Flacăra Iaşului, august 1972 (Anul 28, nr. 8045-8070)
1972-08-01 / nr. 8045
é c Proletari din toate furile, uniţi văl Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVIII, nr. 8045 Marţi, 1 angust 1972 4 pagini, 90 bani lan mntîmpinarea zilei da 23 August şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Irna »Iri «tilale de muncîlli iliili Miri iillililitiiiliiii socialiste Fiecare gram de metal trebuie valorificat cu maximă eficienţă Interviu colectiv la Uzina metalurgica din Iaşi O discuţie recentă în unele cedre de la Uzina metalurgică a relevat citr pentru acest colectiv documentele Conferinţei Naţionale constituie un program de lucru, un izvor de căi şi mijloace pentru ridicarea potenţialului economic al Întreprinderii, sporirea eficienţei muncii, diversificarea şi optimizarea producţiei la cotele Înaltelor exigenţe contemporane. RED. Aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sporirea producţiei şi a productivităţii muncii trebuie să se facă mai ales pe seama valorificării superioare a posibilităţilor existente. La loc important îl ocupă folosirea mai raţională a materiilor prime şi materialelor, gradul ridicat de tehnicitate a producţiei. In această ordine de idei, care sunt posibilităţile actuale şi perspectivele la Uzina metalurgică ? Ing. EUGEN AVRAM, şeful secţiei I, secretarul comitetului de partid . La realizarea acestui deziderat de seamă al economiei noastre concură toţi factorii creşterii producţiei (folosirea raţională a spaţiilor şi capacităţilor de producţie, verificarea şi policalificarea superioară a muncitorilor, mecanizarea şi automatizarea etc.). Practic, o dezvoltare armonioasă, o creştere reală a producţiei nu se poate obţine numai pe seama unui singur factor. De aceea, micşorarea consumurilor de materii prime şi materiale trebuie văzută In strinsă legătură cu celelalte obiective; fiecare măsură luată trebuie să aibă în vedere ansamblul acestor factori. RED: Concret, am vrea să ne relevaţi citeva din măsurile, încununate deja cu rezultate, privind economisirea de metal. VASILE ZAMFIR, maistru : Putem spune că anul acesta am realizat reduceri substanţiale la consumurile specifice de zinc şi aliaj zinc-aluminiu. Pentru aceasta, am iniţiat verificări, periodice la băile de zinc, depistînd zonele critice care provocau pierderi. De asemenea, depozitarea zincului s-a făcut în spaţii închise pentru evitarea oxidării. In prezent, lucrăm la punerea la punct a instalaţiilor care vor lucra la două fire, ceea ce va duce la eliminarea pierderilor de zinc sub formă de praf, , acesta regăsindu-se In baia de zinc. In acest fel, pe ansamblu, vom realiza economii de 4,5 kg zinc la tona de ţeavă. GHEORGHE GHEORGHIU, strungar: In cadrul atelierului mecanic In care lucrez, economisirea de material s-a realizat, In principal, prin trasarea mai judicioasă a tablei, prin ridicarea calităţii sculelor aşchietoare (fabricate din oţeluri superioare şi cu parametri tehnologici ridicaţi) ceea ce a dus la mărirea eficacităţii lor şi la scăderea consumului de material cu 10 la sută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. CONSTANTIN CIUREANU, la minorist şef: Un mijloc important pentru reducerea consumului de material îl constituie, cred, folosirea unor mijloace potrivite cu condiţiile proprii ale unei întreprinderi. Concret, la noi, liniile de fabricaţie nu au reductor alungitor pentru fiecare calibrare, fişierea benzii efectuîndu-se în cadrul uzinei pe instalaţii speciale. Pentru a se ajunge la o fişiere optimă, am solicitat furnizorului să mărească lăţimea benzii de la 370 mm la 1.000 mm, reuşind, în acest fel, să reducem cu mult marginile la benzi şi să realizăm o economie de peste 5 kg metal la tona de ţeavă. Ing. EUGEN AVRAM: Aşa cum spuneam la Început, practic, toţi factorii sporirii producţiei şi ai eficacităţii ei sunt in Interviu consemnat de Dumitru CONSTANTIN (continuare in pag. a 3-a) Colaborare fructuoasă Anunţam la momentul potrivit despre construcţia pe şantierul de extindere a V.F.S. Iaşi a unei impresionante hale de producţie prin metoda glisării, soluţie tehnică aplicată pentru prima oară in ţară la