Flacăra Iaşului, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8303-8328)

1973-06-10 / nr. 8311

i. ANUL XXIX Nr. 8311 DUMINICĂ 10 IUNIE 1973 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-văl Incurn Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ^§7 Naţionalizarea — un moment istoric al revoluţiei socialiste Se împlinesc 25 de ani — la 11 iunie— de la marele act de dreptate socială la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. Este un prilej de omagiu pentru Partidul Comunist Român sub conducerea căruia s-a înfăptuit naţionalizarea, pentru clasa muncitoare, masele largi care au realizat în fapt acest act revoluţionar, care, printr-o muncă plină de eroism au consolidat şi dezvoltat continuu proprietatea socialistă. Evidenţierea semnificaţiei acestui moment al naţionalizării se impune cu atît mai mult, cu cit partidul nostru a avut o valoroasă contribuţie la soluţionarea concretă a uneia din legităţile fundamentale ale revoluţiei şi construcţiei socialiste — socializarea socialistă a principalelor mijloace de producţie. Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie şi crearea proprietăţii sociale corespunde unei necesităţi obiective, decurge din înseşi cerinţele legilor generale de dezvoltare a societăţii. In Manifestul Partidului Comunist, Marx şi Engels arătau: „Proletariatul va folosi dominaţia lui politică pentru a smulge burgheziei, pas cu pas, întregul capital, pentru a centraliza toate instrumentele de producţie în miinile statului, adică în miinile proletariatului organizat ca clasă dominantă şi pentru a mări, cit se poate de repede, masa forţelor de producţie“. Pentru partidele comuniste, această prevedere are un caracter programatic, fiind realizată prin căi şi metode ce ţin de specificul şi particularităţile istorice dintr-o ţară sau alta. La noi în ţară, naţionalizarea principalelor mijloace de producţie a decurs din necesitatea etapei noi în care se afla revoluţia populară. După instaurarea republicii la 30 decembrie 1017, după făurirea partidului unic muncitoresc, in februarie 1948, socializarea socialistă a mijloacelor de producţie devenise nu numai o necesitate obiectivă, ci şi cea mai importantă sarcină a revoluţiei socialiste. Cu prilejul aniversării semicentenarului partidului, tovarăşul MOIAI, VLAUţiESCU, sublinia în acest sens: „Realizarea acestui salt calitativ în viaţa societăţii noastre impunea ca o condiţie sine qui non trecerea avuţiei naţionale numiriile celor ce muncesc. Un rol hotăritor l-au avut în acest sens actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie şi, apoi, cooperativizarea agriculturii, care au dus la crearea unui puternic sector socialist în economie“. Actul naţionalizării a fost minuţios pregătit de partid şi de statul popular din punct de vedere economic, politic, juridic şi organizatoric. Ia Plenara C.C. al P.C.R. din 10 11 iunie 1948, care a analizat situaţia politică şi economică din ţară, a fost hotărită trecerea principalelor mijloace de producţie în miinile statului şi transformarea lor în bun al întregului popor. La 11 iunie 1948, Marea Adunare Naţională a discutat şi aprobat Legea naţionalizării principalelor mijloace de producţie industriale, bancare, miniere, de asigurare şi transport. Prin aplicarea legii naţionalizării au trecut în proprietatea statului: 28 uzine metalurgice, 112 întreprinderi ale metalurgiei prelucrătoare, 20 de societăţi pe acţiuni de construcţii, 4 întreprinderi pentru producţia sticlei, 74 fabrici de timplarie, 64 fabrici de bumbac, 108 întreprinderi textile, 25 de societăţi petroliere şi de gaze, 84 întreprinderi chimice, căile ferate particulare, şantierele navale, întreprinderile electrotehnice şi uzine de construcţii şi aparate. In total au fost naţionalizate 8.894 de întreprinderi, din care 3.560 întreprinderi de interes local, care au fost predate organelor locale ale puterii de stat spre administrare şi gospodărire. Naţionalizarea a marcat o etapă calitativ nouă în evoluţia relaţiilor economtico-sociale din ţara noastră, .Acest act a dus la crearea unei puternice baze economice pentru dictatura proletariatului. După naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, sarcina ce revenea tînărului nostru stat popular era crearea unui sistem socialist de conducere al economiei naţionale care să corespundă cerinţelor obiective ale proprietăţii socialiste asupra mijloacelor de producţie. Au fost create posibilităţile trecerii la economia planificată. Actul naţionalizării simbolizează un moment important în lupta dusă de clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea, sub conducerea Partidului Comunist, pentru desfiinţarea exploatării omului de câtre ori, pentru lichidarea dominaţiei asupra economiei româneşti, atît a capitalului autohton, cit şi a celui străin, pentru crearea relaţiilor de producţie socialiste. 