţii şi ma­rilor disponibilităţi afective ale copilu­lui. Cu virtuozitate mînuieşte Emil Pet­­cu ,căţelul“, in notă Nicolae Brehnescu, Const. Ciofu, Eliza Florescu, Cornelia Bujdei. Spectacol — divertisment, depăşind va­loarea textului. „Zarvă la menajerie“ nu elimină, totuşi, total, impresia de improvizaţie, arhitectura de ansamblu rămînînd oarecum nedefinită, iar sensul fabulaţiei — uneori obscur. Sigur, co­piii vor înţelege că nu e bine să intri în cuşca tigrului, dar de aici şi pînă la o generoasă idee a unui întreg spectacol păpu­şeresc e un spaţiu prea mare. De unde concluzia că s-ar fi cuvenit să se înceapă printr-o exigentă muncă cu textul sau, dacă vreţi, printr-o mai rigu­roasă selecţie. Pentru aceasta, însă, trebuie să se plece de la Înţelegerea profundă şi angajată a finalităţii actului scenic, a sensului instructiv-educativ, formativ al artei scenice. Intr-o atare optică, chiar şi un spectacol de divertisment capătă, trebuie să capete, sensuri care să depă­şească amuzamentul gratuit. Motiv pentru care, salutînd cu bucurie această reconciliere dintre scena păpu­­şerească şi micii spectatori (mai puţin aderenţi la stilizări excesive, practicate în alte spectacole) să aşteptăm cu inte­res acel spectacol în care colaborarea tuturor factorilor scenici să fie favori­zată şi de virtuţile textelor. Al. I. FRIDUŞ întreţinerea reţelei de iluminat de pe strada Ţuţora din Iaşi. Foto : D. ROTARU — coresp. De peste hotare BUENOS AIRES 25 (Agerpres). In cadrul ,18-ilor­ de finală ale turneului internaţional de tenis de la Buenos Aires, ultimul concurs pentru "Marele premiu — Fiti", jucătorul ro­mân Ilie Năstase l-a învins cu 3—6, 7—6, 6—3, 6—0 pe cehoslovacul Milan Holecek. S-au desfăşurat şi primele partide din optimi. Cunoscutul tenisman american Stan Smith, prezent la acest turneu pentru a-şi apăra poziţia de lider în clasamentul „Marelui premiu — Fiui“, l-a întîlnit pe argentinianul Ricardo A­­ubone pe care l-a întrecut cu 6—2, 6—0, 6—1. Ilie Năstase va disputa astăzi partida din optimile de finală. SOFIA 88 (Agerpres). La Sofia, în cadrul turneului de ca­lificare pentru J. O. de la München de fotbal, s-au întîlnit selecţionatele olim­pice ale Bulgariei şi Spaniei. Gazdele au obţinut o victorie clară cu scorul de­­ 8—3 (4—1). MOSCOVA 25 (Agerpres). La Moscova a început turneul inter­naţional de şah „Memorialul Alehin”, la care participă 18 mari maeştri şi ma­eştri internaţionali, printre care şi ac­tualul campion mondial Boris Spasski, foştii campioni ai lumii Tigran Petro­sian, Vasili Smîslov şi Mihail Tal. Ro­mânia este reprezentată de marele ma­estru Florin Gheorghiu. Partida centrală a rundei inaugurale s-a disputat între Petrosian şi Korcinoi. Cu piesele negre, Petrosian, într-o va­riantă a apărării slave, a obţinut vic­toria printr-un atac imparabil de mat. Marele maestru islandez Oktasson l-a în­vins în numai 21 de mutări pe Tal, iar americanul Byrne a cîștigat la Balașov. Florin Gheorghiu (cu piesele albe) a remizat în 27 de mutări cu Wolfgang Uhlmann (R. D. Germană). Restul par­tidelor s-au întrerupt. Boris Spasski, în finalul partidei cu maghiarul Lengyel, a sacrificat, calitatea pentru a obţine a­­tac asupra poziţiei adverse. Astăzi Til deschide cursurile Universitatea populară din Iaşi Astăzi la ora 10 la Casa de cultură a sin­dicatelor va avea loc deschiderea festivă a cursurilor Universităţii populare din Iaşi. Cu acest prilej va fi prezentată de prof. Ilie Grămadă lecţia Introductivă intitulată „Cultura de masă şi