Flacăra Iaşului, martie 1973 (Anul 29, nr. 8224-8250)
1973-03-28 / nr. 8247
ANUL XXIX Nr. 8247 MIERCURI 28 MARTIE 1973 4 pagini 30 bani ?(y, fel? ; SS'/*# Proletari din toate ţările, uniţi -vul Incurnensului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Primăvara forţează porţile însămînţărilor, dar, pe alocuri, e nevoie şi de intervenţia oamenilor pentru înlăturarea excesului de umiditate Pe traseul Iaşi—Leţcani—Dumeşti A sosit primăvara. Ici-colo, la Leţcani şi Dumeşti, zăpada, puţind cit a mai rămas, se topeşte văzînd cu ochii. Pe alocuri pămîntul a început sa se zbicească şi peste cîteva zile va fi bine de arat şi semănat. Pe terenurile din şes, situate de o parte şi de alta a Bahluiului, băieşte apa. Acestea au fost primele noastre constatări pe raza celor două comune amintite. Poposind la consiliile populare comunale ,şi la cooperativele agricole din aceste localităţi, am căutat să aflăm de la factorii cu muncile de răspundere : 1) dacă au fost asigurate toate seminţele, deoarece timpul pentru semănat este foarte întîrziat şi, practic, în această campanie urgenţele şi epocile se vor suprapune ; 2) ce s-a întreprins pentru înlăturarea rapidă a excesului de umiditate pentru ca toate suprafeţele sa poată fi repede însămînţate. Leţcani Cu sacul gol, în pragul declanşării campaniei • La cooperativa agricolă din *„ Leţcani unmează'.sâ.se.însămînţeze culturi furajere pe 350 de hectare,- floarea-soarelui pe 300 hectare şi porumbi pe 1.790 de hectare. ..Acum un an pe vremea aceasta — ne spunea tov. Constantin Ştefan, secretarul comitetului comunal de partid — semănăm floarea-soarelui. Acum,...“. Acum nu se poate, e drept. Dar peste cîteva zile se va putea trece la treabă. Ca să se recupereze timpul pierdut, unitatea trebuie să fie pregătită, cum se spune, pina in dinţi. ..Aveţi toata săminţa asigurată?“ — întrebăm noi. „Nu, ni s-a răspuns. Abia acum o săptămînă ne-a sosit înştiinţarea de a ridica floarea-soarelui şi poruimbul. Şi apoi ne-a împiedicat şi viscolul (?!?). „Dar sămînţa pentru culturile furajere ?“. „Iaca, cu asta nu ştiu care-i situaţia. Cînd vine preşedintele cooperativei agricole, că azi e la Iaşi, mobilizăm autocamioanele la ridicarea seminţei din bază“, a conchis tov. Constantin Ştefan. Aşa se prezintă tovarăşii de la Leţcani la poarta campaniei agricole,cu sacul gol. A arunca vina pe viscolul care a fost la începutul lunii martie, e prea de tot. La alte cooperative agricole din judeţul nostru s-a început sortatul cartofilor de sămînţă.. La Leţcani nici gînd de aşa ceva. Să fi uitat tovarăşii din conducerea cooperativei ■ agricole, a comunei, că ne aflăm, la sfîrşitul lunii martie ? „Băltiri ? La noi nu se ridică probleme de natura aceasta“. Şi şesul era plin de „ochiuri“ Despre băltiri am stat de vorbă şi cu tovarăşa inginer Despina Savin, şefa fermei de vaci, şi cu tovarăşul C. Ştefan, secretarul comitetului comunal de partid. Ne-au spus că la dînşii nu se ridică probleme de natura aceasta. Am mers pe cîmp spre Cucuteni, de exemplu. La ieşirea din satul Leţcani am văzut -cum bălteşte apa pe ogoare. Dacă ar fi intervenit mina omului, apa s-ar fi scurs mult mai repede şi în felul acesta s-ar fi grăbit zbicirea suprafeţelor respective. Dar, cum nimeni nu acţiona... „Dacă aşa stau lucrurile, ne-a spus tov. C. Ştefan, după-amiază o să discutăm şi să mobilizăm oamenii la treabă“. Bine era dacă o astfel de măsură ar fi fost luată din proprie iniţiativă. Dumeşti Cu cinci autocamioane