Flacăra Iaşului, martie 1973 (Anul 29, nr. 8224-8250)

1973-03-23 / nr. 8243

ANUL XXIX Nr. 8243 VINERI 23 MARTIE 1973 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consi­liului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul pri­vind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice Consiliul de Stat al Republicii Socia­liste România decretează: CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. — Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimi­late acestora, a întreprinderilor subordo­nate, precum şi a unităţilor componente fără personalitate juridică ale centrale­lor — uzine, fabrici, exploatări şi altele similare — denumite în cele ce urmează unităţi economice, se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de con­ducere colectivă ale acestora, pe baza pre­zentelor norme. Art. 2. - Se aprobă structurile organi­zatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprin­derile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezen­tul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Con­siliului de Stat structuri tip pe ramuri şi subramuri economice, pentru unităţi a­­similate centralelor, pentru întreprin­deri şi­­ unităţile componente ale centra­lelor, precum şi pentru­ alte unităţi eco­nomice. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi Art. 3. — In funcţie de Volumul, com­plexitatea, importanţa şi specificul acti­vităţii, structura organizatorică a între­prinderii industriale sau combinatului cuprinde : A. Structura de producţie şi concepţie. a) ateliere de producţie, montaj, ser­vice, proiectare, precum şi pentru alte activităţi productive ; b) laboratoare de control şi cercetare; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi pro­ductive ; d) uzine, fabrici, exploatări şi alte u­­nităţi similare fără personalitate juridică. H. Structura funcţională: a) birouri ; b) servicii. Art. 4. — Atelierul de producţie, mon­taj, service şi alte activităţi similare cu­prinde cel puţin 4 formaţii de lucru, conduse de cîte un maistru ; mărimea acestor formaţii de lucru se stabileşte pa bază de normative unificate, aprobate pe­ ramuri, subramuri sau activităţi, depin­­zînd de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de diviziunea mun­cii corespunzătoare acestuia. Maiştrii lu­crează sub conducerea nemijlocită a şe­fului de atelier. Dacă volumul activită­ţii necesită un număr de muncitori e­­chivalent cu patru formaţii de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fără maiştri, şeful de atelier conducted ne­­maiodit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producţie de complexitate deosebită, formaţiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfăşoară pe schimburi, fiecare atelier avînd numă­rul de maiştri corespunzător normative­lor şi cite un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atit în ca­drul secţiilor de producţie, cit şi inde­pendent. Art. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puţin 25 de persoane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. Art. 6. — Laboratorul de control şi cercetare execută analize, probe, măsu­rători pentru determinarea calităţii ma­teriilor prime, materialelor, subansam­­blelor, produselor, precum şi unele lu­crări cu caracter de studiu şi cercetare ; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin 5 persoane. Art. 7. — Secţia de producţie, montaj, service şi pentru alte activităţi produc­tive se poate organiza pentru conduce­rea unitară a activităţilor legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puţin 3 ateliere de producţie; de asemenea, se pot constitui se­cţii în care şefii a­­cestora conduc direct un număr de cel puţin 6 formaţii de lucru conduse de cîte un maistru. Activitatea în secţie se desfăşoară pe schimburi. Ea este condusă de un şef de secţie coordonator şi de şefi de secţie pe schimburi. Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacita­te a secţiei. Şeful de secţie coordonator îndepli­neşte şi atribuţia de şef de secţie pe schimb. Şeful de secţie , coordonator a­­jutat de ceilalţi şefi de schimb răspunde de asigurarea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii în toate schimburile, precum şi pentru realizarea planului pe întreaga secţie. Art. 8. — Uzinele, fabricile, exploa­tările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică se pot înființa ,în mod excepțional, în cadrul întreprinde­rilor­ foarte mari și complexe avînd procese de producție diferite, cu apro­barea­­ Consiliului de conducere al mi­nisterului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării econo­­mico-sociale, ce urmează a lua fiinţă. Uzinele,­­fabricile, exploatările şi cele­lalte unităţi­ similare fără personalitate juridică sunt