Flacăra Iaşului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7993-8018)
1972-06-23 / nr. 8012
Asigurarea legăturii cu practica - problemă esenţială în pregătirea elevilor Unitate de învăţământ cu vechi tradiţii care a luat fiinţă cu mai bine de jumătate de secol în urmă - Şcoala profesională agricolă Miroslava se înscrie cu rezultate remarcabile in pregătirea cadrelor pentru agricultură. Dispunînd de condiţii dintre cele mai bune ca aşezare, spaţiu de şcolarizare şi cazare pentru elevi, de o dotare corespunzătoare, de cadre bine pregătite (din 7 profesori, de specialitate ingineri, 2 posedă gradul I, iar 4 gradul II), şcoala a pus la dispoziţia agriculturii, de la Conferinţa Naţională a partidului din 1967 — cind şi-a schimbat profilul, sute de cadre bine pregătite : veterinari, mecanici agricoli, lăcătuşi, electricieni care lucrează în prezent, cu bune rezultate, în I.A.S. şi C.A.P. Despre toate acestea, despre preocuparea comuniştilor de aici pentru dezvoltarea şi modernizarea învăţămîntului, pe baza hotăririlor Congresului al X-lea al partidului, s-a discutat pe larg în cadrul recentei adunări generale a organizaţiei de partid din şcoală. Şi, nu intimplător, atît informarea prezentată, cit şi discuţiile care au urmat au insistat în mod deosebit asupra asigurării unei legături vii cu practica, problemă esenţială în pregătirea elevilor pentru producţie, pentru viaţă. Ce s-a realizat în această direcţie ? Multe lucruri demne de consemnat. Printr-o legătură permanentă cu unităţile de producţie, s-a asigurat, prin transfez, o gamă largă de tractoare şi maşini agricole, pe care elevul învaţă modul de funcţionare şi reglare. Realizarea clasei cabinet, a laboratoarelor de tractoare, maşini agricole, circulaţie şi de protecţia muncii, la care cadrele didactice şi-au adus din plin contribuţia, a asigurat o strinsă legătură între partea teoretică şi cea practică, elevii avînd în faţă planşe, machete, piese de maşini despre care învaţă, in cele două ateliere de lăcătuşerie, ca şi in cele de reparaţii de tractoare şi de maşini agricole se execută reparaţii şi piese noi, se asigură aprofundarea cunoştinţelor teoretice, elevii demontînd şi montînd maşinile pînâ la ultima piesă. O iniţiativă a comuniştilor este şi aceea a autodotării şcolii. Sub conducerea directă a cadrelor didactice de specialitate, cercurile de elevi au confecţionat planşe, machete, secţiuni prin diferite piese sau părţi ale pieselor, sporind astfel zestrea laboratoarelor, baza materială a şcolii. Educarea prin muncă şi pentru muncă a elevilor se realizează, de asemenea, prin acţiunile voluntarpatriotice organizate, care s-au concretizat in construcţia unui gard de fier, în repararea paturilor din dormitoare, in întreţinerea parcului şi plantarea a mii de flori, îngrijirea celor 3 hectare de livadă şi efectuarea tuturor lucrărilor în vie. Organizaţia de bază, exercitîndu-şi rolul de conducător politic în şcoală, analizează periodic procesul instructiv-educativ, problemele privind practica productivă a elevilor, luind măsuri corespunzătoare. Pe baza unei astfel de hotărîri s-a urmărit ca elevii să fie repartizaţi în practică pe lîngă unităţi agricole socialiste bine dotate, pe cit posibil cit mai apropiate pentru ca profesorii de specialitate să poată urmări modul de desfăşurare a practicii productive. De altfel, tot în urma recomandărilor făcute în cadrul organizaţiei de bază s-a trecut la o mai justă repartizare a orelor de îndrumare a practicii productive pe profesorii de specialitate, comuniştii raportînd în adunarea generală asupra muncii desfăşurate în