Flacăra Iaşului, martie 1973 (Anul 29, nr. 8224-8250)
1973-03-21 / nr. 8241
ANUL XXIX Nr. 8241 MIERCURI 21 MARTIE 1973 4 pagini 30 bani pcnrn Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Prevederile Plenarei C. C. al P. C. R. din 28 februarie-2 martie a.c., în actiune mimi organizaţieiis pari fi de tiintt si tabilatia ploii destinate exportului Pe agenda de lucru a organizaţiilor de partid de la Fabrica de mobilă din lăţise află, în aceste zile, înscrisă cu majuscule dezbaterea, în , adunări generale şi de activ a problemelor privind îndeplinirea planului,, la export. Cu atît mai firesc acest fapt cu cit secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUȘESCU, subliniind din nou importanța deosebită a exportului ,"în dezvoltarea activităţii economice şi sociale din ţara noastră, în ampla Cuvîntare la Plenara Comitetului Central din 28 februarie — 2 martie a.c., spunea : „...este necesar să fie ridicat gradul de competitivitate al tuturor mărfurilor româneşti destinate exportului". Reuniţi în jurul unei „mese rotunde“, organizate pe această temă la Fabrica de mobilă de către redacţia ziarului nostru, membri ai biroului comitetului de partid pe întreprindere, secretari ai birourilor organizaţiilor de bază, propagandişti, agitatori şi alţi membri ai activului de partid au subliniat preo ... " ; " Ocuparea statornică a întregii organizaţii de partid, a tuturor salariaţilor pentru realizarea exemplară a produselor destinate exportului. Comitetul nostru de partid, ne relata tov. Gh. Ciocoiu, secretarul comitetului de partid pe fabrică, a înțeles pe deplin faptul că participarea la schimbul mondial de valori, preocuparea pentru înfăptuirea sarcinilor de export nu poate constitui o activitate benevolă, ci, aşa cum cerea tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi în cadrul Conferinţei Organizaţiei judeţene de partid Iaşi, din ianuarie a. c. ).Fiecare muncitor, fiecare inginer trebuie să ştie că produsele pe care le creează trebuie să poată fi vîndute. Fiecare trebuie să se intereseze cum poate asigura mai bine plasarea produselor pe piaţa mondială". Ponderea producţiei (peste 92 la sută) la Fabrica de mobilă o deţin produsele destinate exportului. Faţă de realizările anului 1972, creşterea exportului în leivalută pentru anul curent este de 23 la sută, iar pe relaţia devize libere creşterea e de peste 47 la sută. De aici, releva directorul tehnic, V. Răileanu, şi obligaţiile mari ce revin colectivului fabricii, comuniştilor în primul rînd. Creşterile sistematice ale sarcinilor de export au impus, înainte de toate, o anume schimbare chiar în optica comitetului de partid, a organizaţiilor de bază care în urmă cu numai 2—3 ani, considerau că problemele exportului constituie aproape în exclusivitate sarcini ale compartimentului aprovizionare—desfacere. Reconsiderând obligaţiile muncii politice în acest important domeniu al activităţii economice, comitetul de partid a desfăşurat, în timp, o amplă muncă de informare şi de documentare atît la nivelul secţiilor, cit şi la nivelul întreprinderii, urmărind pătrunderea şi cunoaşterea de către fiecare salariat a resorturilor intime ale acestor relaţii. La loc de frunte in cadrul acestor preocupări , ne-a relatat economistul Corneliu Anton, propagandist, s-a situat popularizarea largă în colectiv a Legii din 1972, cu privire la activitatea de comerţ exterior, de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică a Republicii Socialiste România. Dialogul viu purtat pe această temă cu cele mai diverse categorii de salariaţi de către jurişti şi alte cadre autorizate din întreprindere, răspunsurile la întrebările formulate cu acest prilej au contribuit la formarea in rândurile colectivului a unei imagini exacte asupra obligaţiilor ce ne revin în acest domeniu. Susţinutei