contribuţia ei la for­marea omului societăţii socialiste multila­teral dezvoltate". Printre cursurile cele mai interesante a­­mintim : „Istoria Partidului Comunist Ro­mân”, „Locul şi rolul mişcării de tineret in procesul revoluţionar contemporan", „Is­toria patriei", „Glndirea progresistă In cul­tura românească", „Etica profesională“ și altele. Dezlegarea jocului apărut în nr. 7833 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. SClNDURI ; 2. CĂR­BUNE ; 3. ARȚAR — TS ; 4. UN­ — ACET ; 5. NE — GR — ZE ; 6. E — GRILAJ ; 7. LAMELA — A ; 8. TĂIE­TOR. Dezlegarea jocului apărut în nr. 7834 al ziarului nostru ORIZONTAL I 1. Separator; 2. Ulei — Urni; 3. Reducție; 4. Uva — Aos — G; 5. Balansată; 6. UTA — At — Iz; 7. 10 — Alonjft ; 8. Truc — Pian. PIACÁRA IASULUI Familia comuniştilor (urmare din pag. 1) — Cînd zici nea Petrică, ne spunea maistrul principal Petru Răducanu, zici statornicie, seriozitate, demnitate. Ca pro­fesie — un bun muncitor. Bun activist pe linie de partid. Ani de zile a fost se­cretar al biroului organizaţiei de bază, membru în comitetul de partid pe uzină. Şi nu întîmplător, în urmă cu vreo cinci ani, i s-a încredinţat funcţia de contro­lor de calitate atît la lucrările de electri­citate, cît şi la cele de mecanică. Acest drum n-a fost de loc uşor. Dim­potrivă, fiecare meserie însuşită i-a ridi­cat probleme, unele mai complicate de­cît altele. — Aici, în uzină, ne precizează el, am învăţat un lucru de bază în existenţa mea de om, de comunist : să nu dezarmezi la prima încercare, la primul obstacol. Omul are foarte multă putere şi cînd ajunge să înveţe acest adevăr e şi mai puternic. Acest sentiment l-am insuflat şi foştilor mei învăţăcei. Cine sunt foştii învăţăcei ? E suficient să spunem că ei sunt astăzi tehnicieni, ingineri de nădejde în uzină, dar care în anii uceniciei şi-au însuşit cîte ceva din „brăţara de aur“ a lui Petru Bejenaru. La partida de reparat maşini-unelte, întîlnim un tînăr, care seamănă bine cu Petru Bejenaru. — Cine-i , îl întrebăm pe însoţitorul nostru, maistrul Constantin Petrovici. — E Aurel, băiatul cel mai mic al lul nea Petrică. A venit de acasă cu edu­caţie de uzină. Ştiţi, sînt tradiţii care se moştenesc din tată în fiu. „Unde pune Aurel mina, nu mai e nevoie de con­trol “ — aşa zic oamenii despre ei. N-a împlinit încă 30 de ani, dar posedă pen­ultima categorie de salarizare. Şi asta spune mult. Merge pe urmele lui taică-su­ .Bătrînul* Bejenaru — tînăr sufleteşte, dinamic — a înţeles că cea mai preţioasă zestre pe care o poate da copiilor săi (Gheorghe, cel mai mare, este Impiegat de mişcare la Pîngăraţi) este o educaţie te­meinică, solidă, o educaţie care să va­lorifice tot ceea ce viaţa i-a dat mai bun, tot ceea ce l-a învăţat partidul. — întotdeauna mi-am zis, ne spunea Interlocutorul, că urmaşilor, în munca de educaţie, nu le transmiţi nici ceea ce ştii, nici ceea ce vrei, le transmiţi ceea ce eşti. .Transmiţi ceea ce eşti* — cît de mult adevăr conţin aceste spuse ! Şi bă­­trînul lăcătuş a reuşit cu prisosinţă acest lucru. Gheorghe şi Aurel sînt oameni de nădejde, sínt comunişti. O familie de co­munişti. Aceasta a fost dorinţa muncito­rului Petru Bejenaru. Fiii lui sínt un certificat viu al iscusinţei sale pedago­gice. La 1 iulie 1972 Petru Bejenaru va semna ultimul stat de plată din viaţa sa de muncitor la Uzina mecanică „Nicolina“. Asemenea lui sînt şi comuniştii Vasile Simionescu, Gheorghe Cerdorov, Ştefan Sălceanu şi alţii. Colectivul uzinei în­cearcă pentru fiecare dintre