Flacăra Iaşului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7968-7992)

1972-05-16 / nr. 7979

n BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ J .M. EMINESCU* IAȘI . un Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVIII, nr. 7979 Marţi, 16 mai 1972 4 pagini, 30 bani Proletari din toate țárile, unifi-vâ! Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu In municipiul Drobeta Turnu Severin Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, luni dimineaţa, la Turnu Severin, pentru a participa la inaugurarea oficială a Sis­temului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este insotit de tovarăşii Ioa Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşe­dintele Consiliului de Miniştri, cu soţia, Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P­C­R- vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşe­dintele Consiliului Central al U.G.S.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al F.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româ­no-iugoslavii de colaborare economică, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al F.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Thie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, cu soţiile, Iosif Bane, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Fatilineţ, Ion Păţan. Erau prezenţi Bojidar Bukumbrici, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, cu soţia, şi membri ai ambasadei. Pe aeroportul municipiului Craiova, in intimpinare au venit primul secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Constantin Băbălău, membrii biroului Comite­tului Judeţean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular Judeţean, activişti de partid şi de stat. Conducătorii de partid şi de stat se îmbarcă apoi în elicoptere, continuîndu-şî drumul spre Turnu Severin. (Agerpres) Turnu Severin, oraş cu glorioase tradi­ţii istorice, a sărbătorit luni, 15 mai, 1850 de ani de atestare documentară. O­­­dată cu această importantă sărbătoare, colecti­vul uneia din importantele Întreprinderi constructoare de maşini a ţării — Uzina de vagoane din localitate — a aniversat nouă decenii de activitate. In această zi de mare sărbătoare, oa­menii muncii din municipiul Turnu Seve­rin şi, împreună cu ei, reprezentanţi ai altor localităţi din judeţul Mehedinţi, au avut bucuria de a avea din nou în mijlo­cul lor pe tovarăşul NICOLAE CEAUŞES­CU, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu, au venit la acest jubileu tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Ele­na Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Nicules­­cu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ştefan Andrei. Conducătorii de partid şi de stat au sosit la Turnu Severin cu elicoptere spe­ciale. La ora 10:00, elicopterul, la bordul că­ruia au călătorit tovarăşii Nicolae Ceauşes­cu, Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Mau­rer, Elena Maurer, aterizează în uralele mulţimii. In intimpinarea conducătorilor de partid şi de sfat au venit tovarăşii Traian Du­daş,­­prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consi­liului popular judeţean, Ion Radu, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid Turnu Severin, primarul munici­piului, membrii birourilor comitetelor ju­deţean şi municipal de partid şi ai comi­tetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal. Sunt prezenţi prim-secretari ai comite­telor municipale de partid şi primari ai municipiilor din­ întreaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din ora­şele riverane Kladovo şi Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la marea săr­bătoare a severinenilor. O companie de onoare, formată din mi­litari, din membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tine­retului pentru apărarea patriei, prezintă onorul