Flacăra Iaşului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7993-8018)

1972-06-23 / nr. 8012

Asigurarea legăturii cu practica - problemă esenţială în pregătirea elevilor U­nitate de învăţământ cu vechi tradiţii­­ care a luat fiinţă cu mai bine de jumătate de secol în ur­mă - Şcoala profesională agricolă Miroslava se înscrie cu rezultate remarcabile in pregă­tirea cadrelor pentru agricultu­ră. Dispunînd de condiţii din­tre cele mai bune ca aşezare, spaţiu de şcolarizare şi cazare pentru elevi, de o dotare cores­punzătoare, de cadre bine pre­gătite (din 7 profesori, de spe­cialitate ingineri, 2 posedă gra­dul I, iar 4 gradul II), şcoala a pus la dispoziţia agriculturii, de la Conferinţa Naţională a parti­dului din 1967 — cind şi-a schimbat profilul, sute de cadre bine pregătite : veterinari, me­canici agricoli, lăcătuşi, electri­cieni care lucrează în prezent, cu bune rezultate, în I.A.S. şi C.A.P. Despre toate acestea, despre preocuparea comuniştilor de a­­ici pentru dezvoltarea şi moder­nizarea învăţămîntului, pe baza hotăririlor Congresului al X-lea al partidului, s-a discutat pe larg în cadrul recentei adunări generale a organizaţiei de partid din şcoală. Şi, nu intim­­plător, atît informarea prezen­tată, cit şi discuţiile care au urmat au insistat în mod deo­sebit asupra asigurării unei le­gături vii cu practica, problemă esenţială în pregătirea elevilor pentru producţie, pentru viaţă. C­e s-a realizat în aceas­tă direcţie ? Multe lucruri demne de consemnat. Printr-o legătură perma­nentă cu unităţile de pro­ducţie, s-a asigurat, prin trans­fez, o gamă largă de tractoare şi maşini agricole, pe care e­­levul învaţă modul de funcţio­nare şi reglare. Realizarea cla­­sei cabinet, a laboratoarelor de tractoare, maşini agricole, circulaţie şi de protecţia mun­cii, la care cadrele didactice şi-au adus din plin contribuţia, a asigurat o strinsă legătură între partea teoretică şi cea practică, elevii avînd în faţă planşe, machete, piese de ma­şini despre care învaţă, in ce­le două ateliere de lăcătuşerie, ca şi in cele de reparaţii de tractoare şi de maşini agricole se execută reparaţii şi piese noi, se asigură aprofundarea cunoştinţelor teoretice, elevii demontînd şi montînd maşinile pînâ la ultima piesă. O iniţiativă a comuniştilor es­te şi aceea a autodotării şco­lii. Sub conducerea directă a cadrelor didactice de specia­litate, cercurile de elevi au confecţionat planşe, machete, secţiuni prin diferite piese sau părţi ale pieselor, sporind ast­fel zestrea laboratoarelor, ba­za materială a şcolii. Educarea prin muncă şi pentru muncă a elevilor se realizează, de ase­menea, prin acţiunile voluntar­­patriotice organizate, care s-au concretizat in construcţia unui gard de fier, în repararea pa­turilor din dormitoare, in între­ţinerea parcului şi plantarea a mii de flori, îngrijirea celor 3 hectare de livadă şi efectuarea tuturor lucrărilor în vie. O­rganizaţia de bază, exer­­citîndu-şi rolul de condu­cător politic în şcoală, a­­nalizează periodic proce­sul instructiv-educativ, pro­blemele privind practica produc­tivă a elevilor, luind măsuri co­respunzătoare. Pe baza unei astfel de hotărîri s-a urmărit ca elevii să fie repartizaţi în practică pe lîngă unităţi agri­cole socialiste bine dotate, pe cit posibil cit mai apropiate pentru ca profesorii de specia­litate să poată urmări modul de desfăşurare a practicii produc­tive. De altfel, tot în ur­ma recomandărilor făcute în cadrul organizaţiei de bază s-a trecut la o mai justă reparti­zare a orelor de îndrumare a practicii productive pe profe­sorii de specialitate, comuniştii raportînd în adunarea generală asupra muncii