Flacăra Iaşului, martie 1973 (Anul 29, nr. 8224-8250)
1973-03-23 / nr. 8243
ANUL XXIX Nr. 8243 VINERI 23 MARTIE 1973 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. — Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum şi a unităţilor componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări şi altele similare — denumite în cele ce urmează unităţi economice, se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. - Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri şi subramuri economice, pentru unităţi asimilate centralelor, pentru întreprinderi şi unităţile componente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi economice. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi Art. 3. — In funcţie de Volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A. Structura de producţie şi concepţie. a) ateliere de producţie, montaj, service, proiectare, precum şi pentru alte activităţi productive ; b) laboratoare de control şi cercetare; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi productive ; d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică. H. Structura funcţională: a) birouri ; b) servicii. Art. 4. — Atelierul de producţie, montaj, service şi alte activităţi similare cuprinde cel puţin 4 formaţii de lucru, conduse de cîte un maistru ; mărimea acestor formaţii de lucru se stabileşte pa bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activităţi, depinzînd de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiştrii lucrează sub conducerea nemijlocită a şefului de atelier. Dacă volumul activităţii necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formaţii de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fără maiştri, şeful de atelier conducted nemaiodit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producţie de complexitate deosebită, formaţiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfăşoară pe schimburi, fiecare atelier avînd numărul de maiştri corespunzător normativelor şi cite un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atit în cadrul secţiilor de producţie, cit şi independent. Art. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puţin 25 de persoane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. Art. 6. — Laboratorul de control şi cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calităţii materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum şi unele lucrări cu caracter de studiu şi cercetare ; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin 5 persoane. Art. 7. — Secţia de producţie, montaj, service şi pentru alte activităţi productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităţilor legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puţin 3 ateliere de producţie; de asemenea, se pot constitui secţii în care şefii acestora conduc direct un număr de cel puţin 6 formaţii de lucru conduse de cîte un maistru. Activitatea în secţie se desfăşoară pe schimburi. Ea este condusă de un şef de secţie coordonator şi de şefi de secţie pe schimburi. Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secţiei. Şeful de secţie coordonator îndeplineşte şi atribuţia de şef de secţie pe schimb. Şeful de secţie , coordonator ajutat de ceilalţi şefi de schimb răspunde de asigurarea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii în toate schimburile, precum şi pentru realizarea planului pe întreaga secţie. Art. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică se pot înființa ,în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avînd procese de producție diferite, cu aprobarea Consiliului de conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale, ce urmează a lua fiinţă. Uzinele,fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică sunt conduse de cîte un director sau inginer şef. Unităţile economice prevăzute în alini 1 au în componenţa lor mai multe ateliere sau secţii de producţie, montaj şi pentru alte activităţi productive corespunzător atribuţiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior şi cu respectarea normelor unitare şi a structurilor tip, dn cazul în care aceste unităţi sunt situate în alte localităţi decit cele de care îşi are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim, de compartimente funcţionale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. Art. 9. — Biroul este un compartiment