se aduceau ultimele seminţe In aceeaşi zi, la cooperativa agricolă din Dumeşti, se aduceau, cu cinci autocamioane, ultimele seminţe de porumb. „Aşa că putem declanşa campania în orice moment, ne-a spus tov. Pintilie Frătiţa, preşedintele cooperativei agricole. Avem asigurate toate seminţele (mazăre pentru 100 de hectare, măzăriche pentru 130 de hectare, fasole pentru 125 de hectare, floarea-soarelui pentru 400 de hectare, porumb pentru 750 de hectare, sfeclă de zahăr şi furajeră pentru 100 de hectare, gulii pentru 10 hectare etc.). Mecanizatorii sunt, gata și ei de lucru. Acum pîndim zvîntarea terenului ca să putem începe imediat aratul. Mai avem de arat vreo 500 de hectare“. Ce n-a văzut tov. Pintilie Frătiţa, preşedintele cooperativei agricole De o parte şi de alta a Bahluiului (în dreptul satului Banu) se întind cîteva zeci de hectare de teren arabil şi de păşune ale dumeştenilor. Terenul arabil n-a putut fi arat în toamna care a trecut din cauza ploilor. Acum, aici bălteşte apa. Cîteva canale superficiale ar duce la grăbirea scurgerii apelor care băltesc, spre Bahlui. In ziua prezenţei noastre în această unitate (26 martie a.c.) nu se afla pe cîmp la executarea unor astfel de şanţuri sau canale nici Un ţăran cooperator, nici un fermier sau brigadier. Tovarăşul Pintilie Frătiţa, preşedintele cooperativei agricole (cu care am discutat înainte de a constata că pe ogoarele dumeştenilor bălteşte apa), ne-a spus (ca şi tovarăşii de la Leţcani) că la dînşii nu sînt asemenea situaţii. Cum de n-o fi văzut excesul de umiditate de care am a- Gh. STEJAR® (continuare in pag. a 3-a) iiifti/fiiniriiifiri/iini/ftirfifiiii/iiiri/finiii'. Iconeri Pseudo-ambalaje Cumpărăturile fac parte din preocupările zilnice, mai mult sau mai puţin plăcute, de care nimeni nu e scutit. Mai puţin plăcute pentru că, uneori, nu prea găseşti in apropiere ce-ţi trebuie sau ce-ţi place, fiind nevoit să pierzi timpul căutînd. Ca şi cum aceste neplăceri n-ar fi suficiente, se adaugă şi altele, la prima vedere mărunte, dar la fel de sîditoare. Ai intrat, să spunem, intr-un magazin de tricotaje. Eşti satisfăcut că ai găsit ce doreai şi aştepţi împachetarea mărfii. Faza finală se dovedeşte cam dificilă pentru că hirtia de ambalaj nu e... pe măsura cumpărăturilor. Jenată, vînzătoarea încearcă o glumă: „A cam intrat hirtia noastră la spălat, dar cu puţină bunăvoinţă ţine şi aşa pină ajungeţi acasă“. Abia ieşit din magazin, îţi dai seama că toţi trecătorii pot vedea cu ce te-ai înnoit, chiar şi atunci cînd ai tîrguit lucruri puţin... expozabile. Din păcate, materialul de ambalat a „intrat la apa“ în cam multe unităţi comerciale. La o serie de magazine — ne semnalează un cililor — legumele sau fructele ni se servesc ambalate în modul cel mai civilizat. Ba mai mult, pentru murături sau alte produse suculente, poţi cumpăra şi pungi din material plastic. De ce nu sunt oare generalizate asemenea practici? Aceeaşi întrebare ne-o punem şi noi. Cert este ■ că posibilităţi de rezolvare a acestei probleme etichetată de unii drept ,,irezolvabilă“ s-ar găsi, dacă ar fi serios ■ căutate. Dar cum asta cere oarecare bătaie de cap, iar unii văd că „merge şi fără“, comoditatea învinge. Şi aşa se face că, uneori, clientul nu pleacă pe deplin mulţumit chiar de la magazine de „prim rang“. Cineva a cumpărat, bunăoară, de la Magazinul universal „Moldova“ două servicii de veselă pentru■ care n-a beneficiat decit după îndelungi rugăminți de un ambalaj acceptăbil. Tot, aici i s-a oferit altui client aparatul de radio... învelit în hîrtie, pentru că i se rătăcise, chipurile, cutia. Noi credem că nu-i vorba de ■‘„cauze obiective“, cum mai încearcă să susţină unii, ci de o evidentă neglijenţă. C. GRIGORAŞ umrm/tminim în riitmiitmnmmimim. Elevi din clasa a X-a de la Școala generală din Vînători, la lucrări practice în atelierul de radioelectronică. • In pagina a 2-a * • -- ................