acest domeniu. A nu se înţelege însă că aici totul decurge normal, fără greutăţi. După cum au subliniat unii comunişti, printre care prof. Adriana Stăcescu şi ing. Ioan Maxim, directorul şcolii, dacă în unele unităţi agricole de stat conducerile I.A.S. şi organizaţiile de partid respective au dovedit înţelegere pentru problemele practicii productive a elevilor, ajutîndu-i să-şi însuşească temeinic meseria, în altele elevii sunt puşi să execute munci necalificate, să măture prin curte, să încarce şi să descarce saci etc., ceea ce nu poate contribui la pregătirea lor profesională. De aici şi propunerea ca elevii să facă practică in unităţile in care urmează să fie repartizaţi, în felul acesta întreprinderile respective fiind direct interesate în pregătirea viitoarelor cadre. Nu e mai puţin adevărat însă că va trebui să se asigure in viitor o mai bună legătură intre şcoală şi întreprinderile agricole de stat unde se efectuează practica productivă a elevilor. Dezbătînd problemele dezvoltării şi modernizării învăţămintului, ale asigurării legăturii sale cu practica, membrii de partid, printre care prof. Letiiia Romanescu, maistrul Petru Palade şi ing. Valeriu Slusaru, secretarul biroului organizaţiei de bază, au venit cu o serie de propuneri de măsuri politice şi organizatorice în această direcţie. Apreciind condiţiile existente în şcoală, faptul că agricultura noastră are nevoie de tot mai multe cadre bine pregătite, comuniştii au propus ca la Miroslava, existind posibilităţi, să fie creat un liceu de specialitate, aceasta contribuind la stabilirea unui profil corespunzător cu tradiţiile şcolii, cu cerinţele actuale ale agriculturii noastre socialiste. A. INDIANU Analize şi dezbateri în adunările generale ale organizaţiilor de partid JOCURI ÎN ACEASTĂ LUNĂ ORIZONTALI 1. Prima navă aeriană, de fapt un balon uriaş, care a navigat deasupra Bucureştiului la 9 iunie 1873 , avînd la bord pe ziaristul Grigore Ventura şi pe M. Villemont (2 cuv.); 2. Istoric, publicist şi om politic de seamă, de la naşterea căruia s-au împlinit la 9 iunie 101 ani — Lucrează la... ace ! ; 3. Bina I — Navă spaţială sovietică; 4. instrumentul faimei lui Gh. Zamfir !— Decimetrul— Camee! 5. .Regele. .ecranizare transmisă recent la televiziune — Şi în această lună, în revista .Urzica" ; 6. Dumnealui — Denumire de altădată a abecedarului (ca să ne apropiem de... Ziua învăţătorului !) ; 7. A imaginat .Jocul de-a vacanţa" ; 8. Car, fără cavitate ! — Particulă germană — ,In această lună“ ! ; 9. Verb la... lapsus I — Iubitor de teatru, de exemplu. VERTICAL: 1. Cunoscut poet român, autorul unui .Fapt divers", datat 23 iunie 1934, în revista ,Cuvîntul liber" ; 2. Purtător de sarcini electrice — .Flori" de fiecare zi, oferă flori de iunie, învăţătorului ; 3. Roşii, mazăre, cartofi, pîine etc. ; 4. Argint — Element arhitectonic în fundalul statuii lui Ştefan cel Mare de la Palatul Culturii (sculptată de francezul Frémiet şi terminată la 5 iunie 1883) ; 5. Oraş moldovean unde a trăit şi scris Jean Bart, prozator care primeşte la 18 iunie 1923 premiul Academiei — Interese ; 6. Veche revistă literară, şi-a reluat apariţia la Tg. Mureş ! 