Flacăra Iaşului, martie 1973 (Anul 29, nr. 8224-8250)

1973-03-21 / nr. 8241

ANUL XXIX Nr. 8241 MIERCURI 21 MARTIE 1973 4 pagini 30 bani pcnrn Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Prevederile Plenarei C. C. al P. C. R. din 28 februarie-2 martie a.c., în actiune mimi organizaţieiis pari fi de tiintt si tabilatia ploii destinate exportului Pe agenda de lucru a organizaţiilor de partid de la Fabrica de mobilă din lăţi­se află, în aceste zile, înscrisă cu ma­juscule dezbaterea, în , adunări generale şi de activ a problemelor privind înde­plinirea planului,, la export. Cu atît mai firesc acest fapt cu cit secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUȘESCU, subliniind din nou impor­tanța deosebită a­ exportului ,"în dezvolta­­rea activităţii economice şi sociale din ţara noastră, în ampla Cuvîntare la Ple­nara Comitetului Central din 28 februarie — 2 martie a.c., spunea : „...este necesar să fie ridicat gradul de competitivitate al tuturor mărfurilor româneşti destinate ex­portului". Reuniţi în jurul unei „mese rotunde“, organizate pe această temă la Fabrica de mobilă de către redacţia ziarului nostru, membri ai biroului comitetului de par­tid pe întreprinde­re, secretari ai bi­rourilor organiza­ţiilor de bază, pro­pagandişti, agitatori şi alţi membri ai activului de partid au subliniat preo­ ... " ; " O­cuparea statornică a întregii organizaţii de partid, a tutu­ror salariaţilor pentru realizarea exem­plară a produselor destinate exportului. Comitetul nostru de partid, ne rela­ta tov. Gh. Ciocoiu, secretarul comite­tului de partid pe fabrică, a înțeles pe deplin faptul că participarea la schim­bul mondial de valori, preocuparea pen­tru înfăptuirea sarcinilor de export nu poate constitui o activitate benevolă, ci, aşa cum cerea tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi în cadrul Conferinţei Organizaţiei jude­ţene de partid Iaşi, din ianuarie a. c. ).Fiecare muncitor, fiecare inginer tre­buie să ştie că produsele pe care le creează trebuie să poată fi vîndute. Fie­care trebuie să se intereseze cum poate asigura mai bine plasarea produselor pe piaţa mondială". Ponderea producţiei (peste 92 la sută) la Fabrica de mobilă o deţin produsele destinate exportului. Faţă de realizările anului 1972, creşterea exportului în lei­­valută pentru anul curent este de 23­­ la sută, iar pe relaţia devize libere creşte­rea e de peste 47 la sută. De aici, re­leva directorul tehnic, V. Răileanu, şi obligaţiile mari ce revin colectivului fa­bricii, comuniştilor în primul rînd. Creşterile sistematice ale sarcinilor de export au impus, înainte de toate, o a­­nume schimbare chiar în optica comite­tului de partid, a organizaţiilor de bază care în urmă cu numai 2—3 ani, con­siderau­ că problemele exportului consti­tuie aproape în exclusivitate sarcini ale compartimentului aprovizionare—desfa­cere. Reconsiderând obligaţiile muncii politice în acest important domeniu al activităţii economice, comitetul­ de par­tid a desfăşurat, în timp, o amplă mun­că de informare şi de documentare atît la nivelul secţiilor, cit şi la nivelul în­treprinderii, urmărind pătrunderea şi cunoaşterea de către fiecare salariat a resorturilor intime ale acestor relaţii. La loc de frunte in cadrul acestor preocupări ,­­ ne-a relatat economistul Corneliu Anton, propagandist, s-a situ­at popularizarea largă în colectiv a Le­gii din 1972, cu privire la activitatea de comerţ exterior, de cooperare eco­nomică şi tehnico-ştiinţifică a Republi­cii Socialiste România. Dialogul viu pur­tat pe această temă cu cele mai di­verse categorii de salariaţi de către ju­rişti şi alte cadre autorizate din în­treprindere, răspun­surile la întrebările formulate cu acest prilej au contribuit la formarea in rân­durile colectivului a unei imagini e­­xacte asupra obligaţiilor ce ne re­vin în acest domeniu. Susţinutei activităţi