—............ # • 80 de ani de la • : crearea P.S.D.M.R.: : IAȘI — Mărturii a 9 ale mişcării socialiste şi muncitorești KIKLI JPNTP j în pagina a 4-a j B Eliberarea ultimului grup de prizonieri americani capturaţi j în Vietnamul de sud J w Noul guvern | al Republicii Chile j Noi lucrări de mecanizare PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). La Uzina mecanică de material rulant din Paşcani a pornit o largă acţiune de mecanizare şi modernizare, prin adoptarea de noi tehnologii, introducerea de instalaţii şi dispozitive de mecanizare, toate în scopul ridicării întregului proces de activitate la un nivel calitativ superior. Potrivit unui amplu plan de măsuri întocmit în această direcţie, de la începutul anului şi până în prezent s-au executat şi dat în funcţiune un număr de 8 obiective, care vizează mecanizarea unor operaţiuni. Printre acestea amintim: platformă mobilă pentru lucrări la pereţii şi acoperişul vagoanelor; tunel pentru vopsit rame - boghiuri; cuptor cu vatră mobilă pentru tratamente termice; tunel pentru uscat boghiuri ; containere pentru transport piese ş.a. In această acţiune de introducere a mecanizării în uzină sunt antrenate toate secţiile productive, toţi muncitorii, inginerii, economiştii şi tehnicienii, autoutilarea avînd un aport deosebit. VASILE ZAHARIA Imagine din secţia confecţii metalice de la Uzina mecanică a agriculturii și industriei alimentare, se lucrează la asamblarea unui cilindru uscător pentru furaje verzi. Pentru creşterea eficienţei activităţii industriale, Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie - 2 martie a.c. a indicat: VALORIFICAREA SUPERIOARA A MATERIILOR PRIME ŞI MATERIALELOR Mai multă responsabilitate, din partea fecâruia, în respectarea normelor de consum Reducerea continuă a cheltuielilor de producţie, economisirea metalului, a lemnului, a sculelor constituie, aşa cum au indicat în dese rînduri documentelede partid, coordonate majore pe care se înscriu preocupările tuturor colectivelor de muncă. InCuvîntarea rostită la încheierea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia: „întreprinderile trebuie să examineze cu cea mai mare atenţie şi răspundere cauzele care au dus la depăşirea normelor de consum şi să stabilească măsuri pentru reducerea lor rapidă...“, îmbunătăţirea continuă a normelor de consum, grija fiecăruia de a se înscrie permanent în cadrul prevederilor acestora sunt, în acest sens, forme de a contribui la efortul general de a produce mai bine şi în condiţii economice avantajoase. Analiza efectuată zilele trecute la Uzina de reparaţii auto a demonstrat că şi aici, ca şi în celelalte unităţi industriale ieşene, acestor aspecte li se acordă întreaga atenţie cuvenită, şi că, aşa cum se indica la plenară, s-a trecut imediat la acţiune ; numai că, din păcate, rezultatele nu se înscriu constant la nivelul posibilităţilor. „Existenţa unor serioase rezerve nevalorificate, ne spunea ing. Maria Rădulescu, de la grupa de proiectări tehnologice , a condus, încă la sfîrşitul anului trecut, la