aceştia un sentiment de regret. In urmă rămîn Insă ,creaţiile­ muncii acestora. Rămîn elec­tricienii Vasile Dicu, Mihai Roşu, Con­stantin Cozma, Ion Petrache, lăcătuşii Nicolae Gurău, Gheorghe Filip, Constan­tin Budu, rămîn tehnicienii Mircea Bun­­ghez, Vasile Ghimbăşanu şi alţii, tineri care au crescut sub ochii şi grija celor de mai sus. Ei sînt revoluţionarii de mîine, duşmanii lincezelii, egoismului şi individualismului îngust, luptătorii ne­înfricaţi pentru clădirea prezentului şi viitorului patriei­ noastre. Schimb de experienţă Recent, la Casa orăşenească de cul­tură „Mihail Sadoveanu“ din Paşcani, a avut loc un schimb de experienţă la ca­re au participat directori de case de cul­tură şi cămine culturale din toată ţara, aflaţi la cursurile de perfecţionare ce se desfăşoară la Şcoala interjudeţeană de partid din Iaşi. După informările fă­cute de Constantin Stejar, directorul Ca­sei de cultură din Paşcani, Vlad Hari­­ga, metodist, şi Gabriela Ciopraga, di­rectoarea Bibliotecii orăşeneşti, despre activitatea politico-educativă, repertoriul formaţiilor artistice şi valorificarea fol­clorului local, precum şi despre munca cu cartea, s-au organizat cîteva acţiuni practice. Astfel, membrii brigăzilor şti­inţifice, conf. univ. dr. Sergiu Tudose, conf. univ. dr. Constantin Cazacu de la Universitatea „Al. I. Cuza", Traian Ţa­­nea, lector al Comitetului judeţean de partid, Mircea Vasilescu, directorul Spi­talului C.F.R. din Paşcani, şi prof. Geor­­geta Ştefănescu au abordat în faţa a peste 300 de participanţi diferite proble­me ştiinţifice. In continuare, s-a prezentat procesul literar „N-a fost în zadar" de Al. Şiperco şi selecţiuni din spectacolul de estradă al Casei de cultură. S-a vizitat, de ase­menea, Muzeul memorial „Mihail Sado­­vescu“. Manifestări coregrafice De curînd, la clubul artelor de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, a avut loc conferinţa : „Dan­sul — ca expresie de gîndire a secolului XX“, prezentată de maestra de balet Mihaela Atanasiu de la Opera ieşeană. In continuare, balerini din cadrul ace­leiaşi instituţii au prezentat, ca ilustra­re, diferite dansuri care s-au bucurat de aprecierea participanţilor. Radio Iaşi ORE Programul de seară (29 noiembrie) : 17.00 Buletin de ştiri ! 17.05 Cântecul care mi-e drag . 17.30 Panoramb­ economic ! 17.45 Partidului, Inima şi versul (montaj li­­terar-muzical) | 18.00 Estu­­dlantina | 18.15 Piese clasice în interpretări moderne ! 18.30 Cotidian sonor | 19.30 Pe portativul undelor, melo­dia preferată ; 20.00 Serile muzicale ale Studioului; 21.00 Pagini literare : Calistrat Ho­gaş, rapsod al plaiurilor ro­mâneşti ; 21.10 Serile muzi­cale ale Studioului (conti­nuare) ; 21.30 De m-ar auzi bădiţa / Iar mândruţa mi-ar şti dorul ; 21.45 Album de romanţe ; 22.00 Pagini alese din operete ; 22.20 Melodii de pretutindeni (muzică u­­şoară). Programul de dimineaţă (28 noiembrie) : 8.00 Bule­tin de ştiri I 8.05 Jocuri populare româneşti ; 6.10 Actualitatea in agricultură ; 6.20 Jocuri populare româ­neşti I 6.30 Ramuri matina­le; 6,45 Cintece populare ro­mânești ; 7,00 Radiomatineu. Televiziune 18,00 Deschiderea emisiu­nii. Căminul ; 18,50 Lumea copiilor. Povestea bătrînu­­lui cedru ; 19,10 Tragerea Loto ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnalul de sea­ră ; 20,00 Cronica politică Internă de Eugen Mândrie ; 20,15 Intermezzo muzical cu orchestra Valenţiu Grigo­­rescu. Solist Ion Ulmeanu ; 20,25 Film artistic : „Nemu­rire”. O producţie a studio­urilor Albania Nouă 1970. Regia Viktor Ghika ; 22,05 Panoramic ştiinţific. Nou­tăţi ştiinţifice din lumea În­treagă prezentare de Andrei Bacalu şi Dumitru Cucu . 