conduse de cîte un director sau inginer şef. Unităţile economice prevăzute în alini 1 au în componenţa lor mai multe ate­liere sau secţii de producţie, montaj şi pentru alte activităţi productive cores­punzător atribuţiilor care le-au fost sta­bilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior şi cu respectarea nor­melor unitare şi a structurilor tip, dn cazul în care aceste unităţi sunt situate în alte localităţi decit cele de care îşi are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organiza­torică un număr minim, de comparti­mente funcţionale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. Art. 9. — Biroul este un com­partime­­nt funcţional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activităţi omogene care necesită o organizare dis­tinctă. Biroul poate fi constituit inde­pendent dacă volumul de muncă necesi­tă un număr minim de 5 persoane ; de asemenea, se pot constitui, în mod ex­cepţional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. Art. 10. — Serviciul este un comparti­ment funcțional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activităţi im­portante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activităţi complemen­tare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puţin 15 persoane ; în cadrul unui serviciu cu cel puţin 20 persoane, dacă există o ac­tivitate care necesită o organizare dis­tinctă se poate înfiinţa şi un birou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. Art. 11. — întreprinderile sau combi­natele de grad special şi I sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic şi de producţie, un director adjunct comercial şi un contabil şef. întreprinderile de gradul II şi III sunt conduse de un director ajutat de un inginer şef, un director adjunct comer­cial şi un contabil şef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer şef sau, după caz, un conducător tehnic, precum şi un contabil şef. CAPITOLUL III Norme de structură pentru centralele industriale Art. 12 — Centrala este o unitate eco­nomică autonomă, de producţie, consti­tuită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenităţii produselor şi al tehnologiilor de fabricaţie, al cooperării, al integrării pentru realizarea unor pro­duse finite sau în funcţie de amplasarea teritorială a unităţilor componente. Cen­trala asigură de mod nemijlocit condu­cerea întreprinderilor şi a celorlalte uni­tăţi din componenţa sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi. In funcţie de volumul, complexitatea, im­portanţa şi specificul activităţii, struc­tura organizatorică a centralelor indus­triale cuprinde : A) Structura de producţie şi concepţie: a) întreprinderi (combinate) de pro­ducţie, transport, comerţ exterior ; b) institute sau centre de cercetare­­proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare ; c) uzine, fabrici, exploatări şi alte u­­nităţi similare fără personalitate juri­dică ; d) subunităţi de producţie şi concep­ţie prevăzute pentru întreprinderi la art. 3 pct A lit. a, b şi c ; e) laboratoare de cercetare ; f) secţii de cercetare-proiectare sau, după caz, secţii de cercetare şi secţii de proiectare. B) Structura funcţională: a)­­ birouri ; b) servicii ; c) direcţii. Compartimentele funcţionale din struc­tura organizatorică a centralelor indus­triale şi a celorlalte unităţi similare a­­sigură îndeplinirea atribuţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii în­treprinderii pe structura căreia s-au constituit. Art. 13. — Întreprinderile de produc­ţie, transport şi alte unităţi economice similare cu personalitate juridică, din subordinea centralelor, se organizează şi funcţionează potrivit dispoziţiilor le­gale privind organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat ; în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export şi un număr foarte mare de sortimente se pot înfiinţa, în subordinea centralelor, întreprinderi de comerţ ex­terior. Art. 14. — Institutele și centrele cu personalitate juridică, de cercetare, pro­iectare sau cercetare-proiectare se organi­zează ca unități de specialitate în subor­­dinea centralelor industriale și a altor unități similare, a ministerelor și celor­lalte organe centrale de stat, cu respec­tarea normelor unitare de structură spe­cifice acestora, prin hotărîri ale Consi­liului de Miniştri. Art. 15. — Uzinele, fabricile, exploată­rile şi alte unităţi economice similare fără personalitate juridică se organizea­ză in condiţiile prevăzute de art. 8, alin. 2 şi 3. Atelierele şi secţiile de producţie, mon­taj, service şi pentru alte activităţi pro­ductive, atelierele de proiectare şi labo­ratoarele de control şi cercetare se con­stituie potrivit normelor prevăzute la art. 4, 5, 6 şi respectiv 