7. Permisie — Interjecţie ; 8. Picătură cu picătură ; 9. Analizor — Autorul pînzei .Bazin cu nuferi, armonie în roz", pictată în anul 1900 ; 10. Cetate legendară — Culoare în lirica minulesciană — In motiv ! ; 11. Primul. .. — ... fruct. L. BRADU Economii (urmare din pag. 1) Calotă. Iată cîteva din căile prin care ne propunem să traducem în fapt acest angajament : prefabricarea subansamblelor; pregătirea temeinică și din timp a tuturor lucrărilor ce le avem de executat ; organizarea locului de muncă în așa fel încît să nu se irosească nici un minut, folosirea integrală a materialelor, toate capetele ce se aruncau pînă acum urmîrd a se valorifica ridicarea calificării şi policalificarea tuturor muncitorilor din brigadă. însuşită fiind şi de celelalte brigăzi, pe ansamblul trustului se va obţine în 1972 o economie la cheltuielile de producţie în valoare de peste 35 milioane lei. Programul manifestărilor politice şi culturaleducative pentru perioada 25 iunie—1 iulie In această perioadă sunt programate următoarele activităţi : duminică, 25 iunie la ora 10, la căminele culturale din Gorban şi Răducăneni va avea loc simpozionul „Rolul Partidului Comunist şi al statului socialist în etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, la Casa de cultură Tg. Frumos, începînd cu ora 10, se desfăşoară faza judeţeană a concursului artistic „Dialog pe aceeaşi scenă“. La aceeaşi oră, la Bojdeuca lui Ion Creangă din Iaşi va începe tradiţionala manifestare cultural-educativă „Sărbătoarea Bojdeucii“. In comuna Popeşti, formaţii artistice şi sportive din Mădîrjac, Dumeşti, Podu Iloaiei, Sineşti şi Lungani îşi vor da concursul la realizarea unei duminici cultural-sportive. Seara, la ora 20.30, în Piaţa Unirii se va prezenta un grupaj de filme documentare „Valenţe spirituale româneşti“. 27 iunie. La ora 17, în sala Comitetului judeţean de partid va avea loc dezbaterea „Perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale“. 28 iunie. La ora 14.30 la Fabrica de antibiotice este programat simpozionul „Prospectarea, informarea şi decizia în procesul conducerii vieţii economice şi sociale“. In aceeaşi zi, la ora 16, în aula „M. Eminescu“ de la Universitatea „Al. I. Cuza“ va începe sesiunea de comunicări ştiinţifice organizate de catedrele de ştiinţe sociale cu sprijinul Consiliului judeţean al F.U.S. „îmbunătăţirea formelor de organizare, planificare şi conducere a economiei şi vieţii sociale în judeţul Iaşi“. I iulie, la ora 17, la Teatrul de vară se va desfăşura faza judeţeană a concursului artistic „Dialog pe aceeași scenă“. C.E.T. Iaşi cu sediul în şos. Juţora nr. 21 recrutează candidaţi pentru a-i califica prin şcoală profesională în următoarele meserii : — mecanici cazane şi turbine — la Şcoala profesională din Luduş - jud. Mureş ; durata şcolarizării 3 ani ; se primesc absolvenţi de şcoală generală (8 clase) — electricieni centrale şi staţii - la Şcoala profesională din Galaţi ; durata şcolarizării 2 ani. Se primesc absolvenţi de şcoală generală (10 clase). Candidaţii trebuie să aibă domiciliul stabil în raza municipiului Iaşi. Examenul de admitere are loc între 6-10 iulie în localităţile arătate mai sus. Actele necesare : — certificat de naştere în original şi copie — certificatul de absolvire a şcolii generale de 10 ani sau adeverinţă de promovare a clasei a 8-a a şcolii generale ; — fişa medicală tip. înscrierile se fac pînă la data de 25 iunie a.c. la sediul C.E.T. Iași. Fabrica de tricotaje „Moldova“ Iaşi str. Juţora nr. 2 A face înscrieri pentru concursul de admitere ce are loc între 7—14 iulie 1972 la Grupul şcolar M.I.U. laşi, str. Socola nr. 51-53, pentru următoarele meserii : — tricoteri — confecţioneri tricotaje (pentru Iaşi şi Hîrlău) — lăcătuşi — electricieni. Se primesc fete şi băieţi, absolvenţi ai şcolii generale de 8 şi 10 ani, în vîrstă pînă la 18 ani împliniţi între 1 ianuarie şi 31 decembrie 1972, din judeţul Iaşi. înscrierile se fac zilnic la sediul întreprinderii pînă la 30 VI 1972 pe baza următoarelor acte : — certificatul de naştere (copie legalizată) — certificatul de absolvire a 8 sau 10 clase în original — buletin de analiza sîngelui şi radioscopia pulmonară — fişa medicală eliberată de circumscripţia medicală teritorială. Concursul de admitere constă în următoarele probe : — matematică, scris și oral — fizica, scris și oral (partea I mecanica și căldura). Se examinează din materia claselor V— VIII ale şcolii generale şi după programele şcolii generale de 10 ani. Plenara Comitetului municipal Iaşi al U.T.C. Ieri după-amiază, a avut loc plenara Comitetului municipal Iaşi al Uniunii Tineretului Comunist, la care au luat parte, ca invitaţi, secretari ai comitetelor U.T.C., precum şi şi şefi ai comisiilor politico-ideologice, din cadrul aceloraşi comitete, din unele unităţi economice şi instituţii social-culturale ieşene. La plenară au participat tovarăşii Gheorghe Macovei, membru supleant al biroului Comitetului judeţean de partid, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C., şi Pavel Florea, secretar al Comitetului municipal de partid. Problema principală înscrisă pe ordi-, nea de zi a fost analiza activităţii Comitetului municipal al U.T.C. şi a Organizaţiilor de tineret din municipiu pentru educaţia moral-cetăţenească a tinerilor. În legătură cu aspectele supuse discuţiei, a luat cuvîntul tovarăşul Pavel Florea. In încheierea dezbaterilor a vorbit tovarăşul Gheorghe Macovei. La ultimul punct al ordinii de zi au fost rezolvate unele probleme organizatorice. Plenara a eliberat din funcţia de membru al biroului şi secretariatului Comitetului municipal U.T.C. pe tovarășul Vasile Horceag, aprobînd totodată alegerea în această funcție a tovarășei Rodica Ghergu. Expoziţie de pictură Ieri, la Şcoala interjudeţeană de partid din Iaşi s-a deschis expoziţia pictorului Leandru Popovici, organizată de către Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Filiala ieşeană a Uniunii, artiştilor plastici, în colaborare cu comitetul sindicatului de la Şcoala interjudeţeană de partid, in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. La vernisaj au participat tovarăşii Teodor Căluşer, membru supleant al biroului Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului Judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Ion Arhip, directorul Complexului muzeistic Iaşi, numeroşi profesori şi elevi ai şcolii de partid. Expoziţia, care cuprinde peste 20 de lucrări înfăţişînd portrete, compoziţii, peisaje, flori, este deschisă pînă la 15 iulie a.c. Turneul Teatrului „J. Osterwa“ Zilele acestea, Teatrul „J. Osterwa“ din Lublin — Republica Populară Polonă — a prezentat, la Iaşi, spectacole cu piesele „Descătuşarea“ de Wyspianski şi „Cartoteca“ de Tadeus Rozewicz. Este al doilea turneu efectuat de acest teatru la Iaşi, la puţin timp după ce Naţionalul ieşean şi-a desfăşurat recentul său turneu in Polonia. Programul de sală al spectacolelor prezentate ţine să precizeze că Teatrul „J. Osterwa" se orientează, in mod programatic, „spre un teatru nou — teatru al comunităţii". E vorba, după cum se vede, de o tendinţă generală a teatrului modern, care in cazul de care ne ocupăm, are ca particularitate dezvoltarea, cu predilecţie, a discursului scenic, in datele unor specifice realităţi umane, cu subliniate note majore ale încrederii in destinul Poloniei şi, în general, în capacitatea umanităţii de a devansa momentele critice. Interesant este faptul că pe firul unei asemenea orientări se situează, ca intr-o prelungire firească, ambele piese incluse pe afişul recentului turneu, ele constituind, intr-un fel, un dialog. Mai mult decit atît, „Descătuşarea" de