11 iunie 1948 reprezintă punctul de pornire al proprietăţii socialiste. Apreciind la adevărata valoare „moştenirea" primită de la vechiul regim, înţelegem mai bine realizările obţinute în dezvoltarea producţiei materiale, în industrializarea socialistă a ţării în aceşti 25 de ani care au trecut de la naţionalizare. In acest sfert de veac de la naţionalizare, producţia industrială a sporit considerabil, nivelul anului 1972 fiind de 28 de ori mai mare decit cel al anului 1947. In anul 1972 s-a obţinut o producţie industrială egală cu cea din primul deceniu al existenţei republicii populare. In proprietatea oamenilor muncii se află astăzi o avere de peste 7,5 ori mai mare faţă de 1950, capabilă să aducă un venit naţional de peste 14 ori mai mare decit la începutul construcţiei socialismului. In anii 1930—1970 circa 60 la sută din numărul total al modernelor întreprinderi puse în funcţiune au fost amplasate în judeţele care în trecute (continuare în pag. a 3-a) s Tînăra Elena Lupu de la atelierul montanj-export din cadrul întreprinderii judeţene de industrie locală din Iaşi, se numără printre muncitorii fruntaşi în întrecerea socialistă. Datorită hărniciei şi priceperii sale, reuşeşte ca planul de producţie zilnică să fie depăşit cu 10 la sută. Foto : L. STRATULAT Expuneri cu prilejul aniversării actului naţionalizării Continuă seria manifestărilor prilejuite de aniversarea unui sfert de veac de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie industrială. Cîteva sute de participanţi — elevi şi tineri din unităţile industriale ale municipiului — au avut prilejul, aseară, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, să ia cunoştinţă de evenimentele din iunie 1948, de lupta clasei muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru transformarea socialistă a ţării, de dezvoltarea pe care a cunoscut-o judeţul nostru în aceşti 25 de La adunare a luat parte tovarăşul Leonid Gribincea, prim-secretar al Comitetului municipal Iaşi al U.T.C. Expunerile prezentate au fost urmărite cu un viu interes de cei prezenţi. Schiţe în creion. Ieri, s-a deschis sau elicopterul . In spatele consiliului popular comunal a aterizat elicopterul „Aviasanului" sa ia, pentru o intervenţie chirurgicală, la Iaşi, o ţărăncuţă. Cazul nu putea fi rezolvat de organismele sanitare locale în cele mai bune condiţiuni, aşa că s-a făcut apel, ca în numeroase alte împrejurări, la cele mai moderne mijloace din dotare. - Mamaie, hai şi mata cu mine pînă la Iaşi, că mi-i cam teamă ! - se roagă fata. Aşa se face că mătuşa Lisaveta (ori Ortansa — că nu mai lin minte) face botezul aerului, împreună cu alţi doi copii care au ţinut morţiş să-şi însoţească sora. — E un caz obişnuit, de rutină — îmi spune secretarul comitetului comunal de partid Vlădeni. Ne aflam în momentul solemn al înminării unor carnete de partid. Căpătau legitimaţie de comunist trei lucrători de la zootehnie, tînărul inginer şi director al S.M.A.-ului şi alţii. La Şipote, în aceeaşi zi au primit carnetul de partid trei intelectuali şi un tehnician, iar la Plugari două ţărănci de vîrstă mijlocie şi o tînâ- ră tehniciană. Pare cam arbitrară această trecere a mea de la momen- tul plecării unei fete cu elicopterul la Iaşi, pentru o operaţie, la emoţiile cîtorva noi membri de partid din mediul rural. Eu însă cred că există o intimă legătură între emanciparea, civilizarea satului românesc şi întărirea organizaţiilor de partid. Am observat mai atent, pornind de la această asociere de fapte, mulţi pioni ai noului, ai grijii faţă de sătean cu care ne-am obişnuit şi care nu ne atrag condeiul reportericesc decît în clipele de defecţiune. Pe a patra magistrală intercomunală asfaltul se apropie de nordicul nostru vecin - Botoşanii. Acum cincisprezece ani n-aveam nici un kilometru de asfalt pe drumurile judeţului. Azi cîteva cooperative agricole din judeţ au secţii auto cu zeci de camioane, ce prestează servicii chiar şi industriei. O uriaşă divizie mecanizată, cu citeva bune regimente de tractorişti, specialişti în irigare şi electrificarea muncii in zootehnie - impînzeşte satele judeţului, conectate toate la sistemul energetic naţional. O impresionantă reţea sanitară rurală, cu spitale, dispensare, sute de medici generalişti, pediatri şi stomatologi, mii şi mii de profesori pentru învăţămîntul de zece ani, producţii agricole cum n-a mai cunoscut istoria noastră şi care ne-au adus mult rivnitul loc doi pe ţară, iată fapte care nu-i rău să mai fie amintite cind vedem şi ce avem inca de făcut pentru un trai mai bun in oropsitul de odinioară sat moldovenesc. Iar fiindcă pornisem de la elicopter, mi-am amintit de o intîmplare hazlie, petrecută într-un cadru dramatic. Grozeştii se aflau sub apă, luptau oamenii eroic să salveze tot ce se putea şi să bareze cit deţit calea puhoaielor. Cu bărci, cum maşinile-amfibii ale armatei, oamenii se grăbeau să iasă din zona ameninţata. Dar la Sălăjeni-Grozeşti un moşneag, ce-i