Flacăra Iaşului, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7942-7967)

1972-04-08 / nr. 7948

* X w ANUL IUI!!. * PAflin 3* BANI HIBIÎOTE­CA «wxt îi ipftvsr^''' Proletari din toate ţările, uni­ti -vă î­­ncunp Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean E CAZUL SĂ REAMINTIM: Irite lisei Iii caaiaihe utili este ti lib­inlil Miei ■ Cine trage inapoi însămînţările din prima apoei ? ■ Şi nu ne prezentăm cu nici o restanţă la semănatul porumbului ! ■ Forţe suficiente şi, totuşi, neajunsurile din unele sectoare persistă Cu toate capriciile acestei primăveri, lucrările agricole de sezon au avansat mai rapid ca In anii trecuţi. Faptul îşi are explicaţia nu atît In desprimărfira­­rea mai timpurie, ctt în atenţia sporită acordată organizării muncii In scopul fo­losirii cu maximum da randament a for­ţelor şl timpului de lucru. Se cuvin rele­vate mai cu seamă eforturile lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat care au terminat primele pe judeţ Insămînţa­­rea culturilor din epoca întîi. La fel de spornică a fost In multe locuri şi acti­vitatea mecanizatorilor din S.M.A. şi a ţăranilor cooperatori. Astfel, la Bivo­lari şi Corceşti, la Vlădeni, Costeşti, Bră­­tuleşti, ca şi în numeroase alte C.A.F.­­uri, însămînţările din prima epocă s-au desfăşurat intr-un ritm deosebit de in­tens. Cu toate aceste succese, Insă, în secto­rul agricol cooperatist există şi In mo­mentul de faţă restanţe destul de mari din această etapă. Deşi sfecla de zahăr trebuia să fie de mult însămânţată, mai sunt de realizat şi acum la această cul­tură circa 700 de hectare. Astfel, C.A.P. Lespezi mai are de semănat 60 de hec­tare, Cozmeşti — Stolniceni Prăjescu — 75 de hectare, Stolniceni-Prăjescu — 110 hectare, Al. I. Cuza — 55 de hectare, pentru a nu cita decât unităţile cu su­prafeţele cele mai mari. Şi mai înfirztetă este însămînţarea flo­­rii-soarelui, în care suprafeţele planifi­cate sunt îndeplinite în proporţie de nu­mai 85 la sută. E drept că, având în vedere condiţiile optime din ultima vre­me, numeroase unităţi au accelerat mult ritmul de lucru, reuşind să încheie şi a­­ceastă acţiune. Destule cooperative a­­gricole au tărăgănat în schimb declanşa­rea însămînţării, nefolosind nici măcar în aceste zile din plin utilajele pentru urgentarea lucrării. Aşa se face că la C.A.P. Lunca nu s-au semănat decit 30 de hectare din 175 planificate, la Spineni 80 din 220, la Bohotin doar 40 de hectare din totalul de 200. Situaţii asemănătoa­re se constată şi la Lungani, afilţaţi, Iu­tura, Prisăcani, Răducăneni, ca şi în alte părţi. Se impun* ca peste tot acolo unde e­­xistfi astfel de intlrzieri să se concentre­ze forţe sporite pentru lichidarea lor ctt mai rapidă. Este, de asemenea, timpul să se grăbească plantarea cartofilor. Căci în vrem* ce la Verşeni, Valea-Seacă etc. acţiunea este de acum încheiată, la Moţ­­ca, Hălăuceşti, Vînătorii ş.a. ea se află abia in stadiul iniţial. De altfel, în co­operativele agricole mai este de plantat mai bine de jumătate din suprafaţa des­tinată cartofilor de toamnă. Rămînerile în urmă semnalate se cer urgent recuperate cu atît mai mult cu cit, dacă temperatura solului îşi va men­ţine în continuare această tendinţă de creştere, în cîteva zile se va putea tre­ce din plin la semănatul porumbului. Or, această cultură care ocupă cea mai mare pondere între semănăturii­ de pri­măvară va solicita desfăşurarea tuturor forţelor pentru a ■ l putea Încadra In e­­poca optimă. Ţinînd seama de condiţiile specifice a­­cestui an, reamintim necesitatea de a pregăti terenul, pentru semănat respec­­tind cu stricteţe măsurile pentru dimi­nuarea pierderilor de apă din sol. Cu aceeaşi grijă trebuie executate în continuare şi lucrările de întreţinere a culturilor de toamnă. Reuşita campaniei agricole de primă­vară presupune însă egală atenţie atît acţiunilor din imp cit şi celor din res­ (continuarea în pag . 