conducătorului partidului şi statu­lui nostru, comandantului suprem al for­ţelor noastre armate, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează Imnul de Stat al Republici Socialiste România. Apoi, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu to­varăşul Ion Gheorghe Maurer, trece în revistă garda de onoare. Un bătrîn din partea locului, pensionarul Vasile Fota, însoţit de băieţi şi fete, îmbrăcaţi in cos­tume populare m­ehedinţene, oferă condu­cătorilor de partid şi de stat tradiţionala pîine şi sare, ploşti cu vin din renumita podgorie Corcova. Pionieri oferă tovară­şului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi garoafe roşii. In această atmosferă de entuziasm, con­ducătorii de partid şi de stat părăsesc aeroportul. Maşinile trec pe sub un im­punător arc de triumf împodobit cu co­voare multicolore, ţesute de meşterii populari, deasupra căruia cuvintele ce sim­bolizează gîndurile întregului popor — „Ceauşescu şi poporul“ — sînt încadrate de urările „Bine aţi venit în judeţul Me­hedinţi, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşes­cu“, „Bun sosit în străvechea aşezare a municipiului Drobeta Turnu­­ Severin“. Oaspeţii, însoţiţi de urările a numeroşi locuitori ai municipiului, ce formează un culoar viu de-a lungul străzilor, se în­dreaptă spre zona industrială a oraşului. Un drum spre uzina de vagoane local­nicii, precum şi cetăţeni din numeroase aşezări învecinate, invitaţi din alte oraşe ale patriei fac o caldă şi entuziastă pri­mire conducătorilor de partid şi de stat. La intrarea în uzină conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de ministrul industriei construcţiilor de ma­şini. Ioan Avram, ele Nicolae Iosif, directorul general al grupului de uzine pentru construc­ţia de vagoane cu sediul la Arad, de mem­brii Comitetului de direcţie al întreprin­derii,­­ai comitetelor de partid, sindicatu­lui şi organizaţiei U.T.C. din uzină. O companie, formată din membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Grupuri de tineri şi tinere munci­toare oferă oaspeţilor buchete de flori. Sunt de faţă un mare număr,de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni, precum şi foşti salariaţi ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora, în de­cursul anilor, le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprin­derile severinene, invitaţi la sărbătoarea constructorilor de vagoane. Domneşte o atmosferă de vibrant en­tuziasm. Toţi cei prezenţi aplaudă, ova­ţionează pentru partid, pentru conducerea sa, adresează urări de bun venit. Minute în şir se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul". Directorul întreprinderii, ing. Vasile Ba­­ralu, invită pe conducătorii de partid şi de stat să viziteze uzina. În faţa impre­sionantei hale de debitare, confecţii şi montaj se află o machetă a uzinei, grafice şi panouri care înfăţişează continua dezvol­tare a acestei importante unităţi indus-­­ triale. Tn vizita prin hala de debitare și pre­­­­gătir­e a pieselor pentru asamblarea _­va­ (continuare în pag. a 2-a) C­uvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la adunarea festivă consacrată sărbătoririi a 1850 de ani de la atestarea documentară a municipiului Drobeta Turnu Severin şi a 40 de ani de la înfiinţarea Uzinei de vagoane Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dum­neavoastră, tuturor locuitorilor municipiu­lui Turnu Severin şi judeţului Mehedinţi un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste Ro­mânia. (Aplauze puternice, urale). Sărbătorim astăzi două evenimente de­osebit de importante pentru locuitorii a­­cestor meleaguri, pentru muncitorii din Turnu Severin : împlinirea a 1850 de ani de la prima atestare documentară a mu­nicipiului Turnu Severin — antica Dro­beta — şi a 90 de ani de existenţă a Uzinei de vagoane din oraşul