desfăşurate în acest domeniu. A nu se înţelege însă că aici totul decurge normal, fără greu­tăţi. După cum au subliniat u­­nii comunişti, printre care prof. Adriana Stăcescu şi ing. Ioan Maxim, directorul şcolii, dacă în unele unităţi agricole de stat conducerile I.A.S. şi organizaţiile de partid respective au dovedit înţelegere pentru problemele practicii productive a elevilor, ajutîndu-i să-şi însuşească te­meinic meseria, în altele ele­vii sunt puşi să execute munci necalificate, să măture prin curte, să încarce şi să descarce saci etc., ceea ce nu poate contribui la pregătirea lor pro­fesională. De aici şi propune­rea ca elevii să facă practică in unităţile in care urmează să fie repartizaţi, în felul acesta întreprinderile respective fiind direct interesate în pregătirea viitoarelor cadre. Nu e mai pu­ţin adevărat însă că va trebui să se asigure in viitor o mai bună legătură intre şcoală şi întreprinderile agricole de stat unde se efectuează practica productivă a elevilor. Dezbătînd problemele dezvol­tării şi modernizării învăţămin­­tului, ale asigurării legăturii sa­le cu practica, membrii de partid, printre care prof. Leti­­iia Romanescu, maistrul Petru Palade şi ing. Valeriu Slusaru, secretarul biroului organizaţiei de bază, au venit cu o serie de propuneri de măsuri politice şi organizatorice în această di­recţie. Apreciind condiţiile exis­tente în şcoală, faptul că agri­cultura noastră are nevoie de tot mai multe cadre bine pre­gătite, comuniştii au propus ca la Miroslava, existind posibili­tăţi, să fie creat un liceu de specialitate, aceasta contribuind la stabilirea unui profil cores­punzător cu tradiţiile şcolii, cu cerinţele actuale ale agricultu­rii noastre socialiste. A. INDIANU Analize şi dezbateri în adunările generale ale organizaţiilor de partid JOCURI ÎN ACEASTĂ LUNĂ ORIZONTALI 1. Prima navă aeria­nă, de fapt un ba­lon uriaş, care a navigat deasupra Bucureştiului la 9 iunie 1873 , avînd la bord pe ziaris­tul Grigore Ventu­ra şi pe M. Ville­­mont (2 cuv.); 2. Istoric, publicist şi om politic de sea­mă, de la naşterea căruia s-au împli­nit la 9 iunie 101 ani — Lucrează la... ace ! ; 3. Bi­na I — Navă spa­ţială sovietică; 4. instrumentul fai­mei lui Gh. Zam­fir !— Decimetru­l— Camee! 5. .Re­gele. .ecraniza­re transmisă re­cent la televiziune — Şi în această lu­nă, în revista .Ur­zica" ; 6. Dumnea­lui — Denumire de altădată a abeceda­rului (ca să ne a­­propiem de... Ziua învăţătorului !) ; 7. A imaginat .Jocul de-a vacanţa" ; 8. Car, fără cavitate ! — Particulă ger­mană — ,In aceas­tă lună“ ! ; 9. Verb la... lapsus I — Iubitor de teatru, de exemplu. VERTICAL: 1. Cunoscut poet ro­mân, autorul unui .Fapt divers", da­tat 23 iunie 1934, în revista ,Cuvîn­­tul liber" ; 2. Pur­tător de sarcini e­­lectrice — .Flori" de fiecare zi, ofe­ră flori de iunie, învăţătorului ; 3. Roşii, mazăre, car­tofi, pîine etc. ; 4. Argint — Element arhitectonic în fun­dalul statuii lui Ştefan cel Mare de la Palatul Culturii (sculptată de fran­cezul Frémiet şi terminată la 5 iu­nie 1883) ; 5. Oraş moldovean unde a trăit şi scris Jean Bart, prozator care primeşte la 18 iu­nie 1923 premiul Academiei — Inte­rese­­ ; 6. Veche re­vistă literară, şi-a reluat apariţia la Tg. Mureş ! 