22.35 Telejurnalul de noapte. Cinematografe 8.45 ; 20.30 VICTORIA, orele 11.35 ; 14.40 ; 17.35 ; „Aeroportul”. REPUBLICA, orele 8.45 ; 11.15 ; 15.10 ; 17.50; 20.30 „Povestirile lui Hof­fmann“. COPOU, orele 9 ; 11.10 ; 14.30 ; 16.40 ; 18.50 ( 21 „Romanticii“. ARTA, o­­rele 9 . 11 ; 14.45 ; 16.45 ; 18.45 ; 20.45 .Trandafiri roşii pentru Angelica”. TATA­­RASI, orele 16 . 18 . 20 „Tripla verificare". NICOLI­­NA, orele 16 . 18 . 20 „Cîn­­tecele mării”. La judeţ : CASA DE CUL­TURA PAŞCANI .Un loc pentru Îndrăgostiţi”. CLU­BUL „UNIREA” PAŞCANI „Boxerul*. HIRLAU „Săptă­­mîna nebunilor”. TG. FRU­MOS „Două lozuri”. PODU­­ILOAIEI „Preţul puterii“. HALAUCEŞTI „Lakis“. Filarmonica de stat „Moldova La ora 20, concert sim­fonic. Dirijor : George Vin­­tilă, Solistă Cornelia Va­sile — vioară. In program­­ Victor luscianu — Trei ta­blouri simfonice I Paganini — Concert nr. 1 pentru vi­oară şi orchestră I Schumann — Simfonia a IV-a. Sunt valabile abonamen­tele cu litera B şi biletele CU seria 2. Clinici de serviciu Azi, 26 noiembrie, sunt de gardă pentru internări de urgenţă clinica a II-a chi­rurgie, clinica a IV-a medi­cală şi clinica a II-a de ob­stetrică şi ginecologie de la Spitalul clinic nr. 2 (Calea 23 August). Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc internări în fiecare zi. Farmacii de serviciu In afara programului nor­mal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pentru timpul nopţii ,(u după ora 23), sunt deschise farmaciile nr. 2 din Piaţa Unirii şi nr. 7 So­cola (lingă restaurantul Cot­nari), care deservesc numai reţetele de urgenţă, pînă la ora 6 dimineaţa. Oficiul judeţean de turism Iaşi » pentru trimestrul I 1972 pune la dispoziţia celor in­teresaţi locuri la odihnă în staţiunile : Sinaia, Predeal, Buşteni, Tuşnad, Borsec, So­­vata, Lacu­ Roşu, în serii de 3-12 zile. Pentru tratament se găsesc locuri la staţiunile­ Oloneşti, Călimăneşti, Her­­culane, Govora, Buziaş, Bor­sec, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Bazna în serii de 18 zile. Preţurile sunt mult reduse faţă de perioada de sezon, acordîndu-se totodată o re­ducere de 50 la sută la transportul pe C.F.R. Timpul probabil Vremea va fi schimbă­toare şi rece cu cerul va­riabil. In cursul nopţii se vor produce înseninări. Vîntul va sufla slab din sectorul vestic. Tempera­tura aerului va fi uşor va­riabilă , minimele vor fi cuprinse între minus 9 şi minus 4 grade, iar maxi­mele între minus 1 grad şi plus 4 grade. Local se va semnala ceaţă. li Lucia Mantu Intr-o căsuţă din bucureşteana stradă a Răsurilor s-a stins In modestă retra­gere profesoara Camelia Nădejde. Descinzind dintr-o familie de intelec­tuali şi militanţi socialişti care ne-au dat „ContemporanulCamelia Nădejde a respirat încă de acasă dragostea pen­tru om şi respectul pentru ceea ce nu­mim sensibilitate umană. Astfel, profe­soara de la Liceul „Oltea Doamna“ pre­da, o dată cu noţiunile incluse in obiec­tul denumit ştiinţele naturale, sau mai bine zis înaintea acestor noţiuni, stima faţă de glndire ţi cultul pentru frumos. Dar, in căsuţa din str. Răsari nr 26 s-a stins in virstă de 23 de ani nu nu­mai venerabila profesoară Camelia Nă­dejde, ci şi scriitoarea Lucia Mantu — subtila prozatoare de la „Viaţa româ­­nească". Ibrăileanu, Sadoveanu, Topli­­ceanu au trebuit să facă adevărate in­vestiţii pină să-i descopere identitatea. Dar şi