execuţia unei lucrări de acest gen. In timp ce s-a trecut la înălţarea celui de al doilea tronson al viitoarei hale, trebuia să înceapă, insă, fi turnarea planşeelor de la tronsonul prim. Dar, din motive de economicitate, soluţiile de susţinere a cofrajelor preconizate iniţial au căzut una după alta. Conducerea Şantierului 2 — chimie, care o fi asumate răspunderea experimentării noii metode de construcţie a halelor industriale, se afla la un moment dat un impas. — Ne-am amintit atunci, nu spunea Alexandru Rühr, inginerul şef al şantierului, că Trustul de construcţii Iaşi execută lucrări similare la blocurile de locuinţe. Am mers personal la ing. Corneliu Navrot, directorul I.U.T.-ului (unitate a trustului amintit), care nu numai că ne-a împărtăşit cu deosebită amabilitate din experienţa proprie, stabilind împreună soluţia care ne interesa, dar ne-a oferit şi un foarte preţios sprijin material. In aceeaşi zi, cu ajutorul mecanismelor, ce ne-au fost puse la dispoziţie, am trecut efectiv la acţiune, evitindu-se orice întirziere, o dată cu cheltuielile materiale suplimentare pe care ar fi trebuit să le facem. Pe lingă dorinţa de a răspunde cu aceeaşi promptitudine şi eficienţă unei eventuale solicitări din partea Trustului de construcţii Iaşi, din spusele inginerului şef a mai rezultat că acest fapt nu reprezintă un caz singular , nu de mult, intr-o perioadă dificilă. Şantierul de chimie a primit din partea aceluiaşi trust un număr apreciabil de elemente prefabricate din beton armat, precum şi un excavator de mare capacitate, ceea ce a permis accelerarea ritmului de execuţie la obiectivele construite. Fără îndoială, acest exemplu de colaborare fructuoasă intre întreprinderi nu este unic in peisajul ectatomic ieşean. Totuşi, e de dorit, dată fiind eficienţa deosebită, ca astfel de relaţii tovărăşeşti intre colectivele de muncă să cunoască o tot mai mare extindere. Gh MIMAI AHF Rezultate concrete ale creaţiei tehnice: Sute de mii de lei economisiţi întreprinderea de produse ceramice pentru construcţii pe timpul In vederea îmbunătăţirii activităţii la liniile tehnologice şi a proceselor de fabricaţie, inginerii şi cadrele tehnice de la întreprinderea de produse ceramice pentru construcţii Iaşi desfăşoară o intensă muncă de raţionalizare. In acest sens, amintim raţionalizarea „Sistem de îmbunătăţire a funcţionării uscătoriilor verii", realizată de inginerii Rodica Mleşniţă şi Zaharia Doniga, care aduce economii de aproximativ 300.000 de lei anual, precum şi raţionalizarea „Sistem de recirculare a apei la pompele de vid“, realizată de ing. Zaharia Donigă, a cărei eficienţă se măsoară în economii de aproximativ 10.000 de lei anual. Complexul industrial de morărit şi panificaţie In cadrul acţiunilor de sporire a eficienţei economice, o preocupare constantă a inginerilor şi cadrelor tehnice de la Complexul industrial de morărit şi panificaţie Iaşi o constituie activitatea de inovaţii şi raţionalizări. Dintre rezultatele mai deosebite în acest sens amintim inovaţia intitulată „Modificarea fluxului tehnologic al instalaţiei de măcinat deşeuri la secţia paste“, realizată de Constantin Văleanu (tehnician) şi Constantin Scarlatache (lăcătuş mecanic). Inovaţia aduce economii antecalculate de aproximativ 70.000 de lei anual. Inovaţia intitulată „înlocuirea curelelor cu cleme din import cu curele trapezoidale din ţară, prin executarea de dispozitive de reglare“, realizată de ing. Sanda Balint, lăcătuşii Dumitru Brăescu şi Nicolae Baciu, aduce economii anuale în valoare de 36.000 de lei. O importantă raţionalizare este şi „Temporizatorul electronic necesar instalaţiilor electrice“, concepută şi realizată de electricianul Gheorghe Roznovăţ, prin care se obţine un dublu avantaj : se evită rebutarea unor cantităţi importante de produse la liniile de paste făinoase lungi și se economisesc fonduri valutare care ar fi fost necesare pentru aducerea din import a pieselor necesare. Doru TOMPEA r n pagina a 4-a ■ Scrisoarea reprezentantului permanent al Româtniei la O.N.U. adresată lui Kurt Waldheim Situaţia din da nord Irlanda INIHNIREA PRIETENEASCA A CONDUCATORILOR UNOR PARTIDE COMUNISTE SI MUNCITORESTI «• ti iulie 1973, In Crimee* a avut loc o Intllnira a conducătorilor partidelor comuniste sl muncitoreşti din țările «odanlt* aflaţi Intr-o scurtă vacanţă In Uniunea Sovietică. La Intllnir* am participat T. Jivkov, prim-secretar al C.G. al P.G. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.G. al I.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, primsecretar al C.G. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al 3.0. al P.M.S.U., B. I. Brejnev, secretar general al G.3. al P.C.U.S., N. V. Podgoriii, membru al Biroului Politic al C.G. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul Intilnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfăşurarea construcţiei socialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilaterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internaţionale actuale. Intilnirea conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţelegere reciprocă şi unitate de vederi în toate problemele discutate şi s-a desfăşurat Intr-o atmosferă cordială, prietenească. La Intîlnire au participat K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activist cu funcţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R., W. Ebernein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă in onoarea participanților la intilniri. Potrivit hotărîrii Conferinţei Naționale a P.C.R. ______________________________________________________________________________________________________ Consiliul de Ministri a adoptat măsuri privind: Majorarea salariilor tarifare minime de la 800 lei la 1000 lei lunar Ca urmare a celor hotărîte de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Miniştri a adoptat o hotărlre în care se prevăd următoarele : 1. Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar minim se stabileşte la 1 000 lei lunar, cu o creştere de 25 la sută faţă de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit In luna mai 1978. Salariile tarifare lunare între 801 şi 1 000 lei se vor majora In medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferenţiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzîndu-se creşteri mai ridicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1.160 008 salariați. "2.1. Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a salariilor tarifare în raport de gradul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1 000 — 1 188 lei, urmînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de personal precum și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă din cincinal, In anul 1973. 3. — In scopul aplicării prevederilor acestei hotărîri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1 130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3 390 milioane Iei. 4. Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăși plafonul de salariu în raport cu care se acordă transportul gratuit, vor beneficia în continuare de acest drept, în condiţiile stabilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 lei venit lunar net al ambilor părinţi, pentru acordarea burselor în Invăţămîntul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pedagogice de învăţători şi educatoare, şi de la 2100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor în Invăţămîntul superior. Majorarea salariului tarifar minim pe economie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creșterea ritmului de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialista România. La cotele superioare ale producţiei zootehnice se urcă cu carul plin de furaje Printre importantele sarcini pe care le au de rezolvat lucrătorii de pe ogoare, rezultate din documentele Conferinţei Naţionale a partidului, se numără şi creşterea necontenită a producţiei zootehnice. Obţinerea unor rezultate superioare în acest sector impune dezvoltarea corespunzătoare a bazei furajere, strîngerea şi depozitarea cu grijă a fiecărei rezerve de nutreţ. In acest an, datorită abundenţei de precipitaţii, există o mare bogăţie defuraje care trebuie adunate In întregime. Aceasta este de altfel și tema raidului nostru care ne-a prilejuit constatarea îmbucurătoare că în cele mai multe locuri măsurile organizatorice luate au fost urmate de rezultate bune. La Ruginoasa, de pildă, parcul de furaje a fost amenajat în acest an, în imediata apropiere a fermei de vaci. Pe tehniciană Aglaia Lupu, preşedinta cooperativei agricole, am întîlnit-o chiar aici. „Ştim că aţi fost delegată la marele forum al comuniştilor. Cu ce gînduri v-aţi reîntors ?