dumneavoas­tră. Cu acest prilej, doresc să felicit, în mod călduros, pe locuitorii municipiu­lui, pe muncitorii uzinei de vagoane și să le adresez tuturor cele mai calde urări de noi succese în activitatea lor. Intr-a­devăr, sunt două evenimente de o deosebi­tă importanță — și dumneavoastră, oame­nii muncii din municipiu, din întregul ju­deţ, întîmpinaţi sărbătorirea lor cu Suc­cese remarcabile în înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidu­lui, în toate domeniile de activitate. (Aplauze puternice, prelungite). Vă înfă­ţişaţi la această sărbătoare măreaţă cu succese deosebite, atît în industrie, cit şi în agricultură, în activitatea politico-edu­­cativă , aveţi o organizaţie de partid pu­ternică, care constituie garanţia înfăptu­irii neabătute a politicii partidului de că­tre toţi oamenii muncii. (Aplauze prelun­gite). Istoria vorbeşte că Încă cu 5.500 de ani în urmă pe aceste meleaguri existau aşe­zări omeneşti. In epoca statului geto-dac s-a dezvoltat aşezarea Drobeta care, după cum ştiţi, a dăinuit multă vreme ; desco­peririle atestă că, practic, în toată perioa­da de la înfiinţarea sa şi pînă astăzi a­­ceastă aşezare a fost — dacă se poate spune aşa — un simbure al dezvoltării poporului român, deoarece timp de a­­proape 2.000 de ani, în împrejurări grele, locuitorii au înfruntat năvălirile, au fă­cut faţă greutăţilor, păstrîndu-şi existenţa, contribuind, prin aceasta, la menţinerea şi afirmarea fiinţei poporului român. (Aplau­ze puternice, îndelungate). Vă mîndriţi cu primul pod construit acum aproape 2.000 de ani, aşa cum, pe bună dreptate, astăzi vă mîndriţi cu cea mai mare hidrocentra­lă de pe Dunăre — expresie a geniului creator al poporului român, a forţei so­cietăţii socialiste pe care o edificăm în România. (Aplauze puternice, urale). Desigur, cunoaşterea istoriei, preţuirea şi, constituie un important factor de edu­caţie, un izvor de învăţăminte şi, totoda­tă, un îndemn de a face totul pentru a duce mai departe făclia civilizaţiei mate­riale şi spirituale, de a înălţa tot mai mult edificiul socialismului şi comunismu­lui în România. (Aplauze puternice). Avind în vedere că sărbătorim existenţa a 1850 de ani ai oraşului, ne-am consfătuit aici, cîţiva membri ai conducerii de par­tid şi de stat, şi am hotărît să dăm muni­cipiului dumneavoastră denumirea de mu­nicipiul Drobeta Turnu Severin. (Aplauze puternice, urale ; se scandează „Ceauşes­cu — P.C.R.“). Inmănunchind aceste două denumiri ale municipiului într-una sin­gură, dorim să subliniem şi mai mult uni­tatea dintre trecut, prezent şi viitor, fap­tul că poporul român există de veacuri şi va dăinui peste veacuri pe aceste me­leaguri, edificînd cea mai înaltă societa­te din lume — comunismul ! (Aplauze pu­ternice, urale , se scandează : „Ceauşescu şi poporul“). Alături de glorioasele tradiţii de luptă Împotriva jugului străin pentru eliberarea naţională şi socială, oraşul şi judeţul dum­neavoastră sunt şi purtătorii unor vechi tradiţii revoluţionare ale clasei muncitoa­re, încă în secolul trecut s-au dezvoltat aici organizaţii muncitoreşti, au avut loc lupte de clasă împotriva asupririi capita­liste, pentru libertate şi o viaţă mai bună. Aici, la Turnu Severin, în anii 1918—1920 au avut loc puternice lupte revoluţionare. Reprezentanţi ai organizaţiei revoluţionare de aici au luat parte la constituirea Par­tidului Comunist Român, în 1921. Iată de ce se poate spune că, într-adevăr, munici­piul Turnu Severin şi Judeţul Mehedinţi întruchipează şi înmănunchează în mod minunat tradiţiile poporului nostru de lup­tă împotriva asupririi străine, pentru eli­berare naţională şi socială, de luptă îm­potriva claselor asupritoare burghezo-m­o­­şiereşti, pent­ru cucerirea puterii, pentru făurirea socialismului. (Aplauze puternice, prelungite), întotdeauna. In anii ilegalităţii, am