propagandistice desfăşurate pe această linie de către toate ce­le 8 organizaţii de partid din fabrică, care analizează şi iau măsuri corespun­zătoare ori de cite ori situaţia produc­ţiei pentru export prezintă cea mai mi­că fisură, se datorează — aşa cum re­lata un alt membru al comitetului de partid, tov. Dumitru Nemţişor a fap­tului că atit în anul trecut­ cit şi în pri­mele luni ce-au trecut din acest an co­lectivul fabricii şi-a îndeplinit, cu de­păşiri, substanţiale, planul la export cu respectarea strictă a indicatorului de calitate. Sunt de altfel premise, a ţinut să precizeze tov. V. Răileanu, ca în pri­mul trimestru să se realizeze peste 26 la sută din planul anual de export. „îmbunătăţirea activităţii de export— subliniază tovarăşul NICOLAE CEAU­ŞESCU în Cuvântarea la recenta Ple­nară a C.C. al P.C.R. — impune o a­­tenţie deosebită pentru ritmicitatea li­vrărilor şi respectarea cu stricteţe a condiţiilor de calitate a produselor“. Asemenea cerinţe constituie obiecti­vul , central , al muncii de partid în fa­­­brica noastră, ne informează tov. Gh.­­Ciocoiu. Cu, sprijinul comisiei economi­ce a­ comitetului de partid, avînd con­cursul­ larg al specialiștilor din cadrul Alice OUATU (continuare în pag. a ?.­a) „Masă rotundă“ la Fabrica de mobilă Complexul industrial de morărit şi panificaţie Iaşi. Valeria Andrieş, presoare în secţia pastă, se menţine de trei ani consecutiv printre fruntaşii întreprinderii. Zilnic, ea depăşeşte sarcinile de plan, în medie, cu 15 la sută. Ce ar putea constata controlul obştesc dacă ar acţiona... decent am întreprins un raid­­anchetă prin unele unităţi de cizmărie şi marochinărie din o­­raşul Iaşi. Obiectivul principal al raidului era urmărirea rezolvării propunerilor făcute de echipele de control obştesc. Dar, în ma­rea majoritate a unităţilor vizi­tate, am constatat că echipele de control obştesc nu trecuseră niciodată, iar nu citeva, au ac­ţionat sporadic. Bunăoară, la a­­telierul de cizmărie nr. 14 (res­ponsabil Gh. Rusu), la controlul efectuat in ziua de 15 septem­brie 1972, echipa de control ob­ştesc condusă de I. Vasilache a constatat că nu erau preţuri la modelele de încălţăminte expu­se spre vînzare, că se practicau nişte preţuri care nu erau con­forme cu tarifele ce se puteau consulta în unitate, erau încăl­cate normele de igienă etc. A­­ceeaşi echipă, la un alt control (şi ultimul) din data de 10 oc­tombrie 1972, propunea să se amelioreze condiţiile de lucru din atelier, să se înlocuiască geamurile sparte, să se diversi­fice gama sortimentelor la în­călţămintea expusă pentru vîn­zare. Ce s-a întimplat cu aceste propunen? Unele au fost rezol­vate, iar altele încă nu. Şi în prezent, de pildă, starea de i­­gienă este necorespunzătoare. Oare lucrătorii din această uni­tate nu sunt in stare să-şi facă singuri ordine la locul de mun­că ? Unii lucrători de la aceas­tă unitate, ca şi de la altele, afirmau că aşa e la... cizmărie. Totuşi există secţii unde se ma­nifestă mai multă grijă pentru ordine şi curăţenie, dovadă ate­lierele nr. 10 (bulevardul D. Cantemir), nr. 25 (str. Ştefan cel Mare), nr. 36 (splaiul Bahlui), nr. 4 (Complexul de lingă Podul de piatră). Dar dacă în secţia de cizmă­rie nr. 14 au fost efectuate două controale, în alte unităţi echi­pele de control obştesc n-au acţionat niciodată pînă în pre­zent. La unitatea de cizmărie nr. 31 (str. Cuza Vodă), respon­sabilul Mihai Şargu, întrebat de registrul de control, începe să-l caute, dar pină la urmă recu­noaşte că nu-l are.