“, am întrebat-o noi. „Din bogăţia ideilor pe care le-a cuprins Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne-a spus interlocutoarea, m-au impresionat acele cuvinte care au subliniat răs- punderea fiecăruia de a contribui la edi-ficarea fericirii întregului nostru popor. Am înţeles şi mai clar sarcinile ce-mi revin. Noi, cooperatorii din Ruginoasa. Despre unele neajunsuri existente în asigurarea hranei animalelor ne-am propus ca pe viitor ponderea veniturilor să se realizeze din creşterea animalelor. Iată de ce depunem eforturi pentru a depozita toate rezervele de nutreţuri existente pe raza comunei. Intenţionăm ca, de acum înainte, să asigurăm in fiecare an un excedent de furaje“. Cuvintele acestea au acoperire in fapte. Cooperatorii din Ruginoasa au obţinut la prima coasă, de pe fiecare hectar de lucernă, o producţie mai mare decit cea planificată. In parcul de furaje au fost asigurate până în prezent 450 de tone de fînuri naturale, 300 de tone de siloz de lucernă, precum şi 150 de tone de fînuri cultivate. La toate acestea vor mai fi adăugate recolta de porumb ce se va însiloza la toamnă de pe 100 de hectare, frunzele şi coletele de sfeclă şi alte rezerve locale de nutreţuri. Situaţii asemănătoare au fost întîlnite şi la fermele de creştere a vacilor ale I.A.S.-urilor Strunga şi Tg. Frumos, la cooperativele agricole din Hărmăneşti, Stroeşti, Hălăuceşti şi altele. Dar, cu toate că în ultima săptămină, timpul a fost prielnic stringerii furajelor în multe cooperative agricole această acţiune s-a desfăşurat anevoios, invocindu-se o serie de cauze „obiective“. Cooperativa agricolă din Brătuleşti, de exemplu, deţine un efectiv mare de animale, dintre care 415 taurine. Fînurile cultivate ocupă aici suprafeţe relativ mici. In aceste condiţii, ar fi trebuit să existe o grijă sporită pentru strîngerea recoltelor. După spusele tov. Gh. Chirilă preşedintele cooperativei agricole, ar fi trebuit Ion S. MILETIN (continuare In pag. a 3-a) Prilej de entuziasm şi dăruire Acum, cind marele eveniment al Conferinţei Naţionale a partidului şi-a spus cuvintul, in mod ferm şi deschis, prin însuşi cuvintul ţârii, esenţa de ordin social şi moral a magnificului program cuprins în Raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu capătă sensuri noi, multiple şi profund umane. Fiindcă fiecare frază poartă in ea vibraţia unui adine şi puternic sentiment patriotic, fiindcă fiecare element de analiză concretizează cu precizie ştiinţifică un aspect al vieţii noastre contemporane, în plină desfăşurare de energii creatoare, pentru desăvirşirea construcţiei socialiste. Perspectiva anilor ce urmează este de-a dreptul grandioasă prin interesul acordat în egală măsură atît problemelor privind dezvoltarea producţiei, ca factor-cheie al progresului social şi al bunăstării întregului popor, cit şi problemelor legate de transformările pe plan moral, avind ca scop realizarea omului nou, comunist. In acest sens, dintre documentele adoptate de Conferinţă mă opresc la cele privindnormele vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste". Combătind cu hotărîre unele trăsături negative ce mai există în momentul de faţă în structura morală a unor cetăţeni, documentul este un apel plin de luciditate şi vigoare, adresat în primul rînd comuniştilor de a fi adevărate exemple de comportare socială prin muncă, cinste, spirit revoluţionar, participarea activă la treburile obşteşti, avînd datoria supremă de a apăra, cu orice sacrificii, integritatea patriei, de a milita pentru promovarea în întreaga viaţă socială a principiilor echităţii, pentru combaterea individualismului mic-burghez, pentru apărarea avutului obştesc, pentru corectitudine ir, promovarea cadrelor, pentru întărirea familiei, căreia i se atribuie rolul superior