Flacăra Iaşului, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 8071-8096)

1972-09-27 / nr. 8093

) f ­ ­) ­um­wtim frm Mmnm I ANBI XXfill. Nr. 8093 MIERCURI 27 SEPTEMBRIE 1972 4 pigial 30 bani Proletari din toate țările, unifi-va f­i acorp Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Martori la întrecerea agricultorilor cu timpul Acum, pe ogoare, ziua-lumină trebuie preţuită mai mult ca oricînd! După trei zile, din nou In cooperativele agricole din Lungani şi Sineşti U­nele treburi au intrat­ p­e făgaşul normal, altele... In articolul intitulat „In unei« locuri ar muncea pe ploal®, în altele se aşteptau zilele însorite", a­­părut în ziarul nostru de duminică, consemnam unele stări de lucruri în legătură cu recoltatul culturilor de toamnă în cooperativele agricole din Stroeşti, Lungani şi Sineşti ţi sugeram organelor comunale de partid ţi de stat, conducerilor coo­perativelor agricole, unele măsuri pentru impulsi­onarea acestor lucrări. După trei zile, am poposit din nou în coopera­tivele agricole din Lungani şi Sineşti. Unele tre­buri au intrat pe făgaşul normal, altele ... Dar iată despre ce este vorba,­u în aşteptăa combi­nelor, la Zmeu, floa­re­a-soare­lui stătea r­etreierată. N-a fost acceptată sugestia de a sa Interveni și cu forța manuală Cu trei zile In urmă, şeful contabil de la C.A.P. Lungani ne-a declarat că unitatea mai are de treierat floarea-soarelui de pe 80 de hectare. Acum am aflat că mai este de treierat recolta de pe o suprafaţă de peste 100 de hectare, că Îs Goeşti n-a fost încheiată această lucrare şi că la Zmeu, floarea-soa­­relui stă netreierată pentru că se aşteaptă combinele care lu­crează la celelalte ferme şi brigăzi. Conducerea unităţii n-a acceptat sugestia de a se interveni şi cu forţa manuală pentru a se încheia ctt mai grabnic treierişul aceatei suituri. ■ Din 40 de ţărani co­operatori, 15 lucrau, ceilalţi erau plecaţi la tîrg La Lungani mal e de cules la vie. Luni, din 40 de membri cooperatori cîţi are ferma, veniseră la lucru numai 15. Cei­lalţi erau plecaţi la tîrg. Aşadar, conducerea unităţii şi orga­nele comunale de partid şi de stat nu ştta el că nu au mobi­lizat mai mulţi ţărani cooperatori la cules, dar i-a lăsat şi pe cei în răspunderea cărora a­via să părficească lucrul. ■ Tovarăşul Moga, di­rectorul S.M.A. Strea, ne-a informat greşit împreună cu tov. ing. Şerban de la Trustul pentru mecanizarea agriculturii, l-am luat tovarăşului Moga, directorul S.M.A. Str­­oa, un scurt interviu. — Ce probleme aţi mai rezolvat astăzi ? — Am asistat la probarea semănătorilor cu seminţe. — Ce fac forţele secţiei de mecanizare, In prezent 7 — Două tractoare sunt folosite la probarea semănătorilor, trei transportă floarea-soarelui, iar 24 oră. Ce ne-a declarat şeful secţiei de mecanizare, tov. V. Agri­­goroaiei­­ 5 tractoare avem la probarea semănătorilor, 7 la acţionatul combinelor care treieră floarea-soarelui, 3 la trans­porturi şi 11 la arat. Aceste cifre corespundeau realităţii. ■ 300 de ţărani coope­ratori şi elevi In vie Duminică, le Sineşti nu s-a lucrat. Conducătorii locali n-au putut să explice de el. In schimb luni au ieşit le culesul viei peste 300 de elevi şi ţărani cooperatori. Pînă la ora 14 au fost expediate le sectorul de vinificare din Tg. Frumos două auto­camioane cu recoltă. Ieri, culesul a fost încheiat.­ ­ Cooperatorii au asal­tat lanurile cu porumb. Mecanizatorii pregă­teau terenul pentru semănat La Sineşti se cultivă mult porumb. Anul acesta recolta se anunţă a fi bună, iar pe alocuri, foarte bună, cu excepţia celei de la Osol, unde cultura a fost Întreţinută necorespunzător de majoritatea locuitorilor acestui sat. De luni, sineştenii au Intrat masiv la recoltatul porumbului. După cum ne-a declarat şi pri­marul comunei, au fost tăiate tulpinile de pe circa 250 de hec­tare. Se acordă atenţia cuvenită eliberării suprafeţelor unde se va Insămlnţa grîu. Mecanizatorii pregătesc, In continuare, te­renul pentru