cotat pe cuptor, se adresa calm reprezentanţilor autorităţilor : - Eu, tovarăşi, nu plec decit dacă mă luaţi şi pe mine cu elicuptiorul. Pină la urmă, repetînd cuvîntul rotunjit atit de ^ neaoş de bătrin, au chemat elicopterul şi ghiduşul moş Ion , s-a înălţat în slăvi şi a revenit vesel pe uscat. După fiecare zbor, cind reluăm contactul cu pămintul ce ne-a născut, trebuie să-i privim mai sfielnici luminile şi umbrele. Mihai DUMITRU! s * Casa scriitorilor din Iaşi Ieri, a avut loc inaugurarea Casei scriitorilor din Iaşi, situată pe str. Cuza Vodă. La festivitate, au participat tovarăşii Ioan Manciuc, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, primsecretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Iaşi, Teodor Căluşer, membru supleant al biroului Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, Pavel Florea, secretar al Comitetului municipal de partid. De asemenea, au fost prezenţi, scriitori, critici, ziarişti. Cu acest prilej, prozatorul Mircea Radu Iacoban, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Iaşi, a rostit cuvîntul de deschidere, aducînd mulţumiri organelor de partid şi de stat pentru acest sediu, unde, de acum înainte, vor avea loc întîlniri cu cititorii, şedinţe de cenaclu, lansări de cărţi, dezbateri pe diverse teme, seri literare etc. In partea a doua a şedinţei inaugurale au fost decernate premiile Asociaţiei scriitorilor din Iaşi pe 1972 poeţilor : Ioanid Romanescu pentru volumul „Favoare“ şi Ovidiu Genaru pentru cartea „Patimile după Bacovia“. Au fost, de asemenea, sărbătoriţi scriitorul Corneliu Ştefanache şi criticii Mihai Dragan şi Al. Călinescu, laureaţi ai premiilor Uniunii scriitorilor din Republica Socialistă România, pe 1972. Criticul Const. Ciopragaa relevat cu această ocazie, în cuvinte calde, meritele deosebite ale laureaţilor, subliniind că este o mîndrie pentru oraşul Iaşi recunoaşterea şi pe această cale a talentului lor. In continuare, actorul Teofil Vâlcu, directorul Teatrului Naţional „Vasîle Alecsandri“ din Iaşi, a citit poeziile „Secară“, de Ioanid Romanescui și „încă sunt în putere“ de Ovidiu Genaru. Din noul peisaj urbanistic al Iasului Folu , F. VA51LII coresp. In pagina a 4-a \ Regulile de procedură \ {privind desfăşurarea {Conferinţei europene \ { pentru securitate şi cooperare Intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii artiştilor plastici, cu prilejul vizitării expoziţiei „125 de ani de la Revoluţia din 1848 in România“ In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziţia jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluţia din 1848 in România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii şi graficienii de pe întreg cuprinsul ţării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintaşi, celor ce au purtat steagul mişcării revoluţionare paşoptiste, luptând, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam şi ţară, pentru libertate şi progres, pentru unitatea şi independenţa naţiunii române. La vernisaj au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Cere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ. De asemenea, erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Sunt de faţă participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii artiştilor plastici, mulţi dintre ei prezenţi cu opere în expoziţie, critici de specialitate şi alţi oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea in sala expoziţiei, secretarul general al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, preşedintele de onoare al Uniunii artiştilor plastici, Brăduţ Covaliu, preşedintele U.A.P., de membrii Biroului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut în cadrul Conferinţei lor naţionale problemele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ţinut să fie prezenţi la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă şi însufleţită primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi satisfacţia pentru prilejul de a se întîlni din nou cu conducătorul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, , ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt invitaţi să viziteze expoziţia, care are drept ,,motto“ cuvintele pline de semnificaţie rostite de secretarul general al partidului la recenta adunare populară de la Iaşi . „Sărbătorind împlinirea a 125 de ani de la Revoluţia de la 1848 din Ţările Române, cel mai înalt omagiu pe care-l putem aduce memoriei acelora care au ridicat şi ţinut sus, în acele vremuri grele, steagul luptei pentru libertate naţională, pentru unitatea şi progresul patriei este de a ne angaja cu toţii să muncim cu toată energia şi priceperea pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România“. De o parte şi de alta a panoului unde este înscris citatul, se află, într-o simbolică alăturare, un grup sculptural reprezentând mai mulţi revoluţionari paşoptişti şi un bust, realizat în