7. Per­misie — Interjec­ţie ; 8. Picătură cu picătură ; 9. Ana­lizor — Autorul pînzei .Bazin cu nuferi, armonie în roz", pictată în a­­nul 1900 ; 10. Ce­tate legendară — Culoare în lirica minulesciană — In motiv ! ; 11. Pri­mul. .. — ... fruct. L. BRADU Economii (urmare din pag. 1) Calotă. Iată cîteva din căile prin care ne propunem să traducem în fapt acest angajament : prefabricarea subansam­­blelor; pregătirea temeinică și din timp a tuturor lucrărilor ce le avem de exe­cutat ; organizarea locului de muncă în așa fel încît să nu se irosească nici un minut, folosirea integrală a materiale­lor, toate capetele ce se aruncau pînă acum urmîr­d a se valorifica ridicarea calificării şi policalificarea tuturor mun­citorilor din brigadă. însuşită fiind şi de celelalte brigăzi, pe ansamblul trustului se va obţine în 1972 o economie la cheltuielile de pro­ducţie în valoare de peste 35 milioane lei. Programul manifestărilor politice şi cultural­­educative pentru perioada 25 iunie—1 iulie In această perioadă sunt programate următoarele activităţi : duminică, 25 iu­nie la ora 10, la căminele culturale din Gorban şi Răducăneni va avea loc sim­pozionul „Rolul Partidului Comunist şi al statului socialist în etapa făuririi so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate“, la Casa de cultură Tg. Frumos, începînd cu ora 10, se desfăşoară faza judeţeană a concursului artistic „Dialog pe aceeaşi scenă“. La aceeaşi oră, la Bojdeuca lui Ion Creangă din Iaşi va începe tradiţio­nala manifestare cultural-educativă „Săr­bătoarea Bojdeucii“. In comuna Popeşti, formaţii artistice şi sportive din Mădîr­­jac, Dumeşti, Podu­ Iloaiei, Sineşti şi Lungani îşi vor da concursul la realiza­rea unei duminici cultural-sportive. Sea­ra, la ora 20.30, în Piaţa Unirii se va prezenta un grupaj de filme documen­tare „Valenţe spirituale româneşti“. 27 iunie. La ora 17, în sala Comitetului ju­deţean de partid va avea loc dezbaterea „Perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale“. 28 iunie. La ora 14.30 la Fabrica de anti­biotice este programat simpozionul „Pro­spectarea, informarea şi decizia în pro­cesul conducerii vieţii economice şi so­ciale“. In aceeaşi zi, la ora 16, în aula „M. Eminescu“ de la Universitatea „Al. I. Cuza“ va începe sesiunea de comu­nicări ştiinţifice organizate de catedrele de­ ştiinţe sociale cu sprijinul Consiliului judeţean al F.U.S. „îmbunătăţirea forme­lor de organizare, planificare şi condu­cere a economiei şi vieţii sociale în ju­deţul Iaşi“. I iulie, la ora 17, la Tea­trul de vară se va desfăşura faza jude­ţeană a concursului artistic „Dialog pe aceeași scenă“. C.E.T. Iaşi cu sediul în şos. Juţora nr. 21 recrutează candidaţi pentru a-i califica prin şcoală profesională în următoarele meserii : — mecanici cazane şi turbine — la Şcoala profesională din Luduş - jud. Mureş ; durata şcolarizării 3 ani ; se primesc absolvenţi de şcoală generală (8 clase) — electricieni centrale şi staţii - la Şcoala profesională din Galaţi ; durata şcolarizării 2 ani. Se primesc absolvenţi de şcoală gene­rală (10 clase). Candidaţii trebuie să aibă domiciliul sta­bil în raza municipiului Iaşi. Examenul de admitere are loc între 6-10 iulie în localităţile arătate mai sus. Actele necesare : —­ certificat de naştere în original şi copie — certificatul de absolvire a şcolii generale de 10 ani sau adeverinţă de promovare a clasei a 8-a a şcolii generale ; — fişa medicală tip. înscrierile se fac pînă la data de 25 iunie a.c. la sediul C.E.T. Iași. Fabrica de tricotaje „Moldova“ Iaşi str. Juţora nr. 2 A face înscrieri pentru concursul de admitere ce are loc între 7—14 iulie 1972 la Grupul şco­lar M.I.U. laşi, str. Socola nr. 51-53, pentru următoarele meserii : — tricoteri — confecţioneri tricotaje (pentru Iaşi şi Hîrlău) — lăcătuşi — electricieni. Se primesc fete şi băieţi, absolvenţi ai şcolii generale de 8 şi 10 ani, în vîrstă pînă la 18 ani împliniţi între 1 ianuarie şi 31 de­cembrie 1972, din judeţul Iaşi. înscrierile se fac zilnic la sediul întreprin­derii pînă la 30 VI 1972 pe baza