Wyspianski, una dintre cele mai importante piese ale dramaturgiei clasice poloneze, preia personajul principal din „Străbunii" de Mikiewicz, răzvrătit, martir al luptei pentru libertate, la al cărui îndemn poporul înfruntă curajos tirania. Reluată în perimetrul istoric al începutului secolului al XX-lea, tema permite o actualizantă confruntare a eroului cu realităţile istorice pe care le-a cunoscut ţara sa. O modalitate scenică oarecum asemănătoare intilnim şi în „Cartoteca", piesă al cărei titlu sugerează ideea de fişier al unor experienţe umane. După parcurgerea acestora, personajul principal al piesei — exponent al unei generaţii care a cunoscut dramaticele traume ale războiului şi incertitudinile unui drum de căutări — depune mărturie asupra eşecurilor cunoscute. Sensul piesei este unul de afirmare a responsabilităţii umane. In general, dramele lui Rozewicz, refractare fabulaţiei tradiţionale şi apropiate poeziei, îşi propun să releve „conştiinţa timpului în care trăim, simţul răspunderii pentru soarta întregului glob pămîntesc". Această finalitate este servită de o modalitate scenică modernă, ambiţionînd un multilateral sondaj al existenţei umane, pentru a-i sublinia sensurile şi dimensiunile. Scenografia serveşte cu fidelitate un asemenea punct de vedere, intervenind funcţional printr-o minimă recuzită scenică şi printr-o costumaţie cu subliniate funcţii caracterizatoare. Poate acesta este planul în care căutările teatrului oaspete are încă terenuri de explorat. Ingenioasă este, in schimb, soluţia regizorului, care în strădania de a degaja total actorul din angrenajul scenografic şi de a angaja lucid spectatorul în spectacol, a „redistribuit" sala, ea fiind, practic, prelungită pe scenă, în faţa fundalului. Efectul este notabil, nu atît de „distanţare", cit de Instituire a spectatorului nu numai ca obiect, dar şi ca subiect al spectacolului, devenit un fel de dublă proiecţie. Trebuie să subliniem plăcuta surpriză pe care ne-a produs-o şi de astă dată faptul că acest teatru, înaintînd pe căile experimentului modern, ale unui teatru „vizual“, prin excelenţă, a păstrat totuşi, cu evlavie, funcţia cuvintului, rostit plenar, intr-o exprimare modernă, fără inutile pozări, cu accentul pe sensurile replicii şi, în general, pe mesajul piesei. Un stil omogen, servit şi de o sugestivă plastică scenică, afirmat cu fervoare de interpreţii ambelor spectacole, ale căror distribuţii ar merita citate in întregime, cu călduroase aprecieri. Din lipsă de spaţiu, îi vom aminti doar pe Zbigniew Górski (Konrad) şi pe Kazimierz Borowic (Eroul). In acelaşi timp, exprimăm sincera admiraţie pentru exemplarul spirit de echipă al colectivului, integrat într-o orchestraţie fără cusur în ingenioasa partitură scenică a lui Kazimierz Braun, partitură care împletește intr-un tot unitar modalităţi interpretative ce alătură eficient persuasiva rostire a monologului cu sugestia tabloului alegoric și chiar cu pantomima. Intr-un cuvînt, turneul Teatrului „J. Osterwa" se înscrie ca eveniment menţionabil în viaţa artistică a oraşului nostru, justificînd interesul cu care a fost întîmpinat de publicul spectator, precum şi aplauzele cu care au fost generos răsplătite ambele spectacole prezentate. Al. FRIDUȘ Atenţie sporită perfecţionării pregătirii politice (urmare din pag. 1) noastre, colaboratorii care ne-au scris au atras atenţia asupra importanţei pregătirii politice şi profesionale ca o condiţie esenţială pentru participarea la munca de conducere. Tocmai de acea în cele mai multe întreprinderi s-a trecut la pregătirea economică a reprezentanţilor salariaţilor