bronz, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Sunt parcurse sălile expoziţiei, care reuneşte circa 300 de lucrări, selecţionate din cele peste 1 000 prezentate juriului. Numărul mare al exponatelor, valoarea lor artistică şi educativă, tematica bogată ilustrează revelator largul şi viul ecou pe care aniversarea Revoluţiei de la 1848 l-a găsit în inima şi conştiinţa artiştilor din toate generaţiile — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care cinstesc memorabilul eveniment, una din paginile cele mai mişcătoare şi înălţătoare ale istoriei noastre, izvor de generoasă inspiraţie. Aşa cum o atestă aceste noi opere ale lor, ei duc mai departe tradiţia artei noastre plastice în oglindirea principalelor momente din trecutul de luptă eroic al poporului român, tradiţie strălucit reprezentată, în zilele fierbinţi ale lui '48, de creatori patrioţi ca Ion Negulici, I. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanţi direcţi la revoluţie, care şi-au pus talentul în slujba marilor idealuri naţionale. Revoluţia de la 1848, pe care au slăvit-o, în decursul timpului, atîţia iluştri artişti, ne este în-Aş dori să încep — deşi sînteţi la sfîrşitul lucrărilor conferinţei — prin a vă adresa salutul şi felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat şi guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a Conferinţei pe ţară a Uniunii artiştilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea Uniunii să particip la deschiderea conferinţei. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem şi aici unele inovaţii, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziţii alcătuite de artiştii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluţia din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expoziţia, am putut căpăta o imagine a ceea ce aţi realizat, a ceea ce puteţi realiza atunci cînd vă propuneţi să daţi expresie unor momente importante din istoria naţională, să înfăţişaţi eroismul, lupta pentru o viaţă mai bună, mai dreaptă, pentru progres şi civilizaţie, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziţie este bună. Sunt înfăţişate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie insă caracteristica generală a expoziţiei, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului este că, folosindu-se stiluri şi maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conţinut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziţie a reuşit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). Înţelegeţi că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, in faţa tuturor celor care au expus aci, să exprimpreferinţele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cit şi ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aş dori să-i felicit călduros pe toţi artiştii plastici care au contribuit la realizarea expoziţiei, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sunt expuse aici — propunîndu-şi ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, şi să le urez succese şi mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, aşa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretenţios. Aş putea spune că în această situaţie mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziţia pe care am văzut-o tot aci, cu cîţiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut paşi foarte mari, mai cu seamă în direcţia redării unui conţinut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aş dori să nu-mi luaţi în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinţei dumneavoastră şi al deschiderii acestei minunate expoziţii, pentru a-mi exprima dorinţa, dorinţa conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă şi artistică. Avem în faţă o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluţionare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naţionalizare, făţişată astăzi în noi viziuni plastice, de pe poziţiile înaintate, militante ale artei noastre socialiste. Expoziţia constituie în fapt o vastă frescă a acelui neuitat an revoluţionar. In sugestive imagini artistice, intr-o mare diversitate de stiluri, sunt redate principalele momente ale mişcării paşoptiste, caracterul ei unitar şi profund naţional, este pusă în lumină Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar şi peste un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veţi angaja să faceţi ceva în această privinţă. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecţiei naţionale armate antifasciste. Aşteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puţin cu acelaşi succes ca şi la expoziţia prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuieşte politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate şi inepuizabile surse de inspiraţie. Sunt convins că vă veţi strădui să puneţi în valoare acest bogat , material faptic, acest puternic entuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilităţi nelimitate de a realiza aceasta. în politica internaţională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obţin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între state. Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregătitoare ale Conferinţei general-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferinţa miniştrilor de externe, începe deci Conferinţa pentru securitatea europeană. Acesta este un succes deosebit de important al naţiunilor europene — deci şi al naţiunii române — al tuturor naţiunilor lumii. Ar trebui să vă gîndiţi să daţi expresie prin arta dumneavoastră şi acestor schimbări, năzuinţelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lume apăcii. Iată ce surse de inspiraţie vă oferă viaţa. Am dori ca, aşa cum aţi reuşit acum să prezentaţi în această expoziţie momente din trecutul mai îndepărtat, al patriei noastre, să realizaţi în anii următori noi expoziţii în care să fie oglindite momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieţii şi muncii sale, imaginea felului în care se realizează programul partidului nostru. Totodată, să redaţi succesele popoarelor în lupta ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destindere şi pace pe plan internaţional. Sper că atît cei mai în vîrstă, cei de vîrstă mijlocie cit şi cei tineri — care s-au întrecut, aş putea spune, pentru a prezenta opere cit mai valoroase în această expoziţie — se vor lua în continuare la întrecere pentru a da poporului opere şi mai bune, şi mai valoroase, pentru a contribui şi pe această cale la ridicarea nivelului de cultură al maselor, la elevarea spirituală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieţi mai bune pe pămîntul patriei noastre. Sînt convins că ne vom întîlni la noi expoziţii şi mai mari, şi mai frumoase. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră, urez comitetului pe care l-aţi ales succes în îndrumarea activităţii de creaţie. Aceste succese depind de munca tuturor artiştilor plastici, de felul în care fiecare înţelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, intr-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, în felul său, servind poporul, cauza socialismului şi păcii. (Aplauze puternice, prelungite). înrîurirea deosebită pe care a avut-o asupra evoluţiei ulterioare a naţiunii noastre. O serie de valoroase pînze, sculpturi şi lucrări de grafică evocă în chip emoţionant istoricele adunări de la Blaj şi islaz, de pe Cîmpia Filaretului, eroica ridicare la luptă a maselor — forţa moronfirtuare în pag a 2-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. încheierea lucrărilor Conferinţei naţionale a Uniunii artiştilor plastici Simbăta dimineaţa s-au încheiat in Capitală lucrările Conferinţei naţionale a Uniunii artiştilor plastici. Timp de trei zile, participanţii au dezbătut problemele majore, de actualitate, ale artelor plastice, au analizat activitatea desfăşurată de Uniune, în perioada care a trecut de la ultima conferinţă pe ţară. Delegaţii şi invitaţii au făcut, cu acest prilej, un rodnic schimb de opinii şi au relevat căile şi mijloacele menite să contribuie la deplina propăşire a plasticii româneşti,la afirmarea ei plenară în slujba înfăptuirii politicii partidului nostru de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Au fost aprobate, totodată, noul statut, al Uniunii, precum şi rezoluţia Conferinţei naţionale a Liniunii artiştilor plastici. In deschiderea şedinţei, au fost comunicate rezultatele alegerii Comitetului pe ţară al Uniunii artiştilor plastici; alcătuit din 95 de membri, noul organ reprezintă toate domeniile artei plastice şi filialele din ţară ale Uniunii. In cadrul şedinţei a fost anunţată, de asemenea, componenţa noului Birou al Uniunii. In numele Comitetului pe ţară şi al Biroului U.A.P., Brăduţ Covaliu a mulţumit pentru încrederea acordată de a fi ales din nou preşedinte, angajîndu-se, în acelaşi timp, de a duce la îndeplinire marile sarcini care stau în faţa obştii artiştilor plastici. In continuare,, artistul poporului Ion Jalea a exprimat mulţumiri pentru cinstea realegerii sale ca preşedinte de onoare al U.A.P. şi a urat succes noii conduceri a Uniunii, membrilor săi, în activitatea viitoare. Intr-o atmosferă de mare entuziasm, participanţii la conferinţă au aprobat textul unei telegrame pe care au adresat-o Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Reunindu-se în prima sa şedinţă, Comitetul pe ţară al Uniunii artiştilor plastici a ales Biroul Uniunii în următoarea componenţă : preşedinte de onoare — Ion Jalea ; preşedinte — Brăduţ Covaliu; vicepreşedinţi — Geza Vida, Ion Sălişteanu, Paul Erdos, Ion Frunzetti ; secretari — Ion Pacea, Paul Vasilescu, Napoleon Zamfir, Costel Badea; membri — Corneliu Baba, Ion Irimescu, Ovidiu Maitec, Cecilia Storck-Botez, Traian Brădean, Viorel Mărgineanu, Dan Hatmanu, Dan Nemţeanu, Ion State, Anton Eberwein, Mircea Spătaru, Constantin Costa, (Agerpres)