­­ N-a fost controlul obştesc nici anul trecut, nici în acest an, îşi aminteşte tovarăşul Şar­­gu. Uită să spună însă că a fost controlat de­ alte or­rane. II dau de gol taloanele de amenzi care încep să curgă dintr-un registru. Culmea e că, deşi sancţionat pentru abaterile săvîrşite în tre­cut (printre care şi unele ne­­respectări ale tarifelor), nu se hotărîse încă să curme definitiv neajunsurile din unitatea î­­ care lucrează. Şi în acea zi, u­­nui client i s-au eliberat pan­tofii reparaţi fără ca acesta să prezinte bonul legal. Surprins în această situaţie, responsabi­lul a început să strige la lucră­torii din atelier. — Imediat, vreau copia după bon! De ce, nu este aici,d­in pantof ! Este mai trist că, încercînd să-l ajute pe responsabil, clien­tul, căruia i se reparaseră pan­tofii, a afirmat că el este mul­ţumit de reparaţii şi că merită să dea un ban în plus. Curioa­să optică ! In timpul raidului, am mai constatat că nu întotdeauna se respectă termenele de reparare (de altfel, majoritatea lucrăto­rilor nici nu notează termenele pe bonuri), se refuză uneori prezentarea condicii de suges­tii şi reclamaţii la cererea cli­entului, nu sunt afişate­­ progra­mele de funcţionare a unităţi­lor etc. Am adus la cunoştinţa con­ducerii cooperativei „Solidarita­tea“ unele dintre constatările raidului nostru. Tovarăşul vice­preşedinte I. Beer şi alţi tova­răşi din conducere „nu aflase­ră" încă de existenţa unor ta­rife expirate, care au fost re­actualizate doar după interven­ţia unei echipe de control obştesc, că lucrătorii unor ate­liere nu respectă indicaţiile le­gale privind valorificarea obiec­telor reparate, neridicate în ter­men de client, nu credeau că în registrele de tarife se află liste complet inutile. în schimb, am fost informaţi că trebuie ca echipele de control obştesc să anunţe conducerea cooperativei cînd... merg în­ control ! Bineîn­ţeles că nu putem fi de acord cu acest punct de vedere, dar reţinem că este bine, pentru ca acţiunea să fie mai profundă, ca echipele de control obştesc să fie însoţite de specialişti. Facem, împreună cu un re­prezentant al cooperativei „Soli­daritatea“, o verificare la unita­tea nr. 30, din str. Gh. Dimi­trov şi descoperim aici concen­trate aproape toate defecţiunile găsite la celelalte unităţi.’ Nici aceasta n-a fost vizitată de e­­chipele de control obştesc. Res­ponsabilul­­ unităţii, Teodor Mo­­noranu, aplică nişte tarife ima­ginare, încadrînd greşit opera­ţiunile. Caietul de control ob­ştesc fusese folosit de respon­sabil în alte scopuri, bonurile erau :­neştampilate,­­în registrul de tarife avea liste inutile, sta­rea igienică­ a unităţii era ne­corespunzătoare. In concluzie, tovarăşii din conducerea cooperativei „Soli­daritatea“ ar trebui să fie mai des prezenţi în unităţi. De a­­semenea, este timpul ca echi­pele de control obştesc să treacă neîntîrziat la acţiune in toate unităţile de prestări de servicii. Precizăm că şi în alte unităţi, de marochinărie, croito­rie, ceasornicărie etc., echipele de control obştesc n-au acţionat încă. Sugerăm Consiliului mu­nicipal al F.U.S. să analizeze cauzele inactivităţii unor echipe de control obştesc din acest sector şi să ia neîntîrziat măsu­rile corespunzătoare. Sorin DAMIAN În unităţile cooperativei „Solidaritatea” Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 80 tone de ulei comestibil peste prevederi Fabrica de uleiuri vegetale ..Unirea“ Iaşi, ne informează ing. Gherasim C­ru­­sos, directorul unităţii, îşi desfăşoară, în aceste zile, activitatea în mod normal, instalaţiile tehnologice funcţionînd din plin. Stocul de materii prime existent în întreprindere asigură continuitatea şi rit­micitatea producţiei. Totodată, producţia fabricată îşi urmează cursul normal spre beneficiarii din ţară şi de peste hotare. Buna utilizare a capacităţilor, printr-o judicioasă organizare a activităţii­ unită­ţii, a permis depăşirea producţiei plani­ficate pentru timpul scurs din acest an. Acum, se înregistrează o­ producţie su­­plimentară de circa. 