activităţi propagandistice desfăşurate pe această linie de către toate cele 8 organizaţii de partid din fabrică, care analizează şi iau măsuri corespunzătoare ori de cite ori situaţia producţiei pentru export prezintă cea mai mică fisură, se datorează — aşa cum relata un alt membru al comitetului de partid, tov. Dumitru Nemţişor a faptului că atit în anul trecut cit şi în primele luni ce-au trecut din acest an colectivul fabricii şi-a îndeplinit, cu depăşiri, substanţiale, planul la export cu respectarea strictă a indicatorului de calitate. Sunt de altfel premise, a ţinut să precizeze tov. V. Răileanu, ca în primul trimestru să se realizeze peste 26 la sută din planul anual de export. „îmbunătăţirea activităţii de export— subliniază tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în Cuvântarea la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. — impune o atenţie deosebită pentru ritmicitatea livrărilor şi respectarea cu stricteţe a condiţiilor de calitate a produselor“. Asemenea cerinţe constituie obiectivul , central , al muncii de partid în fabrica noastră, ne informează tov. Gh.Ciocoiu. Cu, sprijinul comisiei economice a comitetului de partid, avînd concursul larg al specialiștilor din cadrul Alice OUATU (continuare în pag. a ?.a) „Masă rotundă“ la Fabrica de mobilă Complexul industrial de morărit şi panificaţie Iaşi. Valeria Andrieş, presoare în secţia pastă, se menţine de trei ani consecutiv printre fruntaşii întreprinderii. Zilnic, ea depăşeşte sarcinile de plan, în medie, cu 15 la sută. Ce ar putea constata controlul obştesc dacă ar acţiona... decent am întreprins un raidanchetă prin unele unităţi de cizmărie şi marochinărie din oraşul Iaşi. Obiectivul principal al raidului era urmărirea rezolvării propunerilor făcute de echipele de control obştesc. Dar, în marea majoritate a unităţilor vizitate, am constatat că echipele de control obştesc nu trecuseră niciodată, iar nu citeva, au acţionat sporadic. Bunăoară, la atelierul de cizmărie nr. 14 (responsabil Gh. Rusu), la controlul efectuat in ziua de 15 septembrie 1972, echipa de control obştesc condusă de I. Vasilache a constatat că nu erau preţuri la modelele de încălţăminte expuse spre vînzare, că se practicau nişte preţuri care nu erau conforme cu tarifele ce se puteau consulta în unitate, erau încălcate normele de igienă etc. Aceeaşi echipă, la un alt control (şi ultimul) din data de 10 octombrie 1972, propunea să se amelioreze condiţiile de lucru din atelier, să se înlocuiască geamurile sparte, să se diversifice gama sortimentelor la încălţămintea expusă pentru vînzare. Ce s-a întimplat cu aceste propunen? Unele au fost rezolvate, iar altele încă nu. Şi în prezent, de pildă, starea de igienă este necorespunzătoare. Oare lucrătorii din această unitate nu sunt in stare să-şi facă singuri ordine la locul de muncă ? Unii lucrători de la această unitate, ca şi de la altele, afirmau că aşa e la... cizmărie. Totuşi există secţii unde se manifestă mai multă grijă pentru ordine şi curăţenie, dovadă atelierele nr. 10 (bulevardul D. Cantemir), nr. 25 (str. Ştefan cel Mare), nr. 36 (splaiul Bahlui), nr. 4 (Complexul de lingă Podul de piatră). Dar dacă în secţia de cizmărie nr. 14 au fost efectuate două controale, în alte unităţi echipele de control obştesc n-au acţionat niciodată pînă în prezent. La unitatea de cizmărie nr. 31 (str. Cuza Vodă), responsabilul Mihai Şargu, întrebat de registrul de control, începe să-l caute, dar pină la urmă recunoaşte că nu-l are. N-a fost controlul obştesc nici anul trecut, nici în acest an, îşi aminteşte tovarăşul Şargu. Uită să spună însă că a fost controlat de alte orrane. II dau de gol taloanele de amenzi care încep să curgă dintr-un registru. Culmea e că, deşi sancţionat pentru abaterile săvîrşite în trecut (printre