7. Art. 16. - Laboratorul de cercetare se poate constitui dacă volumul activi­tății necesita un număr de cel puțin 20 persoane, d­in care minimum 6 cercetă­tori, la care se adaugă personalul aju­tător de cercetare. Art. 17. — Secția de cercetare, de proiectare sau de cercetare-proiectare se poate constitui după cum urmează : a) secția de cercetare se constituie da­că volumul de activitate necesită cel puţin 50 persoane din care minimum 15 cercetători la care se adaugă personalul ajutător de cercetare; in secţiile mai mari se pot constitui laboratoare de cer­cetare dacă specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare organiza­torică distinctă ; b) secţia de proiectare se poate consti­tui dacă volumul activităţii necesită cel puţin 80 de persoane ; de regulă, în cadrul secţiilor se organizează colective de proiectare ; în cadrul secţiilor de pro­iectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ateliere de proiectare, dacă spe­cificul unor probleme necesită o delimi­tare organizatorică distinctă ; c) secţia de cercetare-proiectare se or­ganizează pe toate cazurile unde se im­pune o îmbinare strînsă a activităţii de cercetare cu cea de proiectare, dacă vo­lumul de activitate necesită cel puţin 60 persoane , în secţii mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cer­cetare sau ateliere de proiectare cu res­pectarea condiţiilor de mai sus şi a ce­lor prevăzute la art. 5 şi 16. Art. 18. — Birourile şi serviciile cen­tralei industriale se pot constitui cu respectarea elementelor normative pre­văzute la art. 9, respectiv art. 10. Art. 19. — Direcţiile cuprind mai mul­te birouri, servicii, secţii sau ateliere de proiectare şi de producţie, unităţi de cercetare şi alte compartimente potrivit structurilor organizatorice aprobate ; di­recţiile ce se pot organiza la centralele industriale şi unităţile asimilate acesto­ra sunt Direcţia tehnică şi de produc­ţie şi Direcţia comercială; la centralele mari şi cu activitate complexă se pot or­ganiza şi direcţii economice. La centralele constituite pe structura unei mari întreprinderi, directorul aces­teia este și director general adjunct al centralei; directorul general adjunct al centralei poate fi ajutat de un inginer șef. La centralele cu volum mare de acti­vitate de export-import și care, potrivit le­gii, efectuează direct operaţii de comerţ exterior, directorul comercial poate fi a­­jutat de un director adjunct pentru ex­port care poate avea în subordine 2—3 servicii specifice. La centralele care au de subordine în­treprinderi de comerţ exterior, nu se mai organizează compartimente de ex­port sau import. La centralele care au în planul­­ lor un volum mare de lucrări de investiţii se poate organiza un birou sau ser­viciu de investiţii în cadrul Direcţiei e­­conomice care să asigure rezolvarea tu­turor problemelor ce revin unităţii res­pective în calitatea sa de beneficiar sau de executant de lucrări în regie proprie. CAPITOLUL IV Personalul unităților economice Art. 20. —__ Personalul din unitățile e­­conomice se compune din următoarel­e categorii : a) muncitori ; b) personal de­­ conducere directă a (continuare în pag . 2-a) Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU . ­ . . . V în pagina a 4.a î ■ încheierea sesiunii Consiliului de Securitate ! ■ Ludvik Svoboda reales preşedinte al R.S. Cehoslovace CONSILIU DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Imagine din cartierul Tătăraşi Foto : P. VASILIU — coresp. Efectivul zootehnic de mîine, mai numeros şi mai productiv ca cel de azi! La C. A. P. Mogoşeşti-Siret •«uf uf » * • o mm mii li doi naşi de fu de ii, neluată în seamă ■ Culcuşul cald al unor prevederi (de plan) modeste ■ Cum să se intervină cu măsuri eficiente, dacă nu se confruntă zilnic pla­nul cu realizările? La cîteva sute de metri de ferma de vaci a cooperativei agricole din Mogo­şeşti-Siret se află ferma de stat, cu a­­celaşi profil, a C.A.S. Strunga. Aproape ca­ amplasare, dar departe ca rezultate. Dacă ferma de stat a obţinut anul tre­cut o producţie de 3.374 de litri (consi­derată de colectivul de muncă de aici ca fiind sub posibilităţi) la ferma coope­rativei agricole au rezultat doar 1.230 de litri de lapte pe vacă furajată. Conduce­rea cooperativei agricole e mulţumită, fi­indcă prevederile de plan au fost depă­şite cu 30 de litri, în medie, pe vacă fu­rajată. Anul acesta s-a prevăzut să se ob­ţină 1.500 de litri. O producţie destul de modestă la adăpostul căreia se poate sta liniştit. Şi se stă. Am fi dorit să ştim, de exemplu, care este producţia de lapte planificată, la zi, şi care sunt realizările. O astfel de evidenţă este ţinută în fermele de stat. Tovarăşul medic veterinar Marius Cîrlan, şeful fermei, n-a fost în