efectuarea unor studii ample avînd drept scop reaşezarea normelor de consum, în primul rînd pentru a se putea trece hotărît la economisirea metalului“. In prezent, după cum am putut constata, a început aplicarea măsurilor rezultate din aceste studii, cu multe urmări favorabile. Cum a trecut puţin timp de cînd a început aplicarea lor, vom cita doar cîteva din-, tre efectele scontate. Astfel, reproiectarea planelor de croire la transcontainere, va conduce la economisirea a 80—85 kg. metal de fiecare produs, iar folosirea unor noi matrițe pentru box-palete va micşora consumul de metal cu 4—5 kg. pe bucată. In ce privește fabricarea pieselor de schimb, numai îmbunătăţirea tehnologiilor de turnare va conduce la o economie anuală de peste 130 tone fontă, iar prin proiectarea unor noi matriţe, care să evite strunjirea, circa 30 tone.In esenţă, alături ,de reproiectarea unor procedee tehnice, folosirea optimă a matriţelor, recondiţionarea unor piese (în loc să fie confecţionate din nou) sunt direcţiile avute în vedere la această reaşezare, a normelor de consum. Şirul exemplelor poate continua încă mult. Important de subliniat este faptul că majoritatea acestor măsuri se aplică, urmărind ca pînă la sfîrşitul lunii şai ,se termine şi omologarea noilor tehnologii, care vor fi aplicate apoi fără întîrziere. S-a creat, aşadar, un cadru, favorabil pentru obţinerea unor produse de calitate, în condiţiile unor consumuri reduse. Am consemnat însă şi unele, anomalii care, dacă nu se intervine hotărît, pot La Uzina de reparaţii auto anula — parţial, desigur — rezultatele bune scontate. Ne referim, în primul rînd, la situaţia existentă în secţia a lll-a, şi nu numai aici. — Revizuirea normelor de consum e binevenită, ne declara maistrul principal Paul Jari. Păcat că acestea nu pot fi respectate, datorită aprovizionării necorespunzătoare (în special cu materiale supradimensionate). . Şi cum producţia nu poate să sufere, executăm multe piese în asemenea condiţii. Bunăoară, facem sute de bride din bară cu diametrul de 14 mm., fiindcă cea de 12 — mai apropiată de dimensiunea produsului finit, şi pe care o solicităm intens — nu există. Pierderea este evidentă, iar şirul exemplelor, nesfîrşit. Serviciul nostru de aprovizionare îşi face datoria defectuos, dar asta-i o problemă discutată de ani de zile, fără nici un efect! Din păcate, multe exemple vin să întărească această afirmaţie :"există în uzină multe şuruburi care nu pot ,fi, folosite, cele cu dimensiunile corespunzătoare cerinţelor producţiei’trebuind să fie executate pe foc, nu este sîrmă pentru sudură sub strat de flux (fapt care conduce, nejustificat, la creşterea consumului de electrozi, la diminuarea productivităţii muncii); multă vreme planşeul transcontainerelor a fost executat din 13(1) bucăţi mai mici de tablă înloc de 5 bucăţi cu dimensiuni normale (numai consumul de electrozi sporea, în asemenea condiţii, cu 150 la sută !), etc. Discuţiile purtate cu lucrătorii serviciului de aprovizionare au relevat că şi aceştia întîmpină greutăţi din partea furnizorilor uzinei, că se depun eforturi pentru îmbunătăţirea acestei stări de lucruri. Şi aşa, la fel ca in povestea cunoscută, şi unii şi alţii au aparent dreptate, numai că, în timp ce fiecare îşi „confecţionează“ scuze şi explicaţii, metalul se iroseşte, banii uzinei se pierd pe lucrări inutile, pe materiale supradimensionate ce sînt cumpărate pentru a nu fi — premeditat — folosite decit în parte. „Există deficienţe, ne declara ing. Corneliu Corbu, directorul uzinei, şi nu precis localizate, di in toate compartimentele şi la toatenivelurile. Soluţii constructive ne trebuie, şi fermitate în aplicarea lor!