3-a. Imagine din activitatea staţiunii experimentale viticole Iaşi, în cadrul brigăzii a Ill-a se lu­crează intens la executarea tăierilor pe ultimele suprafeţe de vie. Foto: L. STRATULAT — coreto. De ce este subapreciată activitatea echipelor de control obştesc ? O însemnată contribuţie în depistarea şi lichidarea deficienţelor din comerţ­­ au echipele de control obştesc. Formate din cei mai apreciaţi membri de sindi­cat din unităţile socialiste, aceste echipe îşi desfăşoară activitatea conform unor reguli bine stabilite, lucrătorii din co­merţ avind obligaţia să le faciliteze con­trolul­, întrucit ele îi reprezintă pe con­sumatori. Munca desfăşurată de aceste echipe trebuie apreciată cu atît mai mult câ­­t membrii acestora, după cele 8 ore de muncă, renunţă la o parte din timpul lor liber, dedicîndu-si-o îmbunătăţirii activităţii reţelei comerciale. Cu toate acestea, mai sunt cazuri (e adevărat, izolate) în care unii şefi ai u­­nităţilor" supuse controlului subapreciază importanţa acestor echipe, faţă de care au o atitudine lipsită de respect. Cu puţin timp în urmă, o echipă de control obştesc de la Fabrica de tricotaje ,,Moldova“ a efectuat un control la ma­gazinul alimentar din cadrul Complexu­lui comercial Podul Roş, ocazie cu care au fost depistate mai multe neajunsuri. Emilia Roşea, responsabila magazinului, şi-a permis o atitudine cu totul ieşită din comun faţă de componentele echipei, a­­dresîndu-le expresii necuviincioase. Dorind să cunoaştem părerea Emiliei Roşea, am invitat-o la o discuţie, de faţă fiind şi tov. Ion Coca, secretarul comite­tului de partid de la O.C.L. „Alimenta­ra“. Şi cu acest prilej, Emilia Roşea a avut o atitudine similară. Iată ce ne-a declarat tov. Ion Coca : „ Nu este pentru prima dată cînd E­­milia Roşea ne face necazuri. Asemenea atitudini a manifestat şi faţă de unii tovarăşi din conducerea O.C.L. „Alimen­tara“. Printre aceştia mă număr şi eu. Atunci — întrebăm noi — de ce sînt tolerate la nesfîrşit asemenea comportări, mai ales că nemulţumiri din partea cum­părătorilor sînt destule ? Asemenea Emiliei Roşea a procedat şi Jana Teodorovici, responsabila unităţii de produse lactate nr. 34, care nu a per­mis echipei să efectueze controlul pe mo­tiv că... nu are timp să o însoţească. La insistenţele membrilor echipei, res­ponsabil magazinului le-a adresat cu­vintel­or atenţioase. Intr-o situaţie similară s-a aflat şi e­­chipa de control obştesc a Fabricii de mobilă, la controlul efectuat la unitatea de alimentaţie publică „Viile Buciumu­lui“. Responsabilul acestei unităţi, care se afla într-o evidentă stare de ebrietate, a refuzat să prezinte echipei registrul şi notele de comandă, reproşind că... se fac prea multe controale. Echipa de control obştesc a Uzinei me­canice „Nicolina“ a constatat la aceeaşi unitate, pe lingă atitudinea necuviincioa­să faţă de clienţi a vânzătoarei Florenţa Grigore, că în unitate există numeroase cantităţi de băuturi nepuse în vînzare. Cerîndu-i-se factura pentru cele două butoaie cu vin (circa 1 200 litri), respon­sabilul a pretins că nu are asemenea do­cumente, întrucit vinul i-a fost repartizat fără ca el să facă vreo comandă. Care o fi adevărul ! Așteptăm ca, în urma e­­lucidării cazului, să primim un răspuns concis. O atitudine de-a dreptul hulgan­ofi a manifestat-o I. Cojocaru­, responsabilul de la Crama nr. 16, Ion Creangă, care, la apariţia echipei de control obştesc de la s-a adresat celor ce consumau vin în incinta unităţii, avertzîndu-i că nu-i serveşte în continuare dacă... nu dă echipa afară ! Ulterior, responsabilul a rupt şi aruncat fila din registrul unic de control în care membrii echipei con­semnaseră cele constatate. De ce oare este tolerat în comerţ un asemenea element ? Echipele de control obştesc au sem­nalat, în afara lipsei de respect, şi alte aspecte ce nu fac cinste comerţului nos­tru socialist. Iată, în continuare, cîteva dintre ele : La magazinul „Romarta“ (străpungerea Ştefan cel Mare) echipa de control ob­ştesc de la Fabrica de antibiotice a gă­sit la casiera unităţii, Cecila Răşcanu, 5 bluze supraelastice, de mărimi diferite. Cerîndu-i-se explicaţii, aceasta­­ a pretins că sunt... cumpărate de dumneaei. Bi­neînţeles, minciuna