avut la Turnu Severin o puternică organizaţie revoluţionară ; aş menţiona numai faptul că în alegerile din 1936, mehedinţenii au provocat înfringerea forţelor reacţionare, înscriind prima victorie a forţelor unite democratice din România. (Vii aplauze). In timpul războiului, la 23 August 1944, mehedinţenii au răspuns cu însufleţire a­­peliolul Partidului Comunist Român, adu­­cînd o contribuţie de seamă la realizarea cu succes a insurecţiei naţionale antifas­ciste, la transformarea democratică, revo­luţionară a României şi apoi la toate ac­ţiunile care au urmat în opera de con­strucţie socialistă. După cum am mai spus şi altă dată, cunosc organizaţia de partid din Turnu Severin din 1935 , am cunoscut-o, de asemenea, şi în primii ani de după eli­berare şi pot afirma că, intr-adevăr, aceasta a fost întotdeauna o organiza­ţie de nădejde, care şi-a făcut în per­manenţă datoria de a organiza şi însu­fleţi masele muncitoare atît în lupta îm­potriva asupririi cît şi în activitatea pentru construcţia socialismului. (Aplau­ze puternice, prelungite). Astăzi, orga­nizaţia de partid din municipiul Drobeta Turnu Severin, ca şi întreaga organiza­ţie din judeţul Mehedinţi sunt puternice, îşi îndeplinesc cu cinste sarcinile încre­dinţate de partid. Cunoaşteţi singuri succesele obţinute prin munca pe care o desfăşuraţi ; se dezvoltă uzinele, se transformă oraşul, viaţa locuitorilor, şi, fără îndoială, în toate acestea un rol de frunte fl­au comuniştii, organizaţia de partid, comitetul judeţean de partid. (Aplauze puternice). Acordarea unor înalte distincţii atît municipiului Drobeta Turnu Severin, cît şi Uzinei de vagoane, precum şi unor muncitori, activişti de partid şi de stat şi altor oameni ai muncii constituie o expresie a înaltei aprecieri pe care Co­mitetul Central, Consiliul de Stat şi gu­vernul o dau activităţii organizaţiilor de partid şi consiliilor populare ale muni­cipiului şi judeţului, oamenilor muncii, tuturor cetăţenilor pentru realizările ob­ţinute în munca desfăşurată pînă acum (îu­ aplauze). Astăzi au fost declaraţi „Eroi ai Mun­cii Socialiste" 2 muncitori ai uzinei de vagoane, iar miine vor mai apare — ca să spun aşa — in Turnu Severin încă 3 Eroi; am dori ca la sfîrşitul cincina­lului din rindu­l mehedinţenilor să se ridice noi şi noi Eroi, în aşa fel incit ceea ce s-a evitat astăzi „Eroi au fost, eroi sînt încă" să constituie o expresie a realităţii­ şi nu muncă. (Aplauze puter­nice, prelungite). Adresez cele mai calde felicitări noilor „Eroi ai Muncii Socialiste", tuturor ce­lor care au fost distinşi astăzi cu ordine şi medalii şi, în primul rînd, oamenilor muncii de la Uzina de vagoane. (Aplau­ze puternice). Desigur, aprecierile date implică şi obligaţii, sînt şi un îndemn de a munci mai bine — şi am reţinut cu satisfacţie din cele spuse aici de primul-secretar al Comitetului judeţean, de directorul uzinei, de ceilalţi tovarăşi care au luat cuvîntul că vor milita cu şi mai multă fermitate pentru ca fiecare la locul său de muncă să-şi îndeplinească sarcinile tot mai mari ce le revin în prezent cit şi în anii viitori. După cum ştiţi, Congresul al X-lea al partidului a trasat un vast program de dezvoltare a patriei noastre, a stabilit ca obiectiv fundamental făurirea socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate în­­ România, în oraşul dumneavoastră ur­mează să fie dezvoltate unele întreprin­deri şi să se construiască noi obiective economice şi culturale. în anii acestui cincinal, producţia industrială urmea­ză să se dubleze, dar, după cele ce am văzut astăzi la Uzina de vagoane, şi după cele ce am văzut în toamnă la şantierul naval, cred că există posibili­tăţi ca aceste unităţi, cît şi noua unitate de celuloză care a început deja să pro­ducă, să dea o producţie mult mai mare decit cea prevăzută în plan ; În felul