funcţional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activităţi omogene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane ; de asemenea, se pot constitui, în mod excepţional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. Art. 10. — Serviciul este un compartiment funcțional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activităţi importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activităţi complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puţin 15 persoane ; în cadrul unui serviciu cu cel puţin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înfiinţa şi un birou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. Art. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special şi I sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic şi de producţie, un director adjunct comercial şi un contabil şef. întreprinderile de gradul II şi III sunt conduse de un director ajutat de un inginer şef, un director adjunct comercial şi un contabil şef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer şef sau, după caz, un conducător tehnic, precum şi un contabil şef. CAPITOLUL III Norme de structură pentru centralele industriale Art. 12 — Centrala este o unitate economică autonomă, de producţie, constituită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenităţii produselor şi al tehnologiilor de fabricaţie, al cooperării, al integrării pentru realizarea unor produse finite sau în funcţie de amplasarea teritorială a unităţilor componente. Centrala asigură de mod nemijlocit conducerea întreprinderilor şi a celorlalte unităţi din componenţa sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi. In funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a centralelor industriale cuprinde : A) Structura de producţie şi concepţie: a) întreprinderi (combinate) de producţie, transport, comerţ exterior ; b) institute sau centre de cercetareproiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare ; c) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică ; d) subunităţi de producţie şi concepţie prevăzute pentru întreprinderi la art. 3 pct A lit. a, b şi c ; e) laboratoare de cercetare ; f) secţii de cercetare-proiectare sau, după caz, secţii de cercetare şi secţii de proiectare. B) Structura funcţională: a) birouri ; b) servicii ; c) direcţii. Compartimentele funcţionale din structura organizatorică a centralelor industriale şi a celorlalte unităţi similare asigură îndeplinirea atribuţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii întreprinderii pe structura căreia s-au constituit. Art. 13. — Întreprinderile de producţie, transport şi alte unităţi economice similare cu personalitate juridică, din subordinea centralelor, se organizează şi funcţionează potrivit dispoziţiilor legale privind organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat ; în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export şi un număr foarte mare de sortimente se pot înfiinţa, în subordinea centralelor, întreprinderi de comerţ exterior. Art. 14. — Institutele și centrele cu personalitate juridică, de cercetare, proiectare sau cercetare-proiectare se organizează ca unități de specialitate în subordinea centralelor industriale și a altor unități similare, a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structură specifice acestora, prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri. Art. 15. — Uzinele, fabricile, exploatările şi alte unităţi economice similare fără personalitate juridică se organizează in condiţiile prevăzute de art. 8, alin. 2 şi 3. Atelierele şi secţiile de producţie, montaj, service şi pentru alte activităţi productive, atelierele de proiectare şi laboratoarele de control şi cercetare se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 4, 5, 6 şi respectiv 7. Art. 16. - Laboratorul de cercetare se poate constitui dacă volumul activității necesita un număr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adaugă personalul ajutător de cercetare. Art. 17. — Secția de cercetare, de proiectare sau de cercetare-proiectare se poate constitui după cum urmează : a) secția de cercetare se constituie dacă volumul de activitate necesită cel puţin 50 persoane din care minimum 15 cercetători la care se adaugă personalul ajutător de cercetare; in secţiile mai mari se pot constitui laboratoare de