prea era cusută cu aţă albă, lucru consemnat şi de respon­sabila magazinului. Ana Gavrilaş, care a dispus punerea în vînzare a mărfii do­­­site de casieră. Cunoaşte conducerea O.C.L. „Textile­ încălţănainte“ apest caz 7 Dacă da, ce măsuri a luat, şpâs®B-se că, în conformitate cu Decretul 377/1971 do­sirea mărfurilor se sancţionează cu as­prime ? Aceeaşi situaţie a fost întîlnitâ şi la tutungeria din cadrul Complexului Po-Elena ODNOSTALCO membră în biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor TITU IRIMIA corespondent (continuare in pag.,a,jt­*l m pagina a 6-a în Vietnamul de sud, Cambodgia şi Laos Puternice atacuri ale forţelor patriotice Remaniere guvernamentală în Anglia Secţia de fire din cadrul Uzinei de fibre sintetice Iaşi este dotată cu o aparatură modernă de mare randament. In imagine : maşini de bobinat fire tehnice. Foto : S. LEONID —■ coresp. Restanţele nu au fost încă recuperate Colectivul de pe şanti­erul de construcţii a sec­ţiei de ţigle de la între­prinderea de produse ce­ramice din Iaşi a încheiat bilanţul pe anul trecut cu o restanţă de circa două milioane lei, faţă de pre­vederile iniţiale ale planu­lui. Analizînd cauzele ca­re au generat o asemenea rămînere în urmă. Trus­tul de construcţii industri­ale şi clerul au a­juns la concluzia că defi­cienţele pot fi lesne în­lăturate, astfel ca în acest an activitatea pe şantier să se desfăşoare intr-un rite susţinut în vederea recuperării restanţelor şi reft­are­ii ritmice a pla­nului. Recent, constructorii au flăeat bilanţul pe primele trei luni ale anului in­curs. Care este situaţia ? — Faţă de 1971 ■— ne spunea tov. Alexandru Tărăbuţă, inginer şef ad­junct al întreprinderii de produse ceramice — mun­ca pa şantier a fost mai bine organizată şi, ca ur­mare, rezultatele "sunt sa­tisfăcătoare. Intr-adevăr, faptul că s-a realizat 30 la sută din planul anual, că la unele hale stadiul execuţiei lu­crărilor este avansat, de­monstrează că pe şantier au existat preocupări pentru îmbunătăţirea ac­tivităţii , s-a extins lucrul în acord global la majo­ritatea brigăzilor, s-a tre­cut la sistemul de lucru după metoda drumului critic, s-au luat măsuri pentru o mai bună apro­vizionare cu materii pri­me şi materiale, ca şi pentru folosirea mai ju­dicioasă a utilajelor şi a forţei de muncă. Cifra amintită mai sus evidenţiază însă faptul că există şi acum, după în­cheierea primului trimes­tru, o rămînere în urmă de 3 la sută, faţă de plan, că restanţele din 1971 nu au fost încă recuperate. Dacă ţinem seama de fap­tul că prima capacitate a secţiei urmează să intre în funcţiune la sfîrşitul lui 1972, aceste rămîneri în urmă nu sînt de loc negli­jabile, mai ales că în cu­­rînd va trebui sa se trea­că la montarea utilajelor. —• Noi putem înregistra rezultatele scontate — ne mărturisea tov. Constan­tin Pîrlog, şeful lotului — dacă am fi primit docu­mentaţia la timp din par­tea beneficiarului. Or, tre­buie să spun că în această direcţie am avut şi con­tinuăm să mai avem încă unele necazuri, care afec­tează activitatea de pe şantier. Despre ce este vor­ba ? Documentaţia pen­tru camerele de uscare a sosit pe şantier cu o în­­tîrziere de circa cinci luni, ceea ce a făcut ca la hala respectivă lucrările să fie executate doar in propor­ţie de 30 la sută, faţă de 80 la sută cit s-a înregis­trat la halele de formare, preparare, ardere şi pro­duse finite. De asemenea, detaliile de execuţie pen­tru „obiectele de alimen­tare“ nu sunt avizate nici acum, din care cauză con­structorii nu pot avansa cu lucrările, şi deci să se încadreze în graficele de execuţie. Dacă mai adăug­ i. GEORGESCU (continuare în pag. a 5-a) ron­ ina ■ În pagina a 2-a -------------------------------—--------­--~­m în sprijinul celor care studiază * ---------------------------- ---------—-— -------------- a în învățamîntul de partid Obiectivele muncii de partid în conducerea agriculturii Imagini noi, întinerite, (in­că trimit cartier Tătă­rași. Curs de perfecţionare a cadrelor didactice Ieri, la Liceul pedagogic de învăţători din Iaşi a avut loc