“. Discuţiile pe care le-am purtat cu numeroşi muncitori din uzină au demonstrat veridicitatea spuselor directorului unităţii, atît în ce priveşte lipsa de conlucrare între compartimente cît şi aplicarea cu întîrziere a măsurilor luate. „Inginerii tehnologi, care ar trebui să stea permanent aici, în secţie, sunt ca şi inexistenţi, ne spunea strungarul Gh. Periam Niciodată nu i-am văzut venind la noi să ne întrebe ceva, şi probabil de aceea unele soluţii tehnice cad în faţa realităţii“. Nu vrem să redăm şi alte păreri de acest gen, ci ne vom opri, în continuare, asupra altor aspecte. Lipsa unor scule de care este neapărată nevoie, ne spuneau muncitorul V. Horghidan şi maistrul N. Dinuţ concură şi ea la executarea unor lucrări în condiţii neavantajoase. Astfel, deoarece nu sunt filiere şi tarozi, operaţiile respective se efectuează la strung cu pierderi mari de metal și de timp. La fel, lipsa lunară. cu- Const. FALÁDIKA ■ (continuare in pag. a 3-a) IHACTRIVEA ÎMPOTRIVA W1WDAT11LOR $1 ALUNECĂRILOR DE TEREN Dovezi de înaltă solidaritate umană şi conştiinţă cetăţenească Peste 1.'ÎO0 de locuinţe afectate 3 lj satul ca un singur om ■ Sute de Cantităţile mari de apă provenite din topirea zăpezilor au provocat creşterea cotelor rîurilor Prut, Siret, Jijia şi Bahlui, precum şi alunecări de teren pe însemnate suprafeţe din judeţ. Au fost afectate peste 1.000 de locuinţe din oraşul Iaşi şi din alte localităţi ale judeţului, mai multe reţele de înaltă şi joasă tensiune, posturi de transformare, şosele, poduri, întinse suprafeţe de teren arabil şi păşuni. * Dind dovadă de un înalt spirit, de solidaritate umană, de ridicată conştiinţă cetăţenească, ostaşii, toţi locuitorii comunelor afectate au participat şi continuă să participe la acţiunile de ajutorare a sinistraţilor, de stăvilire a furiei apelor, de înlăturare a urmărilor alunecărilor de teren. La Grozeşti, în lupta împotriva inundaţiilor, toţi locuitorii satului sunt la datorie şi, împreună cu militarii, dau dovadă de adevărate acte de eroism. Acestora le-au venit în ajutor şi locuitorii din comuna Răducăneni. In comuna Costuleni, unde alunecările de teren au afectat peste 150 de case din satele Hiliţa, Cozia, Costuleni şi Covasna, printre oamenii care au muncit fără odihnă pentru evacuarea familiilor şi bunurilor aflate în pericol s-au aflat Toader Humă, D-tru Achiţei, Alex. Moraru, Alex. Achiţei, Stefan Achiţei, D-tru Trifan, C-tin Ticu, de un mare ajutor fiind şi elevii claselor a Vl-a, a VH-a si a VIII-a, in frunte cu cadrele didactice, de la Şcoala generala din Hiliţa. Asemenea fapte lăudabile s-au înregistrat şi la Gorban, Ciorteşti, Dagîţa, Schitu-Duca, Siretei, Comarna etc. Ieri, la ora 17, apele Prutului prezentau o creştere de 9 cm., faţă de ora 7, la punctul hidrometric Ungheni, cele ale Jijiei — o scădere de 8 cm. la Victoria, ale Bahluiului — o creştere de 35 cm. la Hirlău şi o scădere de 13 cm. la Iaşi. In aceste zile de încercări, întreaga populaţie din zonele afectate de inundaţii şi alunecări de teren, avîndu-i în frunte pe comunişti, şi sprijinită cu abnegaţie de ostaşi, se ridică cu toate forţele, cu toată dăruirea împotriva vicisitudinilor naturii. Ostaşii, sprijin de nădejde al locuitorilor suot mijloace mecanizate în ajutorul zonelor inundate