care şi unele nerespectări ale tarifelor), nu se hotărîse încă să curme definitiv neajunsurile din unitatea î care lucrează. Şi în acea zi, unui client i s-au eliberat pantofii reparaţi fără ca acesta să prezinte bonul legal. Surprins în această situaţie, responsabilul a început să strige la lucrătorii din atelier. — Imediat, vreau copia după bon! De ce, nu este aici,din pantof ! Este mai trist că, încercînd să-l ajute pe responsabil, clientul, căruia i se reparaseră pantofii, a afirmat că el este mulţumit de reparaţii şi că merită să dea un ban în plus. Curioasă optică ! In timpul raidului, am mai constatat că nu întotdeauna se respectă termenele de reparare (de altfel, majoritatea lucrătorilor nici nu notează termenele pe bonuri), se refuză uneori prezentarea condicii de sugestii şi reclamaţii la cererea clientului, nu sunt afişate programele de funcţionare a unităţilor etc. Am adus la cunoştinţa conducerii cooperativei „Solidaritatea“ unele dintre constatările raidului nostru. Tovarăşul vicepreşedinte I. Beer şi alţi tovarăşi din conducere „nu aflaseră" încă de existenţa unor tarife expirate, care au fost reactualizate doar după intervenţia unei echipe de control obştesc, că lucrătorii unor ateliere nu respectă indicaţiile legale privind valorificarea obiectelor reparate, neridicate în termen de client, nu credeau că în registrele de tarife se află liste complet inutile. în schimb, am fost informaţi că trebuie ca echipele de control obştesc să anunţe conducerea cooperativei cînd... merg în control ! Bineînţeles că nu putem fi de acord cu acest punct de vedere, dar reţinem că este bine, pentru ca acţiunea să fie mai profundă, ca echipele de control obştesc să fie însoţite de specialişti. Facem, împreună cu un reprezentant al cooperativei „Solidaritatea“, o verificare la unitatea nr. 30, din str. Gh. Dimitrov şi descoperim aici concentrate aproape toate defecţiunile găsite la celelalte unităţi.’ Nici aceasta n-a fost vizitată de echipele de control obştesc. Responsabilul unităţii, Teodor Monoranu, aplică nişte tarife imaginare, încadrînd greşit operaţiunile. Caietul de control obştesc fusese folosit de responsabil în alte scopuri, bonurile erau :neştampilate,în registrul de tarife avea liste inutile, starea igienică a unităţii era necorespunzătoare. In concluzie, tovarăşii din conducerea cooperativei „Solidaritatea“ ar trebui să fie mai des prezenţi în unităţi. De asemenea, este timpul ca echipele de control obştesc să treacă neîntîrziat la acţiune in toate unităţile de prestări de servicii. Precizăm că şi în alte unităţi, de marochinărie, croitorie, ceasornicărie etc., echipele de control obştesc n-au acţionat încă. Sugerăm Consiliului municipal al F.U.S. să analizeze cauzele inactivităţii unor echipe de control obştesc din acest sector şi să ia neîntîrziat măsurile corespunzătoare. Sorin DAMIAN În unităţile cooperativei „Solidaritatea” Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 80 tone de ulei comestibil peste prevederi Fabrica de uleiuri vegetale ..Unirea“ Iaşi, ne informează ing. Gherasim Crusos, directorul unităţii, îşi desfăşoară, în aceste zile, activitatea în mod normal, instalaţiile tehnologice funcţionînd din plin. Stocul de materii prime existent în întreprindere asigură continuitatea şi ritmicitatea producţiei. Totodată, producţia fabricată îşi urmează cursul normal spre beneficiarii din ţară şi de peste hotare. Buna utilizare a capacităţilor, printr-o judicioasă organizare a activităţii unităţii, a permis depăşirea producţiei planificate pentru timpul scurs din acest an. Acum, se înregistrează o producţie suplimentară de circa. 