in comitetele oamenilor muncii pentru a li se da cunoştinţe sistematice, ca să poată participa mai competent la munca de conducere. Pe această linie se înscrie şi iniţiativa Consiliului judeţean al sindicatelor, care a organizat un ciclu de expuneri pentru reprezentanţii salariaţilor din comitetele oamenilor muncii. Realitatea ne-a arătat că se simte tot mai mult nevoia instruirii sistematice a tuturor oamenilor muncii cu principiile politicii economice a partidului nostru şi măsurile concrete adoptate de partid pentru dezvoltarea economică a patriei noastre. Dacă în întreprinderile industriale reţeaua învăţămîntului de partid contribuie într-o măsură mai mare la formarea şi dezvoltarea conştiinţei economice socialiste (deşi sunt condiţii şi este necesar să se facă mai mult), la sate educaţia economică se desfăşoară mai anevoios. începînd din acest an consiliile de conducere ale cooperativelor agricole dezbat lunar situaţia economico-financiară a unităţilor respective (în adunările generale, trimestrial) şi sunt imperios necesare cunoştinţe referitoare la economia agriculturii socialiste, nu numai de agrotehnică. Cadrele de conducere - preşedinţi, ingineri, brigadieri - au astfel de cunoştinţe, dar în societatea noastră socialistă masele trebuie să participe efectiv la conducere. Membrii consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole, ceilalţi ţărani cooperatori trebuie instruiţi cu problemele economice specifice agriculturii socialiste intr-un timp foarte scurt. Cadru calificate şi posibilităţi sunt: Adeseori la căminele culturale nu se desfăşoară însă duminica nici un fel de activitate educativă, iar dacă nu se dă un program artistic, se ţine o conferinţă despre... cosmos sau ploaie. Recent au luat fiinţă, în fiecare comună, comisii pentru educaţie şi răspîndirea ştiinţei, care activează sub directa conducere a comitetelor comunale de partid. Avem deci o formă organizatorică precisă, dar care trebuie folosită pentru a răspunde cerinţelor principale, acelea de a face educaţie economică ţărănimii cooperatiste. Expuneri pe teme de economie agrară socialistă, cu exemple din cooperativa agricolă din comuna respectivă, cu soluţii practice de rezolvare a unor probleme economice locale în lumina teoriei înaintate vor atrage în sălile căminelor culturale mulţi ţărani cooperatori. Eforturi similare se cer şi pentru lucrătorii din S.M.A. şi I.A.S. Acţiunea întreprinsă de ziarul nostru a evidenţiat faptul că conducerea colectivă nu are eficienţa cuvenită dacă în jurul mesei nu se adună oameni competenţi, care ştiu să găsească soluţiile optime pentru rezolvarea problemelor puse în discuţie, în spiritul legilor ţării noastre. De asemenea, acţiunea întreprinsă de ziarul nostru a mai scos în evidenţă însemnătatea calităţii morale a acelora care participă cu propuneri şi observaţii la munca de conducere. Nu o dată viaţa ne-a arătat cum laşitatea, meschinăria, minciuna împiedică soluţionarea, în spiritul politicii partidului, a unor probleme de conducere a activităţii economico-sociale, mai ales în privinţa alegerii celor mai bune cadre pentru funcţiile de răspundere în brigăzi, la sate. Este necesar ca organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii cinstiţi şi devotaţi politicii partidului nostru, chemaţi să participe la munca de conducere, să dea dovadă de spirit combativ, partinic în orice împrejurare şi prin forţa lor colectivă să impună cele mai bune măsuri, care să asigure dezvoltarea şi întărirea continuă a unităţilor în care lucrează. Ne-am propus să schiţăm doar cîteva concluzii care s-au desprins