cercetare dacă specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare organizatorică distinctă ; b) secţia de proiectare se poate constitui dacă volumul activităţii necesită cel puţin 80 de persoane ; de regulă, în cadrul secţiilor se organizează colective de proiectare ; în cadrul secţiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ateliere de proiectare, dacă specificul unor probleme necesită o delimitare organizatorică distinctă ; c) secţia de cercetare-proiectare se organizează pe toate cazurile unde se impune o îmbinare strînsă a activităţii de cercetare cu cea de proiectare, dacă volumul de activitate necesită cel puţin 60 persoane , în secţii mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare cu respectarea condiţiilor de mai sus şi a celor prevăzute la art. 5 şi 16. Art. 18. — Birourile şi serviciile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elementelor normative prevăzute la art. 9, respectiv art. 10. Art. 19. — Direcţiile cuprind mai multe birouri, servicii, secţii sau ateliere de proiectare şi de producţie, unităţi de cercetare şi alte compartimente potrivit structurilor organizatorice aprobate ; direcţiile ce se pot organiza la centralele industriale şi unităţile asimilate acestora sunt Direcţia tehnică şi de producţie şi Direcţia comercială; la centralele mari şi cu activitate complexă se pot organiza şi direcţii economice. La centralele constituite pe structura unei mari întreprinderi, directorul acesteia este și director general adjunct al centralei; directorul general adjunct al centralei poate fi ajutat de un inginer șef. La centralele cu volum mare de activitate de export-import și care, potrivit legii, efectuează direct operaţii de comerţ exterior, directorul comercial poate fi ajutat de un director adjunct pentru export care poate avea în subordine 2—3 servicii specifice. La centralele care au de subordine întreprinderi de comerţ exterior, nu se mai organizează compartimente de export sau import. La centralele care au în planul lor un volum mare de lucrări de investiţii se poate organiza un birou sau serviciu de investiţii în cadrul Direcţiei economice care să asigure rezolvarea tuturor problemelor ce revin unităţii respective în calitatea sa de beneficiar sau de executant de lucrări în regie proprie. CAPITOLUL IV Personalul unităților economice Art. 20. —__ Personalul din unitățile economice se compune din următoarele categorii : a) muncitori ; b) personal de conducere directă a (continuare în pag . 2-a) Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU . . . . V în pagina a 4.a î ■ încheierea sesiunii Consiliului de Securitate ! ■ Ludvik Svoboda reales preşedinte al R.S. Cehoslovace CONSILIU DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Imagine din cartierul Tătăraşi Foto : P. VASILIU — coresp. Efectivul zootehnic de mîine, mai numeros şi mai productiv ca cel de azi! La C. A. P. Mogoşeşti-Siret •«uf uf » * • o mm mii li doi naşi de fu de ii, neluată în seamă ■ Culcuşul cald al unor prevederi (de plan) modeste ■ Cum să se intervină cu măsuri eficiente, dacă nu se confruntă zilnic planul cu realizările? La cîteva sute de metri de ferma de vaci a cooperativei agricole din Mogoşeşti-Siret se află ferma de stat, cu acelaşi profil, a C.A.S. Strunga. Aproape ca amplasare, dar departe ca rezultate. Dacă ferma de stat a obţinut anul trecut o producţie de 3.374 de litri (considerată de colectivul de muncă de aici ca fiind sub posibilităţi) la ferma cooperativei agricole au rezultat doar 1.230 de litri de lapte pe vacă furajată. Conducerea cooperativei agricole e mulţumită, fiindcă prevederile de plan au fost depăşite cu 30 de litri, în medie, pe vacă furajată. Anul acesta s-a prevăzut să se obţină 1.500 de litri. O producţie destul de modestă la adăpostul căreia se poate sta liniştit. Şi se stă. Am fi dorit să ştim, de exemplu, care este producţia de lapte planificată, la zi, şi care sunt realizările. O astfel de evidenţă este ţinută în fermele de stat. Tovarăşul medic veterinar Marius Cîrlan, şeful fermei, n-a fost în măsură să ne prezinte aşa ceva, deoarece, după cum ne-a spus dînsul, ... nu se obişnuieşte. Dacă nu se ştie în ce ritm se realizează producţia planificată, dacă nu se confruntă zilnic prevederile cu realizările, cum să se poată interveni cu măsuri operative, eficiente, pentru obţinerea unor rezultate