după ce a devenit o răsfăţată a cititorilor, pe care i-a mncintat lună du­pă lună cu miniaturile ei, Lucia Mantu a rămas inlăturată ţi mai departe in vălurile pseudonimului. Astfel, b­ laţul interbelic exista o pro­fesoară blondă, cu ochi albaştri şi chip de copil, care trecea melancolică ţi ab­senţa din Păcurari spre centru ţi exista o scriitoare ce observa totul ţi vedea limpede in sufletele oamenilor, iubind nespus fiinţele ţi lucrurile gingaşe. I-au apărut o serie de volume: „Miniaturi“ (1920), „Umbre chinezeşti“ (1930), „Cu­coana Olimpia“ (1932), „Instantanee“ (1945) şi altele. A fost tradusă In italie­neşte, franţuzeşte şi in alte limbi , a pri­mit şi un premiu literar, a fost distinsă cu ordine şi medalii. Cu toate acestea, Lucia Manta n-a in­vocat niciodată calitatea de scriitoare spre a obţine vreo inlesnire, aşa după cum n-a dat autografe, nici interviuri. Abia la Bucureşti dorul de Iaşi a făcut-o să se afle adesea în cercul lui Mihail Sadoveanu, deci al celor puţini rămaşi de la „Viaţa românească“, împreună cu Mihai Ralea, Otilia Cazimir, V. Voicu­­lescu, Demostene Botez, Geo Bogra... Mergeam la ea acasă cu sentimentul că pătrund intr-un iatac de bunici, în­cremenit ca odinioară, bucuroe că pot rămine sub privirea ochilor ei mereu senini ca intr-un ostrov al amintirilor blinde. Lucia Mantu a imbătrinit fru­mos ca o floare de „Nu mă uita“ ținută in album printre gingăşii efemere. Sfirţitul a găsit-o trudind la masa de lucru aşa cum se cuvine a fi sfirţitul unui scriitor. Aproape anonimă, ca un caligraf de miniaturi filigranate, Lucia Mantu a tălmăcit în ultimii săi treizeci de ani numeroase opere din clasicii ruşi şi din contemporanii cehoslovaci. Nu se putea hotărî să beneficieze de binemeri­tată odihnă, îmi spunea zimbind trist : — Nu mă încumet să vin la laţi, fi­indcă ştiu că voi rămine acolo. Prea sunt legată de el ca să mai plec. De aceea, nu mă miră ultima-i dorin­ţă. Acum, în fine, a venit­­ la laţi. A venit ca să rămînă aici pentru totdeauna, in grădina familiei ţi a prietenilor ei. laţul o primeşte în acest sftrşit de no­iembrie incă aurit de un soare galeş, cu­ crizanteme nescuturate de prima zăpadă ţi cu oameni care n-au uitat-o pe pro­fesoara Camelia Nădejde. Totul ,­ea in- tr-o pagină de Lucia Mantu. ★ Aurel LEON Ceremonia înhumării va avea loc as­tăzi, ora 13:30, la cimitirul Eternitatea. jocuri arpegii ORIZONTAL: 1 — Scară muzicală; 2 — Pian de mină! (PI.) ; 3. — Opt note muzicale diferite — Se referă la mu­zica de operă; 4. — Negri — Monedă cu rezonanţe muzicale ! ; 5. — Nume feminin; 6. — Textilă — Bucată de muzică instrumentală, alcătuită de obi­cei din trei sau patru părţi ; 7. — Fai­ma lui Fănică Luca — Dans clasic, pe care Strauss l-a ridicat pe cele mai înalte culmi; 8. — Bucată comico-mu­­zicală într-un singur act; 9. — Astrul cîntat de om de milenii — Parte de cuvînt ; 10. —­ Compoziţie solemnă pen­tru voci, solo, cor şi orchestră — Cel mai bun. VERTICAL: I. — Este socotit cel mai mare violonist al tuturor timpurilor; 2. —­ Fluier de pămînt — Posesiv; 3. — Compozitor bucureştean de muzică u­­şoară — Acompaniament prelung ; 4. — Are predilecţie pentru... fugă — Etaj ; 5. — Prepoziţie latină — „Aida“, de pildă; 6. — Ţintă — Măsoară vremea — Precis ; 7. — Nume masculin — „...Ma­ria“, de Mozart ; 8. — Spectacol tele­vizat, mult gustat de public, presărat cu muzică ușoară ; 9. — Jumătate din Nir­vana — Cîntă și vibrează la trompetă ; 10. — Anulează bemolul sau diezul pe portativ — Sunt. M. IORDA

Next