următoarelor acte : — certificatul de naştere (copie legalizată) — certificatul de absolvire a 8 sau 10 clase în original — buletin de analiza sîngelui şi radiosco­­pia pulmonară — fişa medicală eliberată de circumscrip­ţia medicală teritorială. Concursul de admitere constă în urmă­toarele probe : — matematică, scris și oral — fizica, scris și oral (partea I mecanica și căldura). Se examinează din materia claselor V— VIII ale şcolii generale şi după programele şcolii generale de 10 ani. Plenara Comitetului municipal Iaşi al U­.T.C. Ieri după-amiază, a avut loc plenara Comitetului municipal Iaşi al Uniunii Tineretului Comunist, la care au luat parte, ca invitaţi,­­ secretari ai comitete­lor U.T.C., precum şi şi şefi ai comisiilor politico-ideologice, din cadrul aceloraşi comitete, din unele unităţi economice şi instituţii social-culturale ieşene. La plenară au participat tovarăşii Gheorghe Macovei, membru supleant al biroului Comitetului judeţean de partid, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C., şi Pavel Florea, secretar al Co­mitetului municipal de partid. Problema principală înscrisă pe ordi-, nea de zi a fost analiza activităţii Co­mitetului municipal al U.T.C. şi a Orga­nizaţiilor de tineret din municipiu pentru educaţia moral-cetăţenească a tinerilor. În legătură cu aspectele supuse discu­ţiei, a luat cuvîntul tovarăşul Pavel Flo­­rea. In încheierea dezbaterilor a vorbit tovarăşul Gheorghe Macovei. La ultimul punct al ordinii de zi au fost rezolvate unele probleme organiza­torice. Plenara a eliberat din funcţia de membru al biroului şi secretariatului Co­mitetului municipal U.T.C. pe tovarășul Vasile Horceag, aprobînd totodată alege­rea în această funcție a tovarășei Ro­­dica Ghergu. Expoziţie de pictură Ieri, la Şcoala interjudeţeană de partid din Iaşi s-a deschis expoziţia pictoru­lui Leandru Popovici, organizată de că­tre Comitetul judeţean de cultură şi e­­ducaţie socialistă, Filiala ieşeană a Uni­unii, artiştilor plastici, în colaborare cu comitetul sindicatului de la Şcoala in­terjudeţeană de partid, in cinstea Con­ferinţei Naţionale a partidului. La vernisaj au participat tovarăşii Teodor Căluşer, membru supleant al bi­roului Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului Judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Ion Arhip, directorul Complexului muzeistic Iaşi, numeroşi profesori şi elevi ai şcolii de partid. Expoziţia, care cuprinde peste 20 de lucrări înfăţişînd portrete, compoziţii, peisaje, flori, este deschisă pînă la 15 iu­lie a.c. Turneul Teatrului „J. Osterwa“ Zilele acestea, Teatrul „J. Osterwa“ din Lublin — Republica Populară Polonă — a prezentat, la Iaşi, spectacole cu pie­sele „Descătuşarea“ de Wyspianski şi „Cartoteca“ de Tadeus Rozewicz. Este al doilea turneu efectuat de acest teatru la Iaşi, la puţin timp după ce Naţiona­lul ieşean şi-a desfăşurat recentul său turneu in Polonia. Programul de sală al spectacolelor prezentate ţine să precizeze că Teatrul „J. Osterwa" se orientează, in mod pro­gramatic, „spre un teatru nou — teatru al comunităţii". E vorba, după cum se vede, de o ten­dinţă generală a teatrului modern, care in cazul de care ne ocupăm, are ca par­ticularitate dezvoltarea, cu predilecţie, a discursului scenic, in datele unor spe­cifice realităţi umane, cu subliniate no­te majore ale încrederii in destinul Po­loniei şi, în general, în capacitatea u­­manităţii de a devansa momentele cri­tice. Interesant este faptul că pe firul unei asemenea orientări se situează, ca intr-o prelungire firească, ambele piese incluse pe afişul recentului turneu, ele constituind, intr-un fel, un dialog. Mai mult decit