210.000 lei, concretizată, printre altele, în 80 tone de ulei comestibil şi, 8 tone de margarina. • Aceasta permite nu numai asigurarea necesarului pentru piaţa internă, ci şi îndeplinirea la termen a obligaţiilor asumate faţă de beneficiarii externi. Există, astfel, toate condiţiile pentru ca planul de export pe trimestrul I să fie realizat în bune condiţii. Eforturi mai susţinute pentru asigurarea necesarului de legume I . La căldura pregătit ■rn răsadniţelor, culturile timpurii îşi au răsadul bine unele ferme, lucrările legumicole sint insă întîrziate ■ Atenţie fondului de cartofi pentru sămînţă » Controlul silozurilor şi resortarea materialului de plantatacţiuni de mare importantă Şi este C.C. fie, în legumicultură, principalul obiectiv acum ca sarcinile puse de Plenara al P.C.R. din 28 februarie — 2 maisa fie realizate exemplar. In acest sens, să vedem ce s-a făcut şi ce se face în continuare in grădinile noastre de legume. Preşedintele cooperativei agricole din Golăeşti, tov. P. Amanolesei, are în această privinţă multe aspecte de relatat. „In Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la Plenara C. C. al P. C. R. din 28 februarie — 2 martie a.c. — ne-a spus el, noi am găsit jaloane călăuzitoare pentru activitatea de viitor a tuturor sectoarelor de producţie“. Şi pentru că acum este vorba de legumicultura am asociat la discuţia noastră şi pe inginerul Alexandru Cîrstea, şeful fermei de legume de la această cooperativă, care ne-a spus : „ In spiritul indicaţiilor înscrise în documentele plenarei, a fost revizuit amplasamentul fiecărei culturi, s-au reanalizat structura sortimentelor, graficele de însămînţâri, plafoanele producţiilor şi tehnologiile stabilite. Au fost operate şi unele ajustări. De pildă, pentru obţinerea, unei mai bune eficienţe economice de la o serie de culturi solicitate de piaţă, cit mai devreme, s-au devansat cu 12 zile faţă de plan însămînţările în răsadniţe, la o parte din tomatele şi varza timpurie, la vinete şi conopidă. In felul acesta, vor intra mai repede în producţie circa 6 hectare de grădină cultivată“. . — Cum se prezintă răsadul la această oră ? Nu cumva forţarea lui pentru o apariţie mai timpurie va dăuna calităţii . — Răsadul este bun pe toată suprafaţa de 1.000 m2 însămînţată. Prin anumite procedee grădinăreşti, îi dirijăm creşterea astfel incit la timpul cînd se poate ieşi practic în grădină, să-l avem gata pentru plantat în stadiul cel mai avansat de dezvoltare. — Cite legume v-aţi propus să livraţi în acest an pentru consum proaspăt şi semiindustrializare ? Peste 1.400 tone de produse. In bani, volumul de legume amintit va aduce în casieria cooperativei circa 1.400.000 lei. Mai mult cu 200.000 lei faţă de anul trecut. — De unde sporul acesta ? Pe seama măririi suprafeţei cultivate ? — Faţă de anul trecut, suprafaţa legumicolă creşte doar cu 5 hectare. Sporul de venit îl vom realiza deci prin alte mijloace. Mai întîi, vizăm creşterea producţiei la hectar prin metode tehnologice, apoi obţinerea unei calităţi* superioare la producţia marfă obţinută, dapă care urmează grija pentru o valorificare superioară. Ne vom preocupa ca toate aceste obiective, ce se întrepătrund, să fie realizate ca la „carte“. In direcţia aceasta suntem hotărîţi să nu admitem nici o derogare de la reguli, toate problemele tehnice , şi organizatorice legate de realizarea celor trei obiective sus-amintite fiind discutate şi puse la punct cu întreg personalul fermei, în mod organizat,, în cadrul lecţiilor predate la cercul de legumicultură, la care au luat parte echipele legumicole din Golăeşti şi Podul Jijiei. Inginerul Florin Busuioc, preşedintele C.A.P.