a­­cesta, oamenii muncii din Turnu Severin vor aduce o contribuţie şi mai impor­tantă la înfăptuirea cu succes a progra­mului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. (Aplauze puternice, prelun­gite). Cunoaşteţi că oamenii muncii din ţara noastră, fără deosebire de naţionalitate, întregul popor, înfăptuiesc cu succes prevederile cincinalului. Nu mă voi mai referi la anul 1971, deoarece vă sunt cu­noscute realizările — faptul că planul pe anul trecut a fost nu numai realizat, dar şi depăşit. De asemenea, pe primele 4 luni ale acestui an ritmul de creştere în industrie a fost de 12,4 la sută faţă de perioada anului trecut, fiind superior prevederilor planului. Trebuie spus că întreprinderile din judeţul dumneavoas­tră au adus şi in aceste 4 luni un aport însemnat la succesele obţinute de în­treaga noastră ţară. Din toate aceste realizări, din felul cum se îndeplineşte planul cincinal, re­iese­ că prevederile şi obiectivele stabi­lite de­ Congresul al X-lea sunt pe de­plin realiste, că stă în puterea munci­torilor, ţăranilor, inginerilor şi tehnicie­nilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră de a înfăptui cu succes aceste prevederi. In felul acesta, ţara noastră va parcurge o etapă importantă pe calea industrializării, a dezvoltării sale economice în general, pe calea apro­pierii de ţările avansate din punct de vedere economic, pe calea făuririi unei puternice baze tehnico-materiale a so­cialismului şi comunismului în România. (Aplauze puternice, prelungite). Dintotdeauna partidul nostru a acordat o mare atenţie învăţămîntului, ştiinţei, culturii — factori hotărîtori pentru pro­gresul , oricărei naţiuni, pentru făurirea societăţii socialiste. Cu atît mai mult in condiţiile de astăzi, ale puternicei revo­luţii tehnico-ştiinţifice mondiale, ale eforturilor pentru realizarea programului elaborat de Congresul al X-lea, dezvol­­ t continuare in pag. a 2-a) CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET Lu prilejul antrenării * 1850 de ani de existența atestată documentar a muni­cipiului Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ArtTICOT, UNIC. — Incepind cu data prezentului decret, municipiul Turnu Severin va purta denumirea de municipiul Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Pe şantierul Facultăţii de chimie REZULTATELE DE PINA ACUM - GARANŢIE A ÎNDEPLINIRII RITMICE A PLANULUI Dezvoltarea, în ritm susţinut, a ştiin­ţei şi tehnicii, ca şi cerinţele ridicate de realizarea unei mai strînse legături a In­­văţămlntului cu practica, în vederea pre­gătirii unor cadre de specialişti pentru e­­conomia noastră naţională, a impus, în mod firesc, construirea în oraşul Iaşi a unei noi Facultăţi de chimie, aparţinînd Institutului politehnic din localitate, şi a unui laborator de irigaţii şi drenaj, al că­rui beneficiar este Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului. Facultatea de chimie, cu termene eşalo­nate de dare în folosinţă pînă în 1975, ca şi laboratorul amintit mai sus, se constru­iesc în „inima“ zonei industriale ieşene, în imediata apropiere a căminelor stu­denţeşti ridicate aici în ultimii ani.­­ Care este însă stadiul actual al lu­crărilor pe acest şantier ? — Iată între­barea cu care ne-am adresat recent tov. Alexandru Kühr, inginer-şef al şantieru­lui II chimie, al Trustului de construcţii industriale Iaşi. II. GEORGESC© (continuare în pag. a 2-a) Vizita in judeţul Iaşi a unei delegaţii a Partidului Comunist din Australia Duminică a­­sosit in municipiul Iaşi de­legaţia Partidului Comunist din Austra­lia, condusă de tovarăşul Laurie Aarons, secretar­­ naţional al P.C.A., care la invi­taţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român face­­o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte tovarăşii Bernie Taft,­­membru al Comitetului Exe­­cutiv al