deschiderea cursuri­lor de perfecţionare a cadrelor didacti­ce care predau ştiinţele sociale în şco­lile de cultură generală, liceele de spe­cialitate şi şcolile profesionale din jude­ţele Moldovei, cursuri organizate de că­tre Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului şi Academia „Ştefan Gheorghiu". Ele vor fi eşalonate în trei etape, în timpul va­canţelor şcolare, pe baza unui program judicios întocmit, urmînd ca, în interva­lele dintre acestea, să se desfăşoare stu­diul individual pe baza unei bogate tema­tici şi bibliografii de specialitate. La şedinţa festivă de deschidere, a luat cuvâetul prof. dr. Victor Axenciuc, din partea Academiei „Ştefan Gheorghiu11, care a arătat importanţa şi obiectivele acestor cursuri, subliniind totodată sar­cinile ce revin tuturor cursanţilor. Prima expunere a fost susţinută de tovarăşul Petre Mah­omete, secretar al Comitetului judeţean de partid, care a vorbit despre „Conducerea politică de către partid a activităţii economice şi sociale. Necesitatea obiectivă a creşterii rolului conducător al partidului în e­­tapa făuririi societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate“. Om de ştiinţă din R.P. Ungară, doctor honoris causa al Universităţii ieşene Zilele trecute, la Universitatea din Iaşi a avut loc o şedinţă a senatu­lui, în cadrul că­­­ruia S-a înmânat Diploma de doctor honoris causa a U­­niversităţii „AL I. Guşa" din Iaşi academicianu­lui profesor Györ­gy Alexits de la Universitatea teh­nică din Budapes­ta. • O dată cu încli­narea diplomilei, prof. univ. dr. do­cent Ion Creangă, rectorul Universită­ţii ieşene, l-a feli­citat călduros pe academicianul Györ­gy Alexits pentru înalta distincţie primită. în pagina a 3-a Viața culturală De sezon E vorba de sezonul „renaşterii" spaţiilor verzi. De fapt el n-a în­ceput o dată cu desprimăvărarea, ci mult mai devreme: în „ferestrele” iernii — ca să folosim o expresie din limbajul agricultorilor — fiecare i-am­ văzut pe lucrătorii I.G.M.-ului la săpatul gropilor pentru viitorii arbori ornamentali, sau făcînd „toa­leta“ celor existenţi. Tot ei se ocu­pă in acest sezon de însămînţarea gazonului şi de plantarea primelor flori ale anului, care vor fi urmate pină la brumele toamnei de alte şi alte „promoţii“. Sigur că în privinţa împrospătării permanente a­ „deco­rului vegetal" al oraşului greul cade pe umerii acestor lucrători anonimi. Dar oare vor ei cuprinde tot ce tre­buie să se facă pentru înfrumuseţa­rea urbei ? Nu pot şi nici măcar nu li se poate pretinde să se prezinte la fiecare dintre miile de blocuri pentru a amenaja straturi de flori, planta trandafiri sau alţi arbuşti. Cei mai indicaţi să facă aceste lu­cruri sunt locatarii. Mulţi dintre ei o fac. Deunăzi am întîlnit în cartie­rul Dimitrie Cantem­ir, ca şi în alte zone ale Iaşului, cetăţeni de toate vîrstele mînuind hîrleţele şi greblele la amenajarea spaţiilor floricole. Cam puţini însă şi e de dorit cu exemplul lor să „contamineze“ cit mai repede şi pe vecinii care aşteap­tă totul de-a gata. Căci e dezolant să vezi atîtea spaţii verzi călcate de picioarele trecătorilor, lăsate in paragină. Şi nu e vorba doar de benzile care înconjoară blocurile de locuinţe. O impresie la fel de ne­plăcută produc destulele locuri vira­ne care sluţesc chiar şi faţa unor cartiere noi. Dacă toţi cei din zonele respective, in frunte cu deputaţii, şi-ar consacra cîteva ore din timpul liber, ar fi foarte uşor ca in locul acestor adevărate maidane să apară pe harta Iaşului alte „pete“ verzi. Procedînd a­şa, ne-am îndeplini în primul rună una dintre elementarele îndatoriri civice. Apoi, înmulţind „oazele“ de vegetaţie am mai îm­prospăta aerul localităţilor în plină dezvoltare industrială. Şi, in fine, să ne gindim cîţi dintre noi, afec­taţi de o existenţă prea sedentară, n-ar avea nevoie de o asemenea o­­dihnă activă. Iată un minunat pri­lej pentru a ne mai dezmorţi şi a da, fiecare pe măsura puterilor noastre, oraşului în care trăim un aspect cit mai plăcut. Rindurile de mai sus se vor o invitaţie la ac­ţiune. C. GRIGORAŞ

Next