atît, „Descătuşarea" de Wyspianski, una dintre cele mai importante piese ale dramaturgiei clasice poloneze, preia perso­najul principal din „Străbunii" de Mikie­­wicz, răzvrătit, martir al luptei pentru libertate, la al cărui îndemn poporul în­fruntă curajos tirania. Reluată în peri­metrul istoric al începutului secolului al XX-lea, tema permite o actualizantă confruntare a eroului cu realităţile is­torice pe care le-a cunoscut ţara sa. O modalitate scenică oarecum asemă­nătoare intilnim şi în „Cartoteca", pie­să al cărei titlu sugerează ideea de fi­şier al unor experienţe umane. După parcurgerea­ acestora, personajul princi­pal al piesei — exponent al unei gene­raţii care a cunoscut dramaticele traume ale războiului şi incertitudinile unu­i drum de căutări — depune mărturie asu­pra eşecurilor cunoscute. Sensul piesei este unul de afirmare a responsabilităţii umane. In general, dramele lui Roze­wicz, refractare fabulaţiei tradiţionale şi apropiate poeziei, îşi propun să releve „conştiinţa timpului în care trăim, sim­ţul răspunderii pentru soarta întregului glob pămîntesc". Această finalitate este servită de o modalitate scenică modernă, ambiţionînd un multilateral sondaj al existenţei umane, pentru a-i sublinia sensurile şi dimensiunile. Scenografia serveşte cu fidelitate un asemenea punct de vedere, intervenind funcţional printr-o minimă recuzită sce­nică şi printr-o costumaţie cu subliniate funcţii caracterizatoare. Poate acesta este planul în care căutările teatrului oas­pete are încă terenuri de explorat. Inge­nioasă este, in schimb, soluţia regizo­rului, care în strădania de a degaja to­tal actorul din angrenajul scenografic şi de a angaja lucid spectatorul în specta­col, a „redistribuit" sala, ea fiind, prac­tic, prelungită pe scenă, în faţa funda­lului. Efectul este notabil, nu atît de „distanţare", cit de Instituire a specta­torului nu numai ca obiect, dar şi ca subiect al spectacolului, devenit un fel de dublă proiecţie. Trebuie să subliniem plăcuta surpriză pe care ne-a produs-o şi de astă dată faptul că acest teatru, înaintînd pe căile experimentului modern, ale unui teatru „vizual“, prin excelenţă, a păstrat totuşi, cu evlavie, funcţia cuvintului, rostit ple­nar, intr-o exprimare modernă, fără inutile pozări, cu accentul pe sensurile replicii şi, în general, pe mesajul pie­sei. Un stil omogen, servit şi de o su­gestivă plastică scenică, afirmat cu fer­voare de interpreţii ambelor spectacole, ale căror distribuţii ar merita citate in întregime, cu călduroase aprecieri. Din lipsă de spaţiu, îi vom aminti doar pe Zbigniew Górski (Konrad) şi pe Kazi­­mierz Borowic (Eroul). In acelaşi timp, exprimăm sincera admiraţie pentru e­­xemplarul spirit de echipă al colecti­vului, integrat într-o orchestraţie fără cusur în ingenioasa partitură scenică a lui Kazimierz Braun, partitură care îm­pletește intr-un tot unitar modalităţi interpretative ce alătură eficient persua­siva rostire a monologului cu sugestia tabloului alegoric și chiar cu pantomima. Intr-un cuvînt, turneul Teatrului „J. Osterwa" se înscrie ca eveniment menţi­­onabil în viaţa artistică a oraşului nos­tru, justificînd interesul cu care a fost întîmpinat de publicul spectator, pre­cum şi aplauzele cu care au fost generos răsplătite ambele spectacole prezentate. Al. FRIDUȘ Atenţie sporită perfecţionării pregătirii politice (urmare din pag. 1) noastre, colaboratorii care ne-au scris au atras atenţia asupra importanţei pregătirii politice şi profesionale ca o condiţie esen­ţială pentru participarea la munca de con­ducere. Tocmai de acea în cele mai multe întreprinderi s-a trecut la pregătirea eco­nomică a