semănat. Gh. GHINDĂ La plecarea dia Lungană, unde am oftat la scoţia de mecanism wmm După cules, aceeaşi grijă pentru sortarea cartofilor înainte de ploi, brigada I de câmp de la C.A.P. Leţcani, condusă de Vasile Boţoc, re­coltase din 40 hectare de cartofi o suprafaţă de 34 hectare. Spre marea satis­facţie a cooperatorilor, pro­ducţia a fost evaluată la peste 22 tone la hectar. Pen­tru a nu pierde nimic din această bună recoltă pe ca­re vor să o valorific. In cit mai bune condiţii, mem­brii brigăzii fac acum o te­meinică sortare a cartofu­lui. Peste 40 de oameni a­­leg sistematic cartof de car­tof, plaslndu-i pe cele trei categorii de folosinţă­­ de consum, de sămînţă şi pen­tru uz furajer. .Alegem cartofii de pe lotul ce l-am luat In cultură după siste­mul acordului global — ne-au spus soţii Ion şi Pa­­raschiva Pachiţac. Ne gră­bim căci timpul e foarte schimbător toamna. Ce-i fă­cut azi e bun făcut. Graba însă nu trebuie să strice sub nici un motiv treaba. Cu atenţie şi dragoste de re­coltă, noi suntem hotărâţi să asigurăm şi calitatea pro­ducţiei". Treabă bună şi operativă fac şi Mircea Potoroaca, I­­leana Olaru şi ceilalţi mem­bri ai brigăzii. Pregătiri pentru „Ziua recoltei I „Ziua recoltei* «lin an se va sărbători sub semnul realizării angaja­mentelor asumate hi marea Întrecere pentru aplicarea in viaţă a sarcinilor hvo­­rîte din documentele Con­ferinţei Naţionale a parti­dului. Unităţile din agricultură depun eforturi sporite pen­tru efectuarea lucrărilor de recoltare a culturilor de toamnă, realizarea în întregime a planului de a­­rături şi însămînţări în timpul optim. De aseme­nea, se acţionează pentru realizarea în întregime a obligaţiilor contractuale la produsele de toamnă — porumb, cartofi, legume, fructe, struguri — cit şi îndeplinirea planului la carne, lapte, ouă — în ve­derea unei bune aprovizi­onări a populaţiei cu pro­duse agroalimentare. Interestndu-n* despre ac­ţiunile care se vor între­prinde tn vederea sărbăto­ririi .Zilei recoltei*. In­formăm cititorii ziarului cu unele din măsurile preconizate. Prezentarea re­coltelor bogate va prilejui o mai bună aprovizionare a populaţiei, organizîndu-se expoziţii cu vînzare din produsele agroalimentare, industriale şi de artizanat în pieţele Hală, Gh. Dimi­trov, Tătăraşi, Nicotină şi în oraşul Paşcani. Coope­rativele agricole din jurul oraşelor Tg. Frumos şi Hîr­­lău vor asigura o aprovi­zionare corespunzătoare a populaţiei din respectivele localităţi. Buna aprovizio­nare a tuturor unităţilor din judeţ va sta de aseme­nea în atenţia cooperaţiei de consum : la Bivolari, Şi­­pote, Strunga, Heleşteni, Movileni, Ruşinoasa, Pe­ri­eni, Bră­tul­eşti, Răchiteni “or fi organizata şi stan­duri de alimentaţie publi­că. In aceleaşi localităţi, mai sus-citate, cit şi in piaţa Halei, se va cinsti munca producătorilor re­coltelor bogate prin pre­zentarea unor programe cultural-artistice. In seara zilei de 1 octombrie,­­Zi­ua recoltei­ se va sărbă­tori de către ţăranii coope­ratori şi lucrătorii din a­­gricultură în cadrul cămi­nelor culturale, la care se vor organiza programe ar­tistice, jocuri distractive etc. De asemenea, la cămi­nele culturale se vor pro­grama proiecţii de filme adecvate, jurnale documen­tare, filme artistice care să oglindească viaţa şi ac­tivitatea ţărănimii coopera­tiste. m­wiM 1 ■ Dezbaterile din Adunarea Generală a O. N. U. ■ Implicațiile referendumului norvegian •m . In pagina a 4-a întrecerea in cinstea celei de-a XXII-a aniversări a Republicii Fabrica de antibiotice Peste prevederi: 1.800.000 flacoane de diverse antibiotice şi alte produse în vrac La 13 septembrie a.c. colectivul Fabri­cii de antibiotice raporta că, In cinstea jubileului Republicii, a reuşit să îndepli­nească sarcinile de plan pe cele trei tri­mestre din acest an cu 19 zile mai de­vreme. Succesul s-a datorat mai bunei organizări a producţiei, folosirii mai ra­ţionale a capacităţilor, sporirii producti­vităţii muncii cu 2,7 la