Flacăra Iaşului, martie 1973 (Anul 29, nr. 8224-8250)

1973-03-28 / nr. 8247

ANUL XXIX Nr. 8247 MIERCURI 28 MARTIE 1973 4 pagini 30 bani ?(y, fel? ; SS'/*# Proletari din toate ţările, uniţi -vul Incurn­ensului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Primăvara forţează porţile însămînţărilor, dar, pe alocuri, e nevoie şi de intervenţia oamenilor pentru înlăturarea excesului de umiditate Pe traseul Iaşi—Leţcani—Dumeşti A sosit primăvara. Ici-colo, la Leţcani şi Dumeşti,­ zăpada, puţind cit a mai rămas, se topeşte văzînd cu ochii. Pe alocuri pămîntul a început sa se zbicească şi peste cîteva zile va fi bine de arat şi semănat. Pe terenurile din şes, situate de o parte şi de alta a Bahluiului, băi­eşte apa. Acestea au fost primele noastre constatări pe raza celor două comune amintite. Poposind la consiliile populare comunale ,şi la cooperativele agricole din aceste loca­lităţi, am căutat să aflăm de la factorii cu muncile de răspundere : 1) dacă au fost asigurate toate seminţele, deoarece timpul pentru semănat este foarte întîrziat şi, prac­tic, în această campanie urgenţele şi epocile se vor­ suprapune ; 2) ce s-a între­prins pentru­ înlăturarea rapidă a excesului de umiditate pentru ca toate suprafe­ţele sa poată fi repede însămînţate. Leţcani Cu sacul gol, în pragul declanşării campaniei • La cooperativa agricolă­­ din *„ Leţcani un­mează'.sâ.se.însămînţeze culturi furajere pe 350 de hectare,-­ floarea-soarelui pe 300 hectare şi porumbi pe 1.790 de hectare. ..Acum un an pe vremea aceasta — ne spunea tov. Constantin Ştefan, secretarul comitetului comunal­ de partid — semă­năm­ floarea-soarelui. Acum,...“.­ Acum nu se poate, e drept. Dar peste cîteva zile se va putea trece la treabă. Ca să se recupereze timpul pierdut, unitatea trebuie să fie pregătită, cum se spune, pina in dinţi. ..Aveţi toata săminţa asi­gurată?“ — întrebăm noi. „Nu, ni s-a răspuns. Abia acum o săptămînă ne-a so­sit înştiinţarea de a ridica floarea-soare­lui şi poruimbul. Şi apoi ne-a împiedicat şi viscolul­ (?!?). „Dar sămînţa pentru culturile furajere ?“. „Iaca, cu asta nu ştiu care-i situaţia. Cînd vine preşedin­tele cooperativei agricole, că azi e la Iaşi, mobilizăm autocamioanele la ridicarea seminţei din bază“, a conchis tov. Con­stantin Ştefan. Aşa se prezintă tovarăşii de la Leţcani la poarta campaniei agricole,­­cu sacul gol. A arunca vina pe viscolul care a fost la începutul lunii martie, e prea de tot. La alte cooperative agricole din jude­ţul nostru s-a început sortatul cartofilor de sămînţă.. La Leţcani nici gînd de aşa ceva. Să fi uitat tovarăşii din conducerea cooperativei ■ agric­ole, a comunei, că ne aflăm, la sfîrşitul lunii martie ? „Băltiri ? La noi nu se ridică probleme de natura aceasta“. Şi şesul era plin de „ochiuri“ Despre băltiri am stat de vorbă şi cu tovarăşa inginer Despina Savin, şefa fer­mei de vaci, şi cu tovarăşul C. Ştefan, secretarul comitetului comunal de partid. Ne-au spus că la dînşii nu se ridică pro­bleme de natura aceasta. Am mers pe cîmp spre Cucuteni, de exemplu. La ieşirea din satul Leţcani am văzut -cum bălteşte apa pe­ ogoare. Dacă ar fi intervenit mina omului, apa s-ar fi scurs mult mai repede şi în felul acesta s-ar fi grăbit zbicirea suprafeţelor res­pective. Dar, cum nimeni nu acţiona... „Dacă aşa stau lucrurile, ne-a spus tov. C. Ştefan, după-amiază o să discutăm şi să mobilizăm oamenii la treabă“. Bine era dacă o astfel de măsură ar fi fost luată din proprie iniţiativă. Dumeşti Cu cinci autocamioane se aduceau ultimele seminţe In