P.C.R.,­ şî Judy­ Mundey, membră a Comitetului­­Naţional al P.C.A. Ieri, tovarăşul Vasile Potop, membru al C.C. al­ P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean de partid, s-a întilnit cu membrii delegaţiei P.C.A. In cadrul unei convorbiri cordiale, la care au fost­­39 faţă şi tovarăşii Gh. Cilibiu şi Petre Mah­omete, secretari ai Comitetului jude­ţean de partid, oaspeţii au luat cunoştinţă despre preocupările organizaţiei judeţene de partid privind dezvoltarea politică, e­­conomică şi social-culturală a judeţului Iaşi. Membrii delegaţiei Partidului Comunist din Australia, însoţiţi de tov. conf. univ. Petre Mah­omete, au vizitat Uzina de fi-»­bre sintetice, Complexul muzeistic din ca-» rtrul Palatului Culturii, Universitatea „Al. I. Criza“, după­­care au fost oaspeţii î.â.Şs Cotnari. , 1 ■'1111/tniintiuMimininiruHimmmiMiiiMiMumiinniMiiHiiiiUHHiiiMuniimnHiur^ Din foarte adinca ei vechime, de cinci, precum spune bătrinul Herodot, işi tot înfiripă şi îşi adună izvoarele acolo, in ţinuturile de altcîndva ale Celţilor, spre a curge apoi prin mijlo­cul Europei pe care o taie în două părţi. Dunărea a avut nu puţine nu­me şi renume. Astfel, i s-a zis, încă de către poetul Ovidiu, Binomis Ister, adică Istrul cel cu două nume. Egipte­nii cei antici, iar după aceea Hesiod, poetul elin din veacul, al VIII-lea î.e.n., o numeau, într-adevăr, Istros, pe cînd indoeuropenii îi ziceau Dan, iar grecii Danubius! Rege al fluviilor Europei și drum al civilizaţiei şi industriei au supranumit-o alţii! — Dunărea albastră, — o eternizează versurile lui Jules Barbier, puse la muzică de celebrul compozitor austriac Johann Strauss. — Danubio, Rio Divino, — i-a spus în urmă cu patru secole in ale sale „Canciones", poetul spaniol, născut la Toledo, Garcilaso de la Vega. De mult, în vremuri mitologice, pre­cum mărturiseşte în ale sale cîntece, acum aproape un sfert de mileniu, Pin­dar, prinţul poeţilor lirici greci din Cinocefalis, cică ar fi venit pe aceste meleaguri dunărene din preajma Tr. Severin, ar fi venit insuşi Hercule ca Porţile de aur să culeagă măslinul sacru. Intr-un rind, a poposit pe aici, intr-un calei­doscop de forme şi de culori printre ale căror culmi de depărtate dealuri curge Dunărea bătrînă abia ieşită din viivora strîmtorilor de la Cazane, — a poposit vestitul arhitect al lui Traian, împăratul Romei, cunoscutul Apolodor de Damasc, construind colosalul pod de peste marele fluviu. Opera sa a fost echivalată cu a şaptea minune a lumii. E mult de-atunci! Sunt, de-atunci de cînd s-a stins din viaţă Apolodor, nenumărate secole. Intre acestea, de dată relativ recentă, în anii victorioşi ai puterii noastre socialiste, pa. Dunăre, după o muncă eroică des­făşurată timp de 86 de luni de zile, din toamna lui 1664 şi pînă astăzi, constructorii români şi iugoslavi, au înălţat la Porţile de Fier o nouă şi autentică minune a lumii! Astăzi, in prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito are loc festivitatea inaugurării uriaşei construcţii româno­­iugoslave a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier. De azi înainte, explicabil lucru. Porţile de Fier devin Porţile de Aur ! Ion ISTRATI Astăzi, la posturile de radio şi televiziune Astăzi, 16 mai 1972, în ju­rul orei 11,45, posturile noas­tre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Porţile de Fier intîlnirea dintre tova­răşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, şi tovarăşul Josip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugosla­via, preşedintele Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia, cu prilejul inaugurării oficiale a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porțile de Fier. Operatorul principal Vasile Avar­­varei este unul din fruntașii secției a IV-a semisinteză de la Fabric.­ 4® antibiotice din Iași.

Next