ce ii revine in întărirea naţiunii socialiste. lată numai citiva din elementele acestui document unic şi magistral prin viziune şi claritate, menit a fi îndrumător de fiecare clipă al tuturor oamenilor muncii din patrie. Totodată se pune un accent deosebit pe datoria comuniştilor cu munci de răspundere de a crea un climat favorabil exprimării şi confruntării libere a părerilor, participării largi a maselor la dezbaterea şi soluţionarea problemelor, la elaborarea şi înfăptuirea politicii generale a partidului. In acest context şi rolul scriitorului capătă dimensiuni noi, acesta trebuind a se apropia şi mai mult de oamenii în mijlocul cărora trăieşte, spre a le cunoaşte mai bine resorturile interioare, astfel încît aceştia să se regăsească în operele literare cu toate trăsăturile pozitive şi negative, avînd posibilitatea de a se judeca ei înşişi, cu lucilitatea cuvenită. Prilej de entuziasm şi dăruire, trindrie de a testi ferior activ în opera de edificare a omului nou, strîns legat de idealurile nobile ale întregii naţiuni socialiste, iată sentimentele care animă în aceste momente unice pe toţi condeierii României. A ie şti tot mai strîns legat de marile realizări ale poporului, pe plan material şi moral, de acum şi din viitor, a lupta cu entuziasm pentru înfăptuirea în continuare a măreţului program al partidului, iată chemarea pe care scriitorul adevărat o ascultă în permanenţă cu toate antenele inimii sale, simţindu-se în fiecare moment „suflet din sufletul neamului său". Numai gîndind şi simţind astfel, vom putea realiza operele cu înalt mesaj umanist şi patriotic, pe care făuritorii de bunuri materiale le aşteaptă de la condeierii ţării. Numai îndeplinind acest deziderat suprem din programul partidului, ne vom putea considera participanţi activi la măreaţa operă de făurire a României mode ne, aşa cum au visat odiniciclă cuma cei ma buni fii ai poporului nostru. Haralambie ŢUGUI O caldă preţuire omului şi muncii lui pasionate Metalurgiştii ieşeni şi-au sărbătorit duminică, aşa cum se cuvine, succesele obţinute pînă în prezent. La această manifestare, dedicată zilei de 23 August şi celei de a XXV-a aniversări a Republicii, au luat parte fruntaşii în producţie, evidenţiaţii ,în întrecerea socialistă, inovatorii, toţi cei ce şi-au adus contribuţia la acţiunile de autoutilare şi în general la depăşirea angajamentelor luate în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. De fapt, această acţiune este tradiţională, ea aflîndu-se la a IlI-a ediţie. Locul de agrement din staţiunea balneară Strunga a fost gazda acestei manifestări la care au ţinut să fie prezenţi şi muncitorii de la Uzina de ţevi din Roman. Au participat la sărbătoarea metalurgiştilor tovarăşul Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid primarul municipiului Iaşi, alţi reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat din judeţul Iaşi şi din Roman A avut loc un rodnic schimb de opinii intirmataliti şiştii celor două unitaţi industriale Partea a doua a întilnirii fruntaşilor a constituit-o serbarea cîmpenească pentru care artiştii amatori au pregătit un program special. Fanfarei Uzinei de ţevi din Roman i-a revenit cinstea deschiderii serbării cîmpeneşti. Concertul prezentat de această formaţie s-a bucurat de succes. A fost apoi rîndul ieşenilor. Taraful „Periniţa“, dirijat de Teodor Lupu, şi soliştii Lica Olaru, Const. Ghiţă,Maria şi Adrian Mititelu au interpretat melodii de muzică populară din cele mai îndrăgite. In continuare, formaţia de muzică uşoară, condusă de Jan Budescu, a acompaniat pe soliştii Aura Hariton, Dinu Constantinescu, Valentin Cuţitaru, care au dedicat melodiile lor fruntaşilor în muncă. In „replică“ au răspuns artiştii amatori din Roman, membri ai Ansamblului folcloric „Busuioc moldovenesc“ premiat la cel de al X-lea concurs „Omagiu partidului“. în continuare, cele cîteva mii de muncitori au participat la o frumoasă petrecere populară. A fost o acţiune reuşită, o manifestare ele preţuire a omului, a muncii lui pasionate. ion RAZES0 3 I •///////n t/////////////// r.tt///////////// mziiiniiiiiiiiiuint/iniiiiniiiiiiuiUItlIlllIIllIlltUHlU*