aceeaşi zi, la cooperativa agricolă din Dumeşti, se aduceau, cu cinci auto­camioane, ultimele seminţe de porumb. „Aşa că putem declanşa campania în o­­rice moment, ne-a spus tov. Pintilie Fră­­tiţa, preşedintele cooperativei agricole. A­­vem asigurate toate seminţele (mazăre pentru 100 de hectare,­ măzăriche pen­tru 130 de hectare, fasole pentru 125 de hectare, floarea-soarelui pentru 400 de hectare, porumb pentru 750 de hectare, sfeclă de zahăr şi furajeră pentru­ 100 de hectare, gulii pentru 10 hectare etc.). Me­canizatorii­ sunt, gata și ei de lucru. Acum pîndim zvîntarea terenului ca să putem începe imediat aratul. Mai avem de a­­rat vreo 500 de hectare“. Ce n-a văzut tov. Pintilie Frătiţa, preşedintele cooperativei agricole De o parte şi de alta a Bahluiului (în dreptul satului Banu) se întind cîteva zeci de hectare de teren arabil şi de pă­şune ale dumeştenilor. Terenul arabil n-a putut fi arat în toamna care a trecut din cauza ploilor. Acum, aici bălteşte apa. Cîteva canale superficiale ar duce la gră­birea scurgerii apelor care băltesc, spre Bahlui. In ziua prezenţei noastre în a­­­ceastă unitate (26 martie a.c.) nu se afla pe cîmp la executarea unor astfel de şanţuri sau canale nici Un ţăran coope­rator, nici­ un fermier sau brigadier. To­varăşul Pintilie Frătiţa, preşedintele co­operativei agricole (cu care am discutat înainte de a constata că pe ogoarele du­meştenilor bălteşte apa), ne-a spus (ca şi tovarăşii de la Leţcani) că la dînşii nu sînt asemenea situaţii. Cum de n-o fi vă­zut excesul de umiditate de care am a- Gh. STEJAR® (continuare in pag. a 3-a) iiifti/fiiniriiifiri/iini/ftirfifiiii/iiiri/finiii'. I­­co­ne­ri Pseudo-ambalaje Cumpărăturile fac parte din preocupările zilnice, mai mult sau mai puţin plăcute, de care ni­meni nu e scutit. Mai puţin plăcute pentru că, uneori, nu prea găseşti in apropiere ce-ţi trebuie sau ce-ţi place, fiind nevoit să pierzi timpul căutînd. Ca şi cum aceste neplă­ceri n-ar fi suficiente, se adaugă şi altele, la prima vedere mărunte, dar la fel de sîd­itoare. Ai intrat, să spunem, intr-un magazin de tri­cotaje. Eşti satisfăcut că ai găsit ce doreai şi aştepţi împachetarea mărfii. Faza finală se dovedeşte cam dificilă pentru că hirtia de ambalaj nu e... pe măsura cum­părăturilor. Jenată, vînzătoarea în­cearcă o glumă: „A cam intrat hir­tia noastră la spălat, dar cu puţină bunăvoinţă ţine şi aşa pină ajun­geţi acasă“. Abia ieşit din magazin, îţi dai seama că toţi trecătorii pot vedea cu ce te-ai în­noit, chiar şi atunci cînd ai tîrguit lucruri puţin... expozabile. Din pă­cate, materialul de ambalat a „in­trat la apa“ în cam multe unităţi comerciale. La o serie de magazine — ne semnalează un ci­lilor — legumele sau fructele ni se servesc ambalate în modul cel mai civilizat. Ba mai mult, pentru murături sau alte produse suculen­te, poţi cumpăra şi pungi din ma­terial plastic. De ce nu­­ sunt oare generalizate asemenea practici? Aceeaşi întrebare ne-o punem şi noi. Cert este ■ că posibilităţi de rezolvare a acestei probleme eti­chetată de unii drept ,,irezolvabilă“ s-ar găsi, dacă ar fi serios ■ căutate. Dar cum asta cere oarecare bătaie de cap, iar unii văd că „merge şi fără“, comoditatea învinge. Şi aşa se face că, uneori, clientul nu plea­că pe deplin mulţumit chiar de la magazine de „prim rang“. Ci­neva a cumpărat, bunăoară, de la Magazinul universal „Moldova“ două servicii de veselă pentru■ care n-a beneficiat decit după înde­lungi rugăminți de un ambalaj ac­­ceptă­bil. Tot, aici i s-a oferit altui client aparatul de radio... învelit în hîrtie, pentru că i se rătăcise, chi­purile, cutia. Noi credem că nu-i vorba de ■‘„cauze obiective“, cum mai încear­că să susţină unii, ci de o evi­dentă neglijenţă. C. GRIGORAŞ ­umrm/tm­in­im în riitmiitmnmmimim­. Elevi din clasa a X-a de la Școala generală din Vînători, la lucrări practice în atelierul de ra­­dioelectronică. • In pagina a 2-a * • -- ................