sută. O dată cu îndeplinirea sarcinilor pe cele 9 luni co­lectivul s-a angajat să realizeze pînă la sfîrşitul lunii septembrie o producţie marfă suplimentară In valoare de peste 20 milioane lei, care să se materializeze, In totalitate, In produse cu desfacere asi­gurată. Printre ele amintim : 3.140 MUI penicilina G şi derivaţi, 206 MUI strep­­tomicină şi derivaţi, 71 kg. aureociclină şi derivaţi 4157 g. vitamina B 12 şi de­rivaţi, 5016 kg. tetracicline şi de­rivaţi, 65 kg. eritromicină şi deri­vaţi. Cu alte cuvinte, fabrica va livra până la sfîrşitul acestui trimestru, peste prevederi, 1.800.000 flacoane de diverse antibiotice şi alte produse în vrac. O recentă analiză a confirmat realis­mul angajamentului colectivului ieşean. Până în ziua de 26 septembrie a.c. deja s-a realizat peste 75 la sută din cele 20 milioane de lei producţie suplimentară. PAŞCANI (De­­ subredacţia ziarului .Flacăra Iaşului“). Le Uzina mecanică de material rulant din Paşcani a Intrat în funcţiune, la secţia forjă­ grea, linia modernă de 10 întreprinderea „Ţesătura“ O valoroasă iniţiativă: O treime din producţia suplimentară—din materiale economisite cuptoare de mare capacitat* pentru un căl­­att material de forjă. Acest bou tip de cuptoare prezintă pa­rametrii tehnico-economici şi funcţionali mult superiori vechiului tip de cuptor. De menţionat că prin recuperatoarele de căldură e* intră In dotarea respectivu­lui utilaj, creşte randamentul cuptorului şi prin aceasta se obţine un consum re­dus de combustibil, care conduce la eco­nomii importante. Prototipul noului tip de cuptor des­pre care am arătat mai sus este­­un obiectiv realizat prin planul tematic de inovaţii al uzinei şi este creaţia ing. Neculai Agavriloaie şi a maistrului C-tin Anichitei. VASILE ZAHARIA Colectivul de mun­că al secţiei de ţe­­sătorie de la în­treprinderea­­Ţe­sătura" a lansat iniţiativa de a rea­liza din materiale economisite peste o treime din pro­ducţia suplimentară cu care s-a anga­jat unitatea in În­trecerea socialistă pe acest an (40.000 mp. ţesături). Şi, pentru a confirma realismul cu care s-au angajat, ţesă­toarele, meşterii şi ajutorii de meşteri din această secţie, pină în prezent, deja au realizat, din materiale eco­nomisite, peste 8.000 m.p. ţesături. La U. M. M R. Paşcani o inovaţie ce a dus la importante economii de combustibil Alexa Paraschiva, deşi tinără absol­ventă a şcolii profesionale, a reuşit în scurt timp să se înscrie printre frun­taşele atelierului de ţesătorie cu răz­boaie hidraulice de la întreprinderea „Victoria“ Iaşi. In fiecare lună, ea rea­lizează, peste sarcinile de plan, 350— 400 metri liniari țesături de bună ca­litate. Activitate practică pentru înfăptuirea programului Conferinţei Naţionale a partidului Un obiectiv important: elinemei mill a intuitului Apropierea deschiderii a­­nului universitar se simte nu numai In forfota tinerilor, nu doar In grăbirea ritmu­lui pregătirii condiţiilor ma­teriale, ci şi in elaborarea unor măsuri organizatorice şi de concepţie, menite să ducă la aplicarea cu succes In viaţă a sarcinilor trasa­te de Conferinţa Naţională a partidului. Despre acestea din urmă îndeosebi am ţi­nut să Informăm cititorii noştri şi convorbirea de la Institutul politehnic ieşean a urmărit mai ales aspecte privind racordarea şcolii su­perioare la cerinţele vieţii sociale, la necesităţile pro­ducţiei. Prof. Ing. TIBERIU GOL­­GOJIU, prorector al institu­tului: Aş începe prin a spu­ne că pentru legarea strîn­­să a procesului instructiv de practică, in vederea creşte­rii eficienţei sociale a învă­­ţălmîntului, institutul nostru­­prin grija conducerii de partid şi de stat­­ se află în posesia unor fonduri im­portante, care permit con­struirea atelierelor-şcoală ce vor găzdui principala for­m­iă de practicii productivă a studenţilor. In vara aceas­ta am terminat, datorită sprijinului primit, hala de îmbunătăţiri funciare, ur­­mlnd ca In luna octombrie să fie dat in folosinţă şi