reprezentanţilor salariaţilor in co­mitetele oamenilor muncii pentru a li se da cunoştinţe sistematice, ca să poată participa mai competent la munca de con­ducere. Pe această linie se înscrie şi ini­ţiativa Consiliului judeţean al sindicatelor, care a organizat un ciclu de expuneri pen­tru reprezentanţii salariaţilor din comitetele oamenilor muncii. Realitatea ne-a arătat că se simte tot mai mult nevoia instruirii sistematice a tuturor oamenilor muncii cu principiile politicii economice a partidului nostru şi măsurile concrete adoptate de partid pentru dezvoltarea economică a pa­triei noastre. Dacă în întreprinderile indus­triale reţeaua învăţămîntului de partid con­tribuie într-o măsură mai mare la forma­rea şi dezvoltarea conştiinţei economice so­cialiste (deşi sunt condiţii şi este necesar să se facă mai mult), la sate educaţia econo­mică se desfăşoară mai anevoios. începînd din acest an consiliile de conducere ale cooperativelor agricole dezbat lunar situa­ţia economico-financiară a unităţilor res­pective (în adunările generale, trimestrial) şi sunt imperios necesare cunoştinţe referi­toare la economia agriculturii socialiste, nu numai de agrotehnică. Cadrele de condu­cere - preşedinţi, ingineri, brigadieri - au astfel de cunoştinţe, dar în societatea noas­tră socialistă masele trebuie să participe efectiv la conducere. Membrii consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole, cei­lalţi ţărani cooperatori trebuie instruiţi cu problemele economice specifice agriculturii socialiste intr-un timp foarte scurt. Cadru calificate şi posibilităţi sunt: Adeseori la căminele culturale nu se desfăşoară însă duminica nici un fel de activitate educa­tivă, iar dacă nu se dă un program artis­tic, se ţine o conferinţă despre... cosmos sau ploaie. Recent au luat fiinţă, în fie­care comună, comisii pentru educaţie şi răspîndirea ştiinţei, care activează sub directa conducere a comitetelor comunale de partid. Avem deci o formă organiza­torică precisă, dar care trebuie folosită pentru a răspunde cerinţelor principale, a­celea de a face educaţie economică ţără­nimii cooperatiste. Expuneri pe teme de e­­conomie agrară socialistă, cu exemple din cooperativa agricolă din comuna respec­tivă, cu soluţii practice de rezolvare a unor probleme economice locale în lumina teo­­riei înaintate vor atrage în sălile căminelor culturale mulţi ţărani cooperatori. Eforturi similare se cer şi pentru lucrătorii din S.M.A. şi I.A.S. Acţiunea întreprinsă de ziarul nostru a evidenţiat faptul că conducerea colectivă nu are eficienţa cuvenită dacă în jurul me­sei nu se adună oameni competenţi, care ştiu să găsească soluţiile optime pentru rezolvarea problemelor puse în discuţie, în spiritul legilor ţării noastre. De asemenea, acţiunea întreprinsă de ziarul nostru a mai scos în evidenţă în­semnătatea calităţii morale a acelora care participă cu propuneri şi observaţii la mun­ca de conducere. Nu o dată viaţa ne-a arătat cum laşitatea, meschinăria, minciuna împiedică soluţionarea, în spiritul politicii partidului, a unor probleme de conducere a activităţii economico-sociale, mai ales în privinţa alegerii celor mai bune cadre pen­tru funcţiile de răspundere în brigăzi, la sate. Este necesar ca organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii cinstiţi şi devotaţi po­liticii partidului nostru, chemaţi să parti­cipe la munca de conducere, să dea do­vadă de spirit combativ, partinic în orice împrejurare şi prin forţa lor colectivă să impună cele mai bune măsuri, care să asi­gure dezvoltarea şi întărirea continuă a unităţilor în care lucrează. Ne-am propus să schiţăm doar cîteva concluzii care s-au