mai bune? Pe masa de lucru a inginerului C. Mardare, directorul I.A.S. Miroslava, se află permanent o evidenţă precisă a producţiei obţinute la zi şi pe fiecare zi, faţă de prevederile de plan. Dacă într-o zi producţia scade , înseamnă că pe undeva a intervenit ceva. Imediat se descoperă cauza şi se iau măsuri pentru redresarea producţiei. La fel se urmăreşte producţia şi la ferma de stat vecină a I.A.S. Strunga. Evidenţa este ţinută nu numai la nivelul fermei, ci şi pe loturi. Fiecare lucrător din ferma de stat cunoaşte precis cum stă cu planul, în fiecare zi. Aşa ar trebui să se prece, doze şi la ferma C.A.P. "Mogoşoşli-Sîrot, dar aici n-au fost încheiate nici angajamentele dintre C.A.P. şi lucrătorii din zootehnie. Şi cînd te gîndeşti că au trecut trei luni din 1973... Din sat nu poţi şti ce se întîmplă în fermă Suntem obligaţi să facem din nou referiri la stilul de muncă al lucrătorilor din I.A.S. Conducerea fermei de stat de lingă Mogoşeşti-Siret, de exemplu, se prezintă în sector înaintea îngrijitorilormulgători şi, cu excepţia pauzei de prînz, îşi petrece toată ziua în fermă. Intr-o fermă cu un efectiv de 320 de vaci cîte are ferma C.A.P. din Mogoşeşti-Siret, nu se poate spune că şeful de fermă sau ajutorul de şef de fermă n-ar avea ce face. Mai ales, în situaţia C.A.P. Mogoşeşti-Siret unde ferma de vaci este „ruptă în două“, e de lucru toată ziua (o parte din efectivul de vaci se află la Mogoşeşti-Siret, alta la Muncelui, intre punctele amintite distanţa fiind de cîţiva kilometri). Pe tovarăşul, Marius Cîrlan l-am întîlnit în faţa sediului C.A.P. Ne-a spus că vine de la grajdurile de la Mogoşeşti-Siret. Tovarăşa Aneta Zaharia, tehniciană zootehnistă, economista fermei, se afla şi dumneaei la, sediu. In ziua respectivă (14 martie a.c.) nu mersese în sector. Nu cunoaşte nici problemele fermei deoarece. .. era „nouă“ în această funcţie (de la 1 martie). E clar că din sat nu poţi şti ce se întîmplă în fermă. Tot în ziua de 14 martie la grupa de vaci de la Muncelui n-a fost nimeni din conducerea fermei. „Acolo e paznicul, ne-a spus şeful fermei. El distribuie furajele, el ia în primire laptele“. Am văzut un grafic prin care era r,h SlfrJARO(continuare in pat. a 7-a) . In pagina a 3-a | Interesele cetăţeanului şi răspunderea celor solicitaţi . | . ARH£Ţ IEȘEAN Frica de sport După intervenţii, insistenţe, după o lungă goană pentru un certificat medical, în sfirşit, victorie!: băiatul mamei (sau fata mamei) a căpătat scutirea mult visată ţie la educaţie fizică. In septembrie 1972 — 604 „victorii“, in octombrie — 549, 316 — în noiembrie, 1899 în decembrie. In prima lună a acestui an, incă 233 de scutiri de la orele de educaţie fizică au fost acordate elevilor din Iaşi. Din calcule naive („nu cumva Puiu să aibă vreo medie de 9“), din grijă exagerată („nu cumva Cocuţa să răcească“) se naşte anacronica dorinţă de a obţine o scutire de la educaţie fizică. Cu orice preţ! Din păcate, pentru capriciile părinţilor plăteşte odrasla. Un preţ mare, cu propria sănătate. Nu este nici o exagerare în această afirmaţie. Se pot folosi multe argumente pentru a demonstra că omul are nevoie de mişcare. In condiţiile de confort sporit ale vremii noastre, cultura fizică este un mijloc de combatere a urmărilor nefaste ale mobilităţii insuficiente. Dintre binefacerile odihnei active prin sport ne oprim doar la cîteva: menţinerea şi întărirea sănătăţii, creşterea în înălţime, îndreptarea unor defecte fizice, întărirea sistemului nervos... Nu este greu de ghicit că, în final, toate aceste avantaje duc la prelungirea vieţii. S-a constatat că la om inima este ,,călciiul lui Ahile“. Şi tot o constatare verificată în practică: schiul, înotul, alergările, alte forme ale culturii fizice întăresc inima. Poate nu lipsit de importanţă este şi faptul că se transmit descendenţilor caracterele dobindite de părinţi prin practicarea sportului (forţă, vigoare etc.). Profilaxia bolilor prin sport este incontestabilă, dar printre primele încercări sunt multe reuşite — cultura fizică este tot mai des folosită şi ca mijloc de tratament. In plus, medicamentul „ideal“ — sportul — nu declanşează efecte negative secundare aşa cum este cazul cu produsele farmacologice. Poate aceste argumente vor îndemna pe unii să renunţe la goana după scutirile de la orele de, educaţie fizică. Io ti/i/niuimuitiuiu/iu»^ D. SORIAN Ui