210.000­ lei, concre­tizată, printre altele, în 80 tone de ulei comestibil şi, 8­­ tone de­­ margarina. • A­­­ceasta permite nu numai asigurarea ne­cesarului pentru piaţa internă, ci şi în­deplinirea la termen a obligaţiilor asu­mate faţă de beneficiarii externi. Exis­tă, astfel, toate­ condiţiile pentru ca pla­nul de export pe trimestrul I să fie realizat în bune­ condiţii. Eforturi mai susţinute pentru asigurarea necesarului de legume I . La căldura pregătit ■­rn răsadniţelor, culturile timpurii îşi au răsadul bine unele ferme, lucrările legumicole sint insă întîrziate ■ Atenţie fondului de cartofi pentru sămînţă » Controlul silozurilor şi resortarea materialului de plantat­acţiuni de mare importantă Şi este C.C. fie, în legumicultură, principalul obiectiv acum ca sarcinile puse de Plenara al P.C.R. din 28 februarie — 2 mai­sa fie realizate exemplar. In acest sens, să vedem ce s-a făcut şi ce se face în continuare in grădinile noastre de le­gume. Preşedintele cooperativei agricole din Golăeşti, tov. P. Amanolesei, are în aceas­tă privinţă multe aspecte de relatat. „In Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAU­ŞESCU rostită la Plenara C. C. al P. C. R. din 28 februarie — 2 martie a.c. — ne-a spus el, noi am găsit jaloane călăuzitoare pentru activitatea de viitor a tuturor sectoarelor de producţie“. Şi pentru că acum este vorba de legumicultura am asociat la dis­cuţia noastră şi pe inginerul Alexandru Cîrstea, şeful fermei de legume de la a­­ceastă cooperativă, care ne-a spus : „ In spiritul indicaţiilor înscrise în documentele plenarei, a fost revizuit am­plasamentul fiecărei culturi, s-au reana­­lizat structura sortimentelor, graficele de însămînţâri, plafoanele producţiilor şi tehnologiile stabilite. Au fost operate şi unele ajustări. De pildă, pentru obţinerea, unei mai bune eficienţe economice de la o serie de culturi solicitate de piaţă, cit mai devreme, s-au­ devansat cu 12­ zile faţă de plan însămînţările în răsadniţe, la o parte din tomatele şi varza timpu­rie, la vinete şi conopidă. In felul acesta, vor intra mai repede în producţie circa 6 hectare de grădină cultivată“. . — Cum se prezintă răsadul la această oră ? Nu cumva forţarea lui pentru o apariţie mai timpurie va dăuna calită­ţii . — Răsadul este bun pe toată supra­faţa de 1.000 m2 însămînţată. Prin anu­mite procedee grădinăreşti, îi dirijăm creşterea astfel incit la timpul cînd se poate ieşi practic în grădină, să-l avem gata pentru plantat în stadiul cel mai a­­vansat de dezvoltare. — Cite legume v-aţi propus să livraţi în acest an pentru consum proaspăt şi semiindustrializare ? Peste 1.400 tone de produse. In bani, volumul de legume amintit va aduce în casieria cooperativei circa 1.400.000 lei. Mai mult cu 200.000 lei faţă de anul trecut. — De unde sporul acesta ? Pe seama măririi suprafeţei cultivate ? — Faţă de anul trecut, suprafaţa legu­micolă creşte doar cu 5 hectare. Sporul de venit îl vom realiza deci prin alte mij­loace. Mai întîi, vizăm creşterea produc­ţiei la hectar prin metode tehnologice, apoi obţinerea unei calităţi* superioare la producţia marfă obţinută, d­apă care ur­mează grija pentru o­ valorificare superi­oară. Ne vom preocupa ca toate aceste obiective, ce se întrepătrund, să fie rea­­lizate ca la „carte“. In direcţia aceasta suntem­ hotărîţi să­ nu admitem nici o de­rogare de la reguli, toate problemele teh­nice , şi organizatorice legate de realiza­rea celor trei obiective sus-amintite fiind discutate şi puse la punct­ cu întreg per­sonalul fermei, în mod­­ organizat,, în ca­drul lecţiilor predate la cercu­l de legu­­micultură, la care au luat parte echipele legumicole din Golăeşti şi Podul Jijiei. Inginerul Florin Busuioc, preşedintele C.A.P.