—............ # • 80 de ani de la • : crearea P.S.D.M.R.: : IAȘI — Mărturii a 9 ale mişcării­­ socialiste şi muncitorești K­IK­L­I JPNTP j în pagina a 4-a j B Eliberarea ultimului­­ grup de prizonieri­­ americani capturaţi j în Vietnamul d­e sud J w Noul guvern | al Republicii Chile j Noi lucrări de mecanizare PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). La Uzina meca­nică de material rulant din Paşcani a pornit o largă acţiune de mecani­zare şi moderniza­re, prin adoptarea de noi tehnologii, introducerea de in­stalaţii şi dispozi­tive de mecaniza­re, toate în scopul ridicării întregului proces de activitate la un nivel calita­tiv superior. Potri­vit unui amplu plan de măsuri în­tocmit în această direcţie, de la în­ceputul anului şi până în prezent s-au executat şi dat în funcţiune un număr de 8 obiec­tive, care vizează mecanizarea unor operaţiuni. Printre acestea amintim: platformă mobilă pentru lucrări la pereţii şi acoperi­şul vagoanelor; tu­nel pentru vopsit rame - boghiuri; cuptor cu vatră mo­bilă pentru trata­mente termice; tu­nel pentru uscat boghiuri ; containe­re pentru transport piese ş.a. In această acţiu­ne de introducere a mecanizării în u­­zină sunt antrena­te toate secţiile productive, toţi muncitorii, ingine­rii, economiştii şi tehnicienii, autouti­­larea avînd un a­­port deosebit. VASILE ZAHARIA Imagine din secţia confecţii metalice de la Uzina mecanică a agriculturii și industriei alimentare, se lucrează la asamblarea unui cilindru uscător pen­tru furaje verzi. Pentru creşterea eficienţei activităţii indu­striale, Plenara C.C. al P.C.R. din 28 febru­arie - 2 martie a.c. a indicat: VALORIFICAREA SUPERIOARA A MATERIILOR PRIME ŞI MATERIALELOR Mai multă responsabilitate, din partea f­ecâruia, în respectarea normelor de consum Reducerea continuă a cheltuielilor de producţie, economisirea metalului, a lem­nului, a sculelor constituie, aşa cum au indicat în dese­ rînduri documentele­­de partid, coordonate majore pe care se în­scriu preocupările tuturor colectivelor de muncă. In­­Cuvîntarea rostită la încheie­rea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februa­rie — 2 martie a.c., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia: „întreprinderile trebuie să examineze cu cea mai mare atenţie şi răspundere cauzele care au dus la depăşirea normelor de consum şi să stabilească măsuri pentru reducerea lor rapidă...“, îmbunătăţirea continuă a normelor de consum, grija fiecăruia de a se înscrie permanent în cadrul pre­vederilor acestora sunt, în acest sens, forme de a contribui la efortul general de a produce mai bine şi în condiţii e­­conomice avantajoase. Analiza efectuată zilele trecute la U­­zina de reparaţii auto a demonstrat că şi aici, ca şi în celelalte unităţi indus­triale ieşene, acestor aspecte li se acor­dă întreaga atenţie cuvenită, şi că, aşa cum se indica la plenară, s-a trecut ime­diat la acţiune ; numai că, din păcate, re­zultatele nu se înscriu constant la nive­lul posibilităţilor. „Existenţa unor se­rioase rezerve nevalorificate, ne spunea ing. Maria Rădulescu, de la grupa de proiectări tehnologice , a condus, încă la sfîrşitul anului