desprins din acţiunea iniţiată de ziarul nostru şi, încheind-o as­tăzi, nu înseamnă că problemele perfecţio­nării conducerii şi lărgirii democraţiei nu ne vor mai preocupa. In alte forme, sub altă rubrică, redacţia ziarului nostru va lăr­gi sfera de investigaţii străduindu-se să participe, alături de toţi oamenii muncii, la dezvoltarea şi întărirea continuă a societă­ţii noastre socialiste, sub conducerea com­petentă a partidului. Nici un gram de otel (urmare din pag. 1) — Sîrrt multe căile prin care închi­dem „robinetele“ risipei de ciment şi o­­ţel. Să vă spun doar cîteva : asigurarea unor suprafeţe corespunzătoare la tur­narea betoanelor pentru eliminarea fi­nisajelor ulterioare ; croirea judicioasă a fierului-beton care permite utilizarea tu­turor capetelor rezultate de la debitare; executarea cofrajelor la toleranţe nega­tive, încît prin deformările din timpul turnării să nu se mai depăşească dimen­siunile proiectate. — La cit se estimează economiile ce le ve­i obţine numai la aceste două ma­teriale ? — Intrucît iniţiativa noastră s-a extins în tot trustul şi vine în întîmpinarea în­deplinirii angajamentelor asumate, putem afirma cu certitudine că se vor realiza (la nivelul trustului) economiile, preconi­zate­­ 144 tone de metal şi 300 tone de ciment. Şcoala profesională transporturi Iaşi cu sediul in strada Socola nr. 82 primeşte candidaţi pentru concursul de admitere pentru anul şcolar 1972 1973. Se primesc absolvenţi ai şcolii generale de 10 ani şi promovaţi ai clasei a 8-a, în vîrstă de pînă la 18 ani împliniţi în cursul anului 1972. Recrutarea se face pentru meseriile cu specific căi ferate şi auto. înscrierile se primesc pînă la data de 1 iulie 1972. Examenele au loc în perioada de 6-12 iulie a.c. la matematică şi fizică (scris şi oral). Informaţii se pot lua zilnic de la secretariatul şcolii între orele 7-16, la telefon 18080, interior 756. Şcoala profesională de materiale de construcţii Iaşi cu sediul în strada Manta Roşie nr. 5, telefon 31986 primeşte înscrieri pentru concursul de admitere, 199 locuri la şcoala profesională şi 196 locuri ucenicie la locul de muncă. A înscrierile se fac zilnic la secretariatul şcolii, de unde se primesc și alte informații. — --------------------------------------------------—"" MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR CONSILIUL AVIAŢIEI CIVILE anunţă concurs pentru admiterea în ŞCOALA SUPERIOARĂ DE AERONAUTICĂ CIVILĂ specialitatea „Piloţi profesionişti" cu durata de 3 ani înscrierile se primesc la Aeroportul Iaşi pînă la data de 30 iulie 1972. A. —­ Candidaţii trebuie să îndeplinească urmă­toarele condiţii : 1. — Să fie absolvenţi de liceu, secţia REALĂ, cu diplomă de bacalaureat. 2. — Să aibă vîrstă între 18—22 ani (îm­pliniţi la 31 decembrie 1972). B. — La înscriere candidaţii vor prezenta urmă­toarele acte : 1. — Certificatul de naştere, în original şi o copie legalizată. 2. — Diploma de bacalaureat în original şi o copie legalizată. Elevii clasei a XI-a se pot înscrie pentru examen sub rezerva prezentării diplomei de bacalaureat după prima sesiune. 6. — DESFĂȘURAREA CONCURSULUI . Concursul de admitere în şcoala superi­oară de aeronautică civilă va consta din probe scrise la matematică şi fizică. Programele disciplinelor pentru con­cursul de admitere sunt cele cuprinse în manualele claselor IX—XII ale liceului, secţia reală. D. — Elevii Şcolii superioare de aeronautică ci­vilă beneficiază pe timpul şcolarizării de : cazare, hrană, uniformă şi echipament de protecţie, gratuit. E.­­ Detalii privind vizita medicală a candida­ţilor, data şi locul de desfăşurare a exa­menului se dau la Aeroportul Iaşi. ­

Next