măsură să ne prezinte aşa ceva, deoarece, după cum ne-a spus dînsul, ... nu se obişnuieşte. Dacă nu se ştie în ce ritm se realizează producţia planificată, dacă nu se confrun­tă zilnic prevederile cu realizările, cum să se poată interveni cu măsuri opera­tive, eficiente, pentru obţinerea unor rezultate mai bune? Pe masa de lucru a inginerului C. Mardare, directorul I.A.S. Miroslava, se află permanent o evidenţă precisă a producţiei obţinute la zi şi pe fiecare zi,­ faţă de prevederile de plan. Dacă într-o zi producţia scade , înseamnă că pe undeva a intervenit ceva. Imediat se descoperă cauza şi se iau măsuri pen­tru redresarea producţiei. La fel se ur­măreşte producţia şi la ferma de stat vecină a I.A.S. Strunga. Evidenţa­ este ţinută nu numai la nivelul fermei, ci şi pe loturi. Fiecare lucrător din ferma de stat cunoaşte precis cum stă cu planul, în fiecare zi. Aşa ar trebui să se prece­, doze şi la ferma C.A.P. "Mogoşoşli-Sîrot,­ dar aici n-au fost încheiate nici angaja­mentele dintre C.A.P. şi lucrătorii din zootehnie. Şi cînd te gîndeşti că au tre­cut trei luni din 1973... Din sat nu poţi şti ce se întîmplă în fermă Suntem­ obligaţi să facem din nou re­feriri la stilul de muncă al lucrătorilor din I.A.S. Conducerea fermei de stat de lingă Mogoşeşti-Siret, de exemplu, se prezintă în sector înaintea îngrijitorilor­­mulgători şi, cu excepţia pauzei de prînz, îşi petrece toată ziua în fermă. Intr-o fermă cu un efectiv de 320 de vaci cîte are ferma C.A.P. din Mogoşeşti-Siret, nu se poate spune că şeful de fermă sau ajutorul de şef de fermă n-ar avea ce face. Mai ales, în situaţia C.A.P. Mogo­şeşti-Siret unde ferma de vaci este „rup­tă în două“, e de lucru toată ziua (o parte din efectivul de vaci se află la Mogoşeşti-Siret, alta la Muncelui, intre punctele amintite distanţa fiind de cîţi­­va kilometri). Pe tovarăşul, Marius Cîr­lan l-am întîlnit în faţa sediului C.A.P. Ne-a spus că vine de la grajdurile de la Mogoşeşti-Siret. Tovarăşa Aneta Zaharia, tehniciană zootehnistă, economista fer­mei, se afla şi dumneaei la, sediu. In ziua respectivă (14 martie a.c.) nu mersese în sector. Nu cunoaşte nici problemele fermei deoarece. .. era „nouă“ în această funcţie (de la 1 martie). E clar că din sat nu poţi şti ce se în­tîmplă în fermă. Tot în ziua de 14 mar­tie la grupa de vaci de la Muncelui n-a fost nimeni din conducerea fermei. „A­­colo e paznicul, ne-a spus şeful fermei. El distribuie furajele, el ia în primire laptele“. Am văzut un grafic prin care era r,h SlfrJARO­­(continuare in pat. a 7-a) . In pagina a 3-a | Interesele cetăţeanului­­ şi răspunderea celor solicitaţi . | . ARH£Ţ IEȘEAN Frica de sport După intervenţii, insistenţe, du­pă o lungă goană pentru un certi­­ficat medical, în sfirşit, victorie!: băiatul mamei (sau fata mamei) a căpătat scutirea mult visată ţie la educaţie fizică. In septembrie 1972 — 604 „vic­torii“, in octombrie — 549, 316 — în noiembrie, 189­9 în decembrie. In prima lună a acestui an, incă 233 de scutiri de la orele de educa­ţie fizică au fost acordate elevilor din Iaşi. Din calcule naive („nu cumva Puiu să aibă vreo medie de 9“), din grijă exagerată („nu cumva Cocuţa să răcească“) se naşte ana­cronica dorinţă de a obţine o scu­tire de la educaţie fizică. Cu orice preţ! Din păcate, pentru capriciile părinţilor plăteşte odrasla. Un preţ mare, cu propria sănătate. Nu es­te nici o exagerare în această afir­maţie. Se pot folosi multe argu­mente pentru a demonstra că omul are nevoie de mişcare. In condiţi­ile de confort sporit ale vremii noastre, cultura fizică este un mij­loc de combatere a urmărilor ne­faste ale mobilităţii insuficiente. Dintre binefacerile odihnei active prin sport ne oprim doar la cîteva: menţinerea şi întărirea sănătăţii, creşterea în înălţime, îndreptarea unor defecte fizice, întărirea siste­mului nervos... Nu este greu de ghicit că, în final, toate aceste a­­vantaje duc la prelungirea vieţii. S-a constatat că la om inima este ,,călciiul lui Ahile“. Şi tot o consta­tare verificată în practică: schiul, înotul, alergările, alte forme ale culturii fizice întăresc inima. Poa­te nu lipsit de importanţă este şi faptul că se transmit descendenţilor caracterele dobindite de părinţi prin practicarea sportului (forţă, vigoare etc.). Profilaxia bolilor prin sport este incontestabilă, dar­­ printre pri­mele încercări sunt multe reuşite — cultura fizică este tot mai des fo­losită şi ca mijloc de tratament. In­­ plus, medicamentul „ideal“ — spor­tul­ — nu declanşează efecte nega­tive secundare aşa cum este cazul cu produsele farmacologice. Poate aceste argumente vor în­demna pe unii să renunţe la goa­na după scutirile de la orele de, e­­ducaţie fizică. Io ti/i/niuimuitiuiu/iu»^ D. SORI­AN Ui

Next