a­­telierul-şcoală de tehnologia metalelor. In acesta din urmă vor efectua practica studenţii anului I de la fa­cultăţile de mecanică, in­dustrie uşoară, chimie in­dustrială şi electrotehnică. Urmează ca în anul viitor să avem un grup de alte şase ateliere, iar în 1974 în­că două, alcătuind un a­­devărat complex ce va per­mite să se creeze un micro­­ansamblu uzinal, care să du­că la o diversificare mai largă a produselor şi tot­odată la obţinerea de pro­duse mai complexe. La Con­ferinţa Naţională a partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu a atras atenţia asu­pra necesităţii ca ministere­le să­­patroneze facultăţile şi ţin să arăt că noi am beneficiat de sprijinul prompt al majorităţii ministerelor de resort, fiind de dorit ca şi M.I.U. să finalizeze mai operativ planul pe care-l studiază pentru dezvoltarea învăţămîntului textil din Iaşi. La capitolul privind crearea atelierelor vreau să adaug că, in momentul de faţă, un colectiv se ocupă cu pro­blemele dotării atelierului de tehnologia metalelor şi cu programarea lucrărilor ce se vor efectua aici. De ase­menea, în perioada prac­ticii de vară studenţii, spri­jiniţi de conducerea Uzinei mecanice „Nicolina", au realizat 36 de bancuri de lucru, contribuind la auto­­dotare. RED.: Ce noutăţi mai a­­par in domeniul Instruirii practice ?­­ Pentru a evita aglome­raţia ce s-a observat in a­­nii trecuţi in unele întreprin­deri, vom recurge mai ales pentru studenţii din anii IV şi V la o repartiţie nomina­lă, formînd colective de nu­mai cîţiva tineri la fiecare loc de muncă pentru a avea astfel garanţia că ei vor e­­fectua o activitate directă şi că vor fi îndrumaţi în­deaproape. E bine să preci­zăm că şi cercetarea ştiin­ţifică de pe lingă cadrele didactice va fi înglobată în practica anuală. In fine, un alt element nou este şi ace­la că şi în atelierele-şcoa­lă cu profil de tehnică spe­cială studentul va efectua o singură lucrare pe întreg anul de învăţămînt, dar cu un grad de complexitate ri­dicat ce-l va pune în situa­ţia nu numai de a executa un număr mare de operaţii Elena PIETRARU (continuare in pag. a 3-a) I Moderna cantină din zona industrială a Iașului, unde zilnic iau masa peste 1 200 de muncitori. Foto : G. PAUL Plenara Comitetului municipal de partid Iaşi Ieri a avut loc plenara Comitetu­lui municipal de partid Iaşi, care a analizat modul de îndeplinire a pla­nului de investiţii pe anul în curs şi pregătirea condi­ţiilor pentru reali­zarea planului pe anul viitor. Au participat ca invitaţi cadre de conducere din uni­tăţile de con­strucţii, precum şi reprezentanţi ai beneficiarilor de investiţii. La lucrările ple­narei a luat parte tovarăşul Al. Dumi­­trache, secretar al Comitetului jude­ţean de partid. Au participat la dezbateri membri ai Comitetului mu­nicipal, precum şi un număr de invi­taţi. In încheierea dezbaterilor la a­­cest punct înscris pe ordinea de zi a luat cuvîntul tova­răşul Al. Dumitra­­che. Plenara a adop­tat măsuri menite să conducă la îm­bunătăţirea activi­tăţii în domeniul investiţiilor din municipiul Iaşi. Sosirea la Iaşi a unei delegaţii de partid din raionul Ungheni — R.S.S. Moldovenească Ieri după­-amiază, a sosit la Iaşi o delegaţie de par­tid a raionului Ungheni — R.S.S. Moldovenească, al­cătuită din­­ Lidia Kraveţ, secretar al Comitetului raio­nal de partid Un­gheni, Vasile Se­­menciuc, instruc­tor al secţiei or­ganizatorice a Co­mitetului raional de partid Ungheni, Nicolae Gherman, secretarul ■ organi­zaţiei de partid din colhozul „Patria", Alexandru Chis­­truga, secretarul or­ganizaţiei de par­tid de la depoul de locomotive din Un­gheni. Timp de citeva zile, delegaţia de partid a raionului Ungheni va face o vizită de schimb de experienţă pe teme ale activităţii de partid. La frontieră, de­legaţia a fost pri­mită de tovarăşul Ilie Dodea, mem­bru al biroului Comitetului jude­ţean de partid, Mihai Creţu şi Maria Rădulescu, activişti ai Comi­tetului județean de partid. 4

Next