-ului Gorbaiu ne informează şi el cvn o serie de bune realizări. Legumicultorii de aici, cunoscuţi pentru performanţele obţinute la ceapă uscată şi tomate timpurii, sunt la curent cu toate lucrările de sezon. Paturile calde sunt însămânţate potrivit graficelor stabilite, terenul fertilizat, aracii pentru susţinerea culturilor de tomate sunt asiguraţi în totalitate. „Urmează acum — a adăugat el — să punem în funcţiune şi solarul. Vom produce aici ca şi în anul trecut tomate timpurii. Terenul este pregătit. Vom aşeza acoperişul de polietilenă, urmînd ca, după acumularea temperaturii necesare, să trecem deîndată şi la plantatul răsadului“. — Ce realizări speraţi să obţineţi ? — La toate sortimentele,, o producţie mai mare cu cel puţin 25 la suta faţă de planificat, livrări pentru consumul intern C. PAPAFTL (continuare în pag. a 2-a) r l r? In pagina a 4-a Sesiunea Consiliului \ de Securitate \ Incident armat ( la frontiera \ irakiano-kuweitiană ) \ Fabrica de antibiotice 3 milioane lei producţie suplimentară Prin organizarea superioară a muncii şi folosirea mai raţională a capacităţilor şi a timpului de lucru, colectivul de muncă al Fabricii de antibiotice reuşeşte să obţină în întrecerea socialistă succese deosebite. Astfel, după cum ne informează conducereaunităţii, in primele două luni ale acestui an s-au obţinut, o producţie marfă suplimentară de aproape 7 milioane de lei, iar în luna martie se estimează încă 1 milion de lei producţie marfă peste prevederi. Aceste realizări creează condiţiile necesare pentru ca prevederile maximale ale planului pe 1973 să se realizeze ireproşabil. La C. A. P. Ciurea NIMIC NU MAI ÎMPIEDICA NICI DESFĂŞURAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE ŞI NICI LIVRĂRILE De citeva zile, lucrătorii din ferma de ingrăşare a porcilor de la C.A.P., Ciurea îşi desfăşoară activitatea în condiţii normale. Urmările viscolului au fost înlăturate. Umăr la umăr, toţi cei 20 de lucrători din acest sector, în frunte cu şefa fermei, Lucia Turcu, au muncit la deszăpezirea căilor de acces spre sursa de apă, magazia de furaje, astfel că procesul de producţie n-a fost stingherit cu nimic. Acum se fac pregătiri pentru ca peste citeva zile să se valorifice încă un lot de 100 de porci grași. Este a doua livrare dir cursul'' acestei lumii, cu care colectivul fermei îșiva îndeplini prevederile contractului pe luna în curs. % In pagina a 3-a Rubrica subredacţiilor: PAŞCANI Acţiuni convergente împotriva risipei , I II . Iași. Imagine din strada Ţuțora. loto :r. FASILIU — corespondent V/////////////////////////////////////////////////////A „Concertul“ de la miezul nopţii — Iar despre clinii vagabonzi ? Ce, domnule, faceţi o problemă din asta ? — Dacă-ţi place să vezi haitele de clini , plimbându-se prin piaţa Podu-Roş sau prin Copou, să fii noapte de noapte trezit de hărmălaia javrelor ce se luptă între ele pe viaţă şi pe moarte; dacă accepţi să vezi cum răscolesc patrupedele spaţiile de depozitare a resturilor menajere cu mânuituri de fiară şi ochi aşişderea — atunci ai tot dreptul să te simţi plictisit. — N-am zis asta. Dar de ce trebuie să scrieţi de atitea , ori ? — Pentru simplul fapt cănu s-a rezolvat mai nimic. O ultimă adresă primită din partea Comitetului executiv al Consiliului popular municipal ne asigură că de la 1 ianuarie 1973, cu sprijinul Consiliului popular județean, lucrurile se vor rezolva, adică, bănuim noi, urma să apară un serviciu specializat. Cum n-am sesizat nici o nelinişte printre clini, numărul lor fiind în... creştere,am bănuit că nu au fost găsiţicei meniţi să-i mai stringă de pe drumuri. Şi iată, un bătrîn ne scrie că a fost muşcat de un asemenea cline vagabond şi a fost nevoitsă facă nişte injecţii cu ser antirabic. Alt cetăţean ne scrie că are un copil care s a speriat aşa de tare de o javră. Incit a avut citeva zile febră. Fii sigur că nu din plăcere ori doar aşa, ca să se afle in treabă, scriu aceşti oameni. E o chestiune serioasă, cu implicaţii serioase. Şi-atunci, să nu facem o problemă din asta ? — Iată că nu m-am gîndit la asemenea urmări. — Măcar de-ai fi fost singurul... Gh. VASILIU I