Flacăra Iaşului, octombrie 1973 (Anul 29, nr. 8407-8432)

1973-10-02 / nr. 8407

FLACARA IAŞULUI 30 de ani de la crearea Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (urmare din pas. 1) tare dialectică. De aceea, ţara noastră desfăşoară o politică externă activă, în­tărind continuu colaborarea şi prietenia cu toate ţările socialiste, cu toate ţările în curs de dezvoltare, care luptă pentru dezvoltarea lor economică şi socială inde­pendentă, cu statele capitaliste dezvoltate, participînd activ la diviziunea internaţio­nală a muncii. Punem la baza relaţiilor internaţionale principiile deplinei egali­tăţi în drepturi, respectului independen­ţei şi suveranităţii naţionale, neameste­cului în treburile interne, avantajului reciproc. Recenta vizită pe care am făcut-o în şase ţări din America Latină, ca şi vizita din primăvara anului 1972 în mai mul­te ţări din Africa, precum şi vizitele fă­cute în ţările din Europa şi Asia con­stituie o expresie elocventă a participării Republicii Socialiste România la dezvolta­rea largă a colaborării internaţionale, la lupta pentru pace şi colaborare între toate popoarele lumii. Constