Flacăra Iaşului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7839-7864)

1971-12-08 / nr. 7845

ANUL XXVIII, Nr. 7845 mCRCURI 8 DECEMBRII 1971 4 PAGINI SO BANI Proletari din toate tárile, unifi-va!I incorp Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU IA CONGRESUL Al VI-LEA Al P. N. U. P. Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Con­gres al Partidului Muncitoresc Unit Po­lonez şi să vă adresăm dumneavoastră, participanţilor la Congres, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de priete­nie şi solidaritate internaţionalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniştilor, a în­tregului popor. Faptul că acest înalt forum al comu­niştilor polonezi are loc în preajma ani­versării a 30 de ani de la crearea Par­tidului Muncitoresc Polonez sporeşte şi mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificaţia unui bilanţ atît al luptei pentru instaurarea puterii popu­lare, cât şi al activităţii desfăşurate în anii construcţiei socialiste. Raportul Co­mitetului Central şi raportul prezentat Congresului de tovarăşul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polo­nezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcţia societăţii socialiste, precum şi a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dum­neavoastră. Comuniştii, oamenii muncii din Ro­mânia urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru solu­ţionarea problemelor complexe ale edi­ficării noii societăţi, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, creşterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului şi întărirea legăturilor sale cu­ clasa muncitoare şi masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieţii politico-sociale a întregii ţări. Ca prie­teni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că partidul dum­­neavostră a reuşit sub conducerea tova­răşului Gierek să învingă greutăţile de anul trecut şi să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic şi social — şi vă dorim succe­se cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăşi, Intre poporul român şi poporul polo­nez există vechi relaţii, cu bogate tra­diţii făurite în lupta dusă în decursul Istoriei pentru libertate şi independenţă naţională, împotriva imperialismului şi fascismului, a exploatării şi asupririi ; aceste relaţii au dobîndit un conţinut nou în anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua orinduire socia­lă, ideologia marxist-leninistă, aspiraţiile şi­ ţelurile comune în lupta pentru tri­umful socialismului şi păcii. Consemnăm cu satisfacţie că între România şi Po­lonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multilaterală, iar progresele obţinute de ţările noastre în construc­ţia socialistă, Tratatul de prietenie, co­laborare şi asistenţă mutuală dintre Re­publica Socialistă România şi Republica Populară Polonă deschid largi perspec­tive pentru intensificarea acestei colabo­rări. O contribuţie însemnată la dezvol­tarea prieteniei româno-polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc­­ Unit Po­lonez, schimburile de delegaţii, de in­formaţii, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaştere recipro­că a experienţei şi rezultatelor obţinute în construcţia socialistă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România vor ac­ţiona cu consecvenţă şi în viitor pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor româ­no-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, serveşte unităţii ţărilor socialiste, întă­ririi forţelor socialismului, cauzei pro­gresului şi păcii. Stimaţi tovarăşi, In prezent, întregul nostru popor în­făptuieşte neabătut programul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate — program care pre­vede continuarea în ritm susţinut a in­dustrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creşterii avuţiei naţionale, a apropierii de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—­ 1975, prevede creşterea producţiei in­dustriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, intro­ducerea pe scară tot mai largă a ştiin­ţei şi tehnicii înaintate, creşterea mai ra­pidă a venitului naţional. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridi­carea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, planul prevede creşte­rea însemnată a salariilor şi a venitu­rilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum şi sporirea cheltuielilor social-culturale ale statu­lui. Rezultatele obţinute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depăşite — demonstrează realismul pre­vederilor cincinalului, hotărîrea cu care întregul popor român acţionează pentru transpunerea lui în viaţă. Dezvoltăm economia naţională In strînsă colaborare cu ţările socialiste, a­­cordăm o atenţie deosebită promovării formelor noi de cooperare în producţie şi în alte domenii de activitate. In a­­cest sens, apreciem importanţa Progra­mului complex al adîncirii şi perfecţio­nării în continuare a colaborării şi dez­voltării integrării economice socialiste adoptat în vara acestui an la Bucureşti. Intensificăm, totodată, relaţiile noastre cu toate ţările, participînd activ la divi­ziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nostru a luat un şir de măsuri pentru perfecţionarea conducerii economiei şi a întregii vieţi sociale, a relaţiilor de producţie, a creat, în toate întreprinderile şi unităţile eco­­nomico-sociale, organe de conducere co­lectivă din care fac parte şi oameni ai muncii care lucrează nemijlocit in pro­ducţie ; asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor populare la elaborarea şi înfăptuirea po­liticii interne şi externe, dezvoltăm în forme noi, democraţia socialistă. Acordind o atenţie deosebită ridicării conştiinţei socialiste a întregului popor, recent Co­mitetul Central al partidului a elabo­rat un program de îmbunătăţire a acti­vităţii ideologice şi de educaţie socialistă, de aşezare a relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi e­­chităţii socialiste şi comuniste. In ace­laşi timp, asigurăm condiţii pentru dez­voltarea mai rapidă a învăţămîntului, ştiinţei, culturii — ca factori de prim or­din ai progresului rapid şi multilateral al întregii societăţi socialiste. Acţionînd pentru desfăşurarea cu suc­ces a întregii opere de construcţie socia­listă, partidul nostru îşi îndeplineşte atit înaltele sale îndatoriri faţă de propriul popor, cît şi datoria internaţionalistă, de răspundere faţă de clasa muncitoare de pretutindeni, faţă de cauza socialismului. In cadrul politicii sale externe, Româ­nia situează pe primul plan prietenia, alianţa şi colaborarea cu toate ţările so­cialiste. Relaţiile de tip nou, internaţio­naliste, dintre ţările socialiste trebuie să contribuie la înflorirea şi progresul fie­cărei naţiuni socialiste, a tuturor ţărilor socialiste — ca state suverane, egale în drepturi — la cauza unităţii şi coeziunii lor. Considerăm că deosebirile de păreri existente nu trebuie să afecteze relaţiile interstatale, că trebuie acţionat pentru înlăturarea divergenţelor şi găsirea căi­lor ca, pe baza a ceea ce uneşte ţările socialiste, să se dezvolte între ele relaţii strînse de colaborare întemeiate pe sti­mă şi încredere reciprocă. Pornind de la convingerea că toate statele lumii — fie ele mari sau mici — trebuie să participe activ la soluţionarea problemelor care preocupă omenirea, Ro­mânia desfăşoară o politică activă de extindere a relaţiilor cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, îşi aduce contribuţia la promovarea înţe­legerii şi apropierii între popoare. La baza relaţiilor cu toate statele si­tuăm principiile respectării independen­ţei şi suveranităţii naţionale, deplinei e­­galităţi in drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc , pe care viaţa le-a confirmat pe deplin drept singurele, care pot asigura dezvol­tarea unor raporturi normale între ţări şi popoare. Ţara noastră se preocupă consecvent de Înfăptuirea securităţii pe continentul eu­ropean, de instaurarea unor relaţii care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile intersta­tale, să asigure colaborarea largă, neîn­grădită a tuturor ţărilor. Considerăm că ratificarea cît mai neîntîrziată a tratate­lor între U.R.S.S. şi Republica Federală a Germaniei, intre Republica Popular­ă Po­lonă şi Republica Federală a Germaniei, acordul la care s-a ajuns în problema Berlinului occidental, ca şi desfăşurarea şi încheierea cu succes a tratativelor din­tre cele două state germane, precum şi dintre Republica Federală a Germaniei şi Republica Socialistă Cehoslovacă sunt menite să favorizeze noi paşi înainte pe calea securităţii europene. Apreciind con­diţiile favorabile existente, credem că este necesar să se acţioneze pentru tre­cerea la pregătirea multilaterală a con­ferinţei consacrate securităţii europene, astfel încît ea să poată avea loc anul viitor. Ne pronunţăm, totodată, pentru dezvol­tarea relaţiilor de bună vecinătate în Bal­cani, pentru transformarea acestora într-o zonă denuclearizată, într-o regiune a cola­borării, înţelegerii şi păcii. Condamnînd cu fermitate politica cercu­rilor imperialiste, reacţionare, de domina­ţie şi agresiune, de dictat şi amestec în treburile interne ale altor popoare, parti­dul şi guvernul român sprijină cu fermi­tate lupta eroică a poporului vietnamez, a celorlalte popoare din Peninsula indo­­chineză, se pronunţă pentru încetarea ac­telor de război şi retragerea tuturor tru­pelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor din aceas­tă zonă. De asemenea, ne pronunţăm pen­tru soluţionarea, în spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate din 1967, a con­flictului din Orientul Mijlociu. In actualele condiţii internaţionale tre­buie acţionat ca problemele litigioase dintre state să fie rezolvate pe cale poli­tică, prin tratative paşnice, pentru a se pune capăt focarelor de conflicte şi în­cordare existente şi a se împiedica ivirea de noi surse de tensiune care ar putea pune In primejdie pacea popoarelor lumii. Acordăm o deosebită atenţie lupte! pen­tru înfăptuirea dezarmării't'enteralb­ei',*îiî primul rînd, a dezarmării nucleare, mo­bilizării largi a popoarelor lumii pentru a impune măsuri concrete în această di­recţie. Republica Socialistă România sprijină activ lupta de eliberare naţională a po­poarelor de sub dominaţia străină, dez­voltă colaborarea cu ţările care au scu­turat jugul colonial şi care luptă pentru dezvoltarea lor independentă pe calea progresului şi păcii, considerînd că a­­ceasta face parte integrantă din lupta îm­potriva imperialismului. Partidul nostru acţionează cu consec­venţă pentru dezvoltarea relaţiilor de co­laborare şi solidaritate frăţească cu toa­te partidele frăţeşti, pentru depăşirea di­ficultăţilor existente şi restabilirea pe o bază nouă, principială, a unităţii şi cola­borării dintre partidele comuniste şi mun­citoreşti. In acelaşi timp, partidul nostru dezvoltă relaţii cu celelalte forţe revolu­ţionare, cu partidele socialiste şi social­­democrate, cu mişcările de eliberare na­ţională şi cu alte mişcări democratice şi progresiste, hotărît să-şi aducă întreaga sa contribuţie la întărirea forţelor anti­­imperialiste din lumea întreagă. Stimaţi tovarăşi, In încheiere, doresc să-mi exprim con­vingerea că relaţiile de prietenie şi co­laborare dintre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare spre binele ambelor popoare, al cauzei socia­lismului şi păcii. Doresc să urez partidului dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi oamenilor muncii succes deplin în înfăp­tuirea programului ce va fi adoptat de Congres pentru dezvoltarea economiei, a întregii vieţi sociale, pentru bunăstarea şi fericirea poporului polonez. Trăiască prietenia şi colaborarea fră­ţească dintre popoarele român şi polo­nez, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste ! Trăiască socialismul ! Trăiască pacea ! Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze. . I In pagina a 4-a I ■ in Adunarea Generală a OM­.U. ! CAMBODGIA /\C{jUnj ale patrioţilor în împrejurimile Pnom Penhului jI Autoutilarea constituie o cale sigură de sporire a eficienţei economice. Uzina me­talurgică este una din întreprinderile ieșene in care se valorifică din plin capaci­tatea tehnică a cadrelor. Aici s-au produs multe utilaje şi maşini in cadrul acţiunii de autoutilare. IN IMAGINE: fierăstrăul culisant de la linia de ţevi sudate de 2,5 ţoli, utilaj conceput şi executat in întregime in uzină. Parametrii tehnico-economici la care a fost realizat, situează acest utilaj, la un înalt nivel tehnic, rivalizind cu maşini similare moderne, importate pină acum. Foto : G. PAUL Cincinalul 1971-1975 — o punte trainică spre viitor Firâi VainiliiH diii ud­ă iii ii ritt­ ­e, o mare arie a judeţului nostru, tra­diţia,­ solul şi clima oferă viticulturii un larg cîmp de afirmare. Pe baza acestor criterii, investiţiile şi organizarea şti­inţifică a producţiei pot propulsa acti­vitatea acestui sector pe o treaptă net superioară. Cum va beneficia Viticultura de aceste condiţii în cadrul cincinalului actual ? Iată ce ne-a relatat în această pri­vinţă directorul întreprinderii viei şi vinului, tov. ing. Mihai Sînpetru.­­ Condiţiile create viticulturii ieşene în cincinal le apreciem ca excelente. Vom dispune de mari rate anuale pen­tru investiţii. Direcţiile în care vom ac­ţiona prevăd plantarea unei suprafeţe de 2135 hectare vii moderne care să dea producţii mari şi de calitate supe­rioară. In condiţiile mecanizării lucră­rilor de înfiinţare şi întreţinere, vom avea asigurată în plus şi eficienţa eco­nomică. Pe alt plan, vine apoi o altă problemă importantă. Anume, aceea a creşterii capacităţii de producţie a su­prafeţelor existente, prin consolidarea a­­cestora, mecanizarea şi organizarea în mai bune condiţii a muncii în fermele şi brigăzile viticole. Acţiunea de refacere a viilor îmbătrînite şi mai ales a sorti­mentelor în podgoriile de renume — Cot­nari şi Iaşi — va fi continuată cu toa­tă energia pentru a ridica potenţa ba­zinelor respective la minimum 5—6 000 kg. struguri la hectar. — Noile plantări ca şi refacerea pod­goriilor imbătrinite impun existenţa u­­nui material săditor de primă calitate. Cum se va acţiona in sensul arătat ? — Avem deja în judeţ o bază bună de plecare în această direcţie. Organi­zarea producerii materialului săditor se va bucura însă de o atenţie şi mai ma­re ca pînă acum. Calitatea va sta pe prim plan. Vom urmări şi asigura în­mulţirea soiurilor cu biotipurile cele mai valoroase, urmărind aplicarea selecţiei pozitive şi clonale. — In unele locuri plantaţiile de vii n-au eficienţa ridicată şi nici calitatea producţiei nu este corespunzătoare. Din această experienţă ce concluzii au fost trase ? — Este adevărat că via poate asigura venituri importante. Cu o condiţie însă : să i se dea teren adecvat, cu expoziţie bună, îngrăşăminte, lucrări de îngrijire la timpul optim. In unele unităţi, nu s-a ţinut seama de aceste chestiuni ele­mentare. Drept urmare, în multe locuri via este departe de ce ar trebui obliga­tor să fie. In viitor însă, vom rectifica această situaţie, dezvoltarea viticulturii judeţului sprijinindu-se pe lucrările de raionare şi microraionare, pe baza in­dicaţiilor superioare care prevăd plan­taţiilor direcţii de producţie specializa-C. PAPAFIL (continuare în pag. a 3-a) Prezente ieşene peste hotare Societatea de Radiodifuziune din Republica Demo­crată Germană va transmite în urmă­toarele sâptămîni piesa de teatru Interludiu, aparţi­­nlnd dramaturgu­lui Andi Andrieş. Traducerea în lim­ba germană este semnată de Ute Harz. în pag. a 2-a Iaşul univer­­ sitar în pagina a 3-a . Raid-anchetă La „Combustibilul“ a îngheţat ceva... Noua cretă şi grădiniţa de copii date de curind in folosinţă in strada Ion Creangă din cartierul Tătăraşi. Foto: AURIAN .V.W.VWAVA'.VA V.W.V.V.W/AV/. CARNET IEŞEAN Perenitate Peste 60 de inovaţii de la înce­putul anului, semnate de zeci de nume de muncitori, maiştri sau in­gineri şi 2,4 milioane de lei, eco­nomii postcalculate rezultate din a­­plicarea acestora. Iată un bilanţ cu care nu se pot lauda multe între­prinderi, dar care la Uzina de re­paraţii auto din Iaşi a devenit ceva obişnuit. Să ne amintim doar că in anul care a trecut, in acest do­meniu, uzina a ocupat locul I în cadrul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, că şi in cei­lalţi ani au fost aplicate zeci de inovaţii. Nu este vorba, aşadar, de o intimplare, de o situaţie momen­tană sau pasageră, ci de o acumu­lare continuă de ingeniozitate, de o perenitate a spiritului novator, care a prins şi se dezvoltă la acest harnic şi talentat colectiv. — Problema aceasta a inovaţiilor, ne spunea cu prilejul unei discuţii ing. Corneliu Corbu­, directorul uni­tăţii, este strins legată de viaţa u­­zinei, este o problemă a noastră, a tuturor. Nu se fac inovaţii „gratui­te", ca să spun aşa, ci atenţia se îndreaptă asupra acelor locuri de care, la un moment dat, se leagă îndeplinirea sau, mai ales, depăşi­rea unor sarcini planificate. Şi idei­le incep să apară, se lucrează intens, toţi işi dau concursul, fiindcă ce­ea ce primează sunt interesele ge­nerale ale uzinei. Am, stat de vorbă cu mulţi din­tre mulţii inovatori şi chiar in­ventatori ai uzinei, oameni cu zeci de inovaţii. Nume ca Ilie Victor, Ioan Teşoi, Nicolae Aprodu, Con­stantin Iovu, Teodor Ciuchi, Du­mitru Paşa, Ion Postolache, Vasile Vasiliu sunt cunoscute de mulţi ani şi dincolo de porţile uzinei. Inovaţiile lor recente se referă la unul din produsele asimilate de unitate in 1970, produs destinat, in special, exportului. Aportul adus de ei la realizarea rapidă şi în con­diţii excelente a acestui produs, s-a dovedit a fi decisiv. Şi, la fel s-a înttmplat in multe cazuri. In prezent, uzina cunoaşte seri­oase transformări i se trece din mers la repararea altor tipuri de autocamioane, mai pretenţioase, la producerea transcontainerelor de 20 de tone. O multitudine de pro­bleme de ordin tehnic vor­­ trebui rezolvate rapid, cu cheltuieli mini­me. Dar inovatorii ştiu­­ despre ce este vorba. Primele idei au ajuns deja la serviciul tehnologic, au în­ceput să fie discutate in comisia de inovaţii. încă o dată, ingeniozita­­tea şi dăruirea recunoscută a in­­tregului colectiv vor avea de spus »„ un cuvînt. Sintem­ siguri că va fi hotăritor. «£ . Const. PALADUTA » 'AV.VAW.V/...VAV.V/AW//.'iW...r Premieră la Naţionalul ieşean La 14 decembrie, ora 20:30, la Tea­trul Naţional ,Va­sile Alecsandri“ din Iaşi va avea loc premiera pe ţa­ră a spectacolului cu piesa „Sfînta Ioana a Abatoare­lor“ de B. Brecht, în regia artistică a lui Hannes Fis­cher, laureat al premiului naţional (R.D.G.). Scenografia şi costumele sunt realizate de George Doroşenco, iar mu­zica de Dieter Ho­­salia şi George Rodi- Foca. Rolul titular îi aparţine Corneliei Gheorghiu. Sportul de masă - rezervorul marilor performanţe Este cunoscut şi de necontestat faptul că activitatea sportivă a ma­selor cunoaşte, în ultimii ani, o amploare deosebită. Sportul înseam­nă sănătate şi călire fizică, ener­gie şi capacitate sporită de muncă, înseamnă recreere şi destindere. In acelaşi timp, sportul de masă for­mează baza sigură a sportului de performanţă, rezervorul care poate alimenta continuu cu talente această activitate. Planul de dezvoltare al activită­ţii sportive de masă a judeţului îşi propune ca, pînă în 1975, să angreneze in activitatea de edu­caţie fizică, în realizarea unor ma­nifestări sportive de masă, circa 40 la sută din populaţia judeţu­lui Se prevede, de asemenea, ca un accent deosebit să se pună pe atragerea la activităţi sportive a elevilor, studenţilor, tinerilor din întreprinderi, instituţii şi de la sate. Prin contribuţia directă a orga­nismelor cu atribuţiuni pe linie de sport se va urmări practicarea unor forme simple ale educaţiei fizice, care se pot realiza fără prea mari cheltuieli materiale. Astfel, se va lărgi aria de practicare a gimnas­ticii de înviorare în internatele şcolare şi căminele studenţeşti, or­ganizarea de excursii in programul inrof. Ioan ŞORCARU preşedinte al Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport Iaşi cărora să figureze şi întreceri spor­tive, campionate ale asociaţiilor sportive din şcoli, întreprinderi şi de la sate, serbări şi duminici cul­tural-sportive. Se va urmări, de a­­semenea, înfiinţarea de centre pen­tru învăţarea şi practicarea dife­ritor ramuri de sport în special la ramurile de sport mai puţin prac­ticate în judeţul nostru (inot, schi, patinaj, judo etc.). Deoarece primul an al cincinalu­lui este aproape de sfîrşit gîndesc că este necesar să facem o succin­tă trecere în revistă a realizărilor şi neajunsurilor, precum şi a mă­surilor ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea muncii în acest do­meniu. Cu sprijinul nemijlocit al Inspec­toratului şcolar judeţean şi Comi­tetului judeţean al U.T.C. am ur­mărit şi realizat formele de orga­nizare a activităţii sportive de ma­să în rîndul elevilor. Un accent de­osebit s-a pus pe organizarea gimnasticii de înviorare în inter­natele şcolare unde peste 60 000 elevi, sub îndrumarea celor 161 de instructori şcolarizaţi, practică zil­nic gimnastica de înviorare. Bine se organizează această activitate la Şcoala profesională „Nicolina“, bice- ■ ul nr. 3, Şcoala profesională de construcţii, Grupul şcolar chimie,­­ Liceul pedagogic de educatoare ş.a. Totuşi, mai sunt şcoli unde se practică sporadic gimnastica de în-­ viorare ca : Liceul nr. 2, Liceul a­­gricol Iaşi şi Grupul şcolar energe­tic, unde nu s-a manifestat sufici­entă preocupare din partea condu­cerilor de şcoli, comitetelor U.T.C. şi asociaţiilor sportive. Este necesar, de asemenea, ca pe­riodic programele de exerciţii să fie schimbate, iar instructorii ca­re conduc această activitate să fie instruiţi periodic cu ajutorul pro­fesorilor de educaţie fizică. Remarcăm faptul­ că majoritatea şcolilor au introdus gimnastica zil­nică cu elevii, găsind formele ce­le mai corespunzătoare (Liceul de chimie, Liceul economic, Liceul 4, Liceul energetic, Şcoala generală 21 etc). Totuşi, mai sunt şcoli care în mod cu totul nejustificat nu au introdus practicarea acestei forme de activitate (Liceul agricol, Liceul din Belceşti, Şcoala profesională Paşcani şi altele. O altă formă a activităţii spor­tive cu largă adeziune din partea elevilor este şi campionatul aso­ciaţiei sportive care a fost organi­zat într-un număr de 78 licee şi şcoli profesionale şi în peste 750 şcoli generale. Evidenţiem buna or­ganizare a acestei activităţi la Şcoa­la profesională de transporturi, Şcoala profesională „ Nicolina “ ,­ Grupul şcolar energetic ş.a. In această perioadă, şcolile din­ ­continuare în pag. a 2-a1 ■ Realizări meritorii, dar şi unele carenţe la Iaşi­­Şi Circa 40 la sută din populaţia judeţului va fi angrenată în activitatea sportivă de masă . Cen­tre speciale pentru înot, schi, patinaj A

Next