din acţiunea iniţiată de ziarul nostru şi, încheind-o astăzi, nu înseamnă că problemele perfecţionării conducerii şi lărgirii democraţiei nu ne vor mai preocupa. In alte forme, sub altă rubrică, redacţia ziarului nostru va lărgi sfera de investigaţii străduindu-se să participe, alături de toţi oamenii muncii, la dezvoltarea şi întărirea continuă a societăţii noastre socialiste, sub conducerea competentă a partidului. Nici un gram de otel (urmare din pag. 1) — Sîrrt multe căile prin care închidem „robinetele“ risipei de ciment şi oţel. Să vă spun doar cîteva : asigurarea unor suprafeţe corespunzătoare la turnarea betoanelor pentru eliminarea finisajelor ulterioare ; croirea judicioasă a fierului-beton care permite utilizarea tuturor capetelor rezultate de la debitare; executarea cofrajelor la toleranţe negative, încît prin deformările din timpul turnării să nu se mai depăşească dimensiunile proiectate. — La cit se estimează economiile ce le vei obţine numai la aceste două materiale ? — Intrucît iniţiativa noastră s-a extins în tot trustul şi vine în întîmpinarea îndeplinirii angajamentelor asumate, putem afirma cu certitudine că se vor realiza (la nivelul trustului) economiile, preconizate 144 tone de metal şi 300 tone de ciment. Şcoala profesională transporturi Iaşi cu sediul in strada Socola nr. 82 primeşte candidaţi pentru concursul de admitere pentru anul şcolar 1972 1973. Se primesc absolvenţi ai şcolii generale de 10 ani şi promovaţi ai clasei a 8-a, în vîrstă de pînă la 18 ani împliniţi în cursul anului 1972. Recrutarea se face pentru meseriile cu specific căi ferate şi auto. înscrierile se primesc pînă la data de 1 iulie 1972. Examenele au loc în perioada de 6-12 iulie a.c. la matematică şi fizică (scris şi oral). Informaţii se pot lua zilnic de la secretariatul şcolii între orele 7-16, la telefon 18080, interior 756. Şcoala profesională de materiale de construcţii Iaşi cu sediul în strada Manta Roşie nr. 5, telefon 31986 primeşte înscrieri pentru concursul de admitere, 199 locuri la şcoala profesională şi 196 locuri ucenicie la locul de muncă. A înscrierile se fac zilnic la secretariatul şcolii, de unde se primesc și alte informații. — --------------------------------------------------—"" MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR CONSILIUL AVIAŢIEI CIVILE anunţă concurs pentru admiterea în ŞCOALA SUPERIOARĂ DE AERONAUTICĂ CIVILĂ specialitatea „Piloţi profesionişti" cu durata de 3 ani înscrierile se primesc la Aeroportul Iaşi pînă la data de 30 iulie 1972. A. — Candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : 1. — Să fie absolvenţi de liceu, secţia REALĂ, cu diplomă de bacalaureat. 2. — Să aibă vîrstă între 18—22 ani (împliniţi la 31 decembrie 1972). B. — La înscriere candidaţii vor prezenta următoarele acte : 1. — Certificatul de naştere, în original şi o copie legalizată. 2. — Diploma de bacalaureat în original şi o copie legalizată. Elevii clasei a XI-a se pot înscrie pentru examen sub rezerva prezentării diplomei de bacalaureat după prima sesiune. 6. — DESFĂȘURAREA CONCURSULUI . Concursul de admitere în şcoala superioară de aeronautică civilă va consta din probe scrise la matematică şi fizică. Programele disciplinelor pentru concursul de admitere sunt cele cuprinse în manualele claselor IX—XII ale liceului, secţia reală. D. — Elevii Şcolii superioare de aeronautică civilă beneficiază pe timpul şcolarizării de : cazare, hrană, uniformă şi echipament de protecţie, gratuit. E. Detalii privind vizita medicală a candidaţilor, data şi locul de desfăşurare a examenului se dau la Aeroportul Iaşi.