-ului Gorbaiu ne informează şi el cvn o serie de bune realizări. Legumicul­torii de aici, cunoscuţi pentru performan­ţele obţinute la ceapă uscată şi tomate timpurii, sunt la curent cu toate lucrările de sezon. Paturile calde sunt însămânţate potrivit graficelor stabilite, terenul ferti­lizat, aracii pentru susţinerea­ culturilor de tomate sunt asiguraţi în totalitate. „Ur­mează acum — a adăugat el — să punem în funcţiune şi solarul. Vom produce aici ca şi în anul trecut tomate timpurii. Te­renul este pregătit. Vom­ aşeza acoperişul de polietilenă, urm­înd ca, după acumula­rea temperaturii necesare, să trecem de­­îndată şi la plantatul răsadului“. — Ce realizări speraţi să obţineţi ? — La toate sortimentele,, o producţie mai mare cu cel puţin 25 la suta faţă de planificat, livrări­ pentru consumul intern C. PAPAFTL (continuare în pag. a 2-a) r l r? In pagina a 4-a Sesiunea­­ Consiliului \ de Securitate \ Incident armat ( la frontiera \ irakiano-kuweitiană ) \ Fabrica de antibiotice 3 milioane lei producţie suplimentară Prin organizarea superioară a muncii şi folosirea mai raţională a capacităţilor şi a timpului de lucru, colectivul de mun­că al Fabricii de­ antibiotice reuşeşte să obţină în întrecerea socialistă succese deosebite. Astfel, după cum ne informea­ză conducerea­­unităţii, in­ primele două luni ale acestui an s-a­u obţinut, o pro­ducţie marfă suplimentară de aproape 7 milioane de­ lei, iar în luna martie se­ estimează încă 1 milion de lei producţie marfă peste prevederi. Aceste realizări creează condiţiile necesare pentru ca pre­vederile maximale ale planului pe 1973 să se realizeze ireproşabil. La C. A. P. Ciurea NIMIC NU MAI ÎMPIEDICA NICI DESFĂŞURAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE ŞI NICI LIVRĂRILE De citeva zile, lucrătorii din ferma de ingrăşare a porcilor de la C.A.P., Ciurea îşi desfăşoară activitatea în condiţii nor­male. Urmările viscolului au fost înlătu­rate. Umăr la umăr, toţi cei 20 de lucră­tori din acest sector, în frunte cu şefa fermei, Lucia Turcu, au muncit la desză­pezirea căilor de acces spre sursa de apă, magazia de furaje, astfel că procesul de producţie n-a­­ fost stingherit cu nimic. Acum se­ fac pregătiri pentru ca peste citeva zile să se valorifice încă un lot de 100 de porci grași. Este a doua livrare dir­ cursul'' acestei lumii, cu care colecti­vul fermei își­­va îndeplini prevederile contractului pe luna în curs. % In pagina a 3-a Rubrica subredacţiilor: PAŞCANI Acţiuni convergente împotriva risipei , I II . Iași. Imagine din strada Ţuțora. l­oto :­r. F­ASILIU — corespondent V/////////////////////////////////////////////////////A „Concertul“ de la miezul nopţii — Iar despre clinii vagabonzi ? Ce, domnule, faceţi o problemă din asta ? — Dacă-ţi place să vezi haitele­­ de clini , plimbându-se prin piaţa Podu-Roş sau prin Copou, să fii noapte de noapte trezit de­ hărmă­laia javrelor ce se luptă între ele pe viaţă şi pe moarte; dacă ac­cepţi să vezi cum răscolesc­ patru­pedele spaţiile de depozitare a resturilor menajere cu mânuituri de fiară şi ochi aşişderea — atunci ai tot dreptul să­ te simţi plictisit. — N-am zis asta. Dar de ce tre­buie să scrieţi de atitea , ori ? — Pentru simplul fapt că­­nu s-a rezolvat mai nimic. O ultimă a­­dresă primită din partea Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar municipal ne asigură că de la 1 ianuarie 1973, cu­ sprijinul Con­siliului popular județean, lucrurile se vor rezolva, adică, bănuim noi, urma să apară un serviciu specia­lizat. Cum n-am sesizat nici o ne­linişte printre clini, numărul lor fiind în... creştere,­am bănuit că nu au fost­ găsiţi­­cei meniţi să-i mai stringă de pe drumuri. Şi iată, un bătrîn ne scrie că a fost muşcat de un asemenea cline vagabond şi a fost­ nevoit­­să facă nişte injecţii cu ser antirabic. Alt cetăţean ne scrie că are un copil care s a speriat aşa de tare de o javră. Incit a avut citeva zi­le febră. Fii sigur că nu din plă­cere ori doar aşa, ca să se afle in treabă, scriu aceşti oameni. E o chestiune serioasă, cu implicaţii se­rioase. Şi-atunci, să nu facem o problemă din asta ? — Iată că nu m-am gîndit la a­­semenea urmări. — Măcar de-ai fi fost singurul... Gh. VASILIU I

Next