trecut, la efectuarea unor studii ample avînd drept scop re­aşezarea normelor de consum, în primul rînd pentru a se putea trece hotărît la economisirea metalului“. In prezent, du­pă cum am putut constata, a început a­­plicarea măsurilor rezultate din aceste studii, cu multe urmări favorabile. Cum­ a trecut puţin timp de cînd a început aplicarea lor, vom cita doar cîteva din-, tre efectele scontate. Astfel, reproiecta­­rea planelor de croire la transcontaine­­re, va conduce la economisirea a 80—85 kg. metal de fiecare produs,­ iar folosi­rea unor noi matrițe pentru box-palete va micşora consumul de metal cu 4—5 kg. pe bucată. In ce privește fabricarea pieselor de schimb, numai îmbunătăţirea tehnologiilor de turnare va conduce la o economie anuală de peste 130 tone fontă, iar prin proiectarea unor noi ma­triţe, care să evite strunjirea, circa 3­0 tone.In esenţă, alături ,de reproiectarea unor procedee tehnice, folosirea optimă a matriţelor, recondiţionarea unor pie­se (în loc să­ fie confecţionate din nou) sunt direcţiile avute în vedere la aceas­tă reaşezare, a normelor de consum. Şi­rul exemplelor poate continua încă mult. Important de subliniat este faptul că majoritatea acestor măsuri se aplică, ur­mărind ca pînă la sfîrşitul lunii şai ,se termine şi omologarea noilor tehnologii, care vor fi aplicate apoi fără întîrziere. S-a creat, aşadar, un cadru, favorabil pentru obţinerea unor produse de calita­te, în condiţiile unor­­ consumuri reduse. Am consemnat însă şi unele, anomalii care, dacă nu se intervine hotărît, pot La Uzina de reparaţii auto anula — parţial, desigur — rezultatele bune scontate. Ne referim, în primul rînd, la situaţia existentă în secţia a lll-a, şi nu numai aici. — Revizuirea normelor de consum e binevenită, ne declara maistrul principal Paul Jari. Păcat că acestea nu pot fi res­pectate, datorită­ aprovizionării necores­punzătoare (în special cu materiale su­pradimensionate). . Şi cum producţia nu poate să sufere, executăm multe piese în asemenea condiţii. Bunăoară, facem sute de bride din bară cu diametrul de 14 mm., fiindcă cea de 12 — mai apro­piată de dimensiunea produsului finit, şi pe care o solicităm intens — nu exis­tă. Pierderea este evidentă, iar şirul e­­xemplelor, nesfîrşit. Serviciul nostru de aprovizionare îşi face datoria defectuos, dar asta-i o problemă discutată de ani de zile, fără nici un efect! Din păcate, multe exemple vin să întă­rească această afirmaţie :"există în uzi­nă multe şuruburi care nu pot ,fi, folo­site, cele cu dimensiunile corespunzătoa­re cerinţelor producţiei’­trebuind să­ fie executate pe foc, nu este sîrmă pentru sudură sub strat de flux (fapt care con­­duce, nejustificat, la creşterea consumu­lui de electrozi, la diminuarea producti­vităţii muncii); multă vreme planşeul transcontainerelor a fost executat d­in 13(1) bucăţi mai mici de tablă în­­loc­ de 5 bucăţi cu dimensiuni normale (numai­­ consumul de electrozi sporea, în aseme­nea condiţii, cu 150 la sută !), etc. Discuţiile purtate cu lucrătorii servi­ciului de aprovizionare au relevat că şi aceştia întîmpină greutăţi din partea fur­nizorilor uzinei, că se depun eforturi pentru îmbunătăţirea acestei stări de lu­cruri. Şi aşa, la fel ca in povestea cu­noscută, şi unii şi alţii au aparent drep­tate,­­ numai că, în timp ce fiecare îşi „confecţionează“ scuze şi explicaţii, me­talul se iroseşte, banii uzinei se pierd pe lucrări inutile, pe materiale supradimen­­sionate ce sînt cumpărate pentru a nu fi — premeditat — folosite decit în par­te. „Există deficienţe, ne declara ing. Corneliu Corbu, directorul uzinei, şi nu precis localizate, di in toate comparti­mentele şi la toate­­nivelurile. Soluţii constructive ne trebuie, şi fermitate în a­­plicarea lor!“. Discuţiile pe care­ le-am purtat cu nu­meroşi muncitori din uzină au demon­strat veridicitatea spuselor directorului unităţii, atît în ce priveşte lipsa de con­lucrare între compartimente c­ît şi apli­carea cu întîrziere a măsurilor luate. „Inginerii tehnologi, care ar trebui să stea permanent aici, în secţie, sunt ca şi inexistenţi, ne spunea strungarul Gh. Periam Niciodată nu i-am văzut venind la noi să ne întrebe ceva, şi probabil de aceea unele soluţii tehnice cad în faţa realităţii“. Nu vrem să redăm şi alte păreri de acest gen, ci ne vom opri, în continuare, asupra altor aspecte. Lipsa unor scule de care este neapărată ne­voie, ne spuneau muncitorul V. Horghi­­dan şi maistrul N. Dinuţ concură şi ea la executarea unor lucrări în condiţii neavantajoase. Astfel, deoarece nu sunt filiere şi tarozi, operaţiile respective se efectuează la strung cu pierderi mari de metal și de timp. La fel, lipsa lunară. cu- Const. FALÁDIKA ■ (continuare in pag. a 3-a) IH­ACTRIVEA ÎMPOTRIVA W1WDAT11LOR $1 ALUNECĂRILOR DE TEREN Dovezi de înaltă solidaritate umană şi conştiinţă cetăţenească Peste 1.'ÎO0 de locuinţe afectate 3 lj satul ca un singur om ■ Sute de Cantităţile mari de apă provenite din­­ topirea zăpezilor au provocat creşterea­­ cotelor rîurilor Prut, Siret, Jijia şi Bah­­l­­ui, precum şi alunecări de teren pe în­semnate suprafeţe din judeţ. Au fost afectate peste 1.000 de locuin­ţe din oraşul Iaşi şi din alte localităţi ale judeţului, mai multe reţele de înaltă şi joasă tensiune, posturi de transfor­mare, şosele, poduri, întinse suprafeţe de­­ teren arabil şi păşuni. * Dind dovadă de un înalt spirit, de so­lidaritate­­ umană, de ridicată conştiinţă cetăţenească, ostaşii, toţi locuitorii co­munelor afectate au participat şi conti­nuă să participe la acţiunile de ajutorare a sinistraţilor, de stăvilire a furiei ape­lor, de înlăturare a urmărilor alunecări­lor de teren. La Grozeşti, în lupta împotriva inun­daţiilor, toţi locuitorii satului sunt la da­torie şi, împreună cu militarii, dau do­vadă de adevărate acte de eroism. Aces­tora le-au venit în ajutor şi locuitorii din comuna Răducăneni. In comuna Cos­­tuleni, unde alunecările de teren au a­­fectat peste 150 de case din satele Hili­­ţa, Cozia, Costuleni şi Covasna, printre oamenii care au muncit fără odihnă pen­tru evacuarea familiilor şi bunurilor a­­flate în pericol s-au aflat Toader Hu­mă, D-tru Achiţei, Alex. Moraru, Alex. Achiţei, Stefan Achiţei, D-tru Trifan, C-­tin Ticu, de un mare ajutor fiind şi elevii claselor a Vl-a, a VH-a si a VIII-a, in frunte cu cadrele didactice, de la Şcoala generala din Hiliţa. Asemenea fapte lăudabile s-au înregistrat şi la Gor­­ban, Ciorteşti, Dagîţa, Schitu-Duca, Si­retei, Comarna etc. Ieri, la ora 17, apele Prutului prezen­tau o creştere de 9 cm., faţă de ora 7, la punctul hidrometric Ungheni, cele ale Jijiei — o scădere de 8 cm. la Victo­ria, ale Bahluiului — o creştere de 35 cm. la Hirlău şi o scădere de 13 cm. la Iaşi. In aceste zile de încercări, întreaga populaţie din zonele afectate de inunda­ţii şi alunecări de teren, avîndu-i în frunte pe comunişti, şi sprijinită cu ab­negaţie de ostaşi, se ridică cu toate for­ţele, cu toată dăruirea împotriva vicisi­tudinilor naturii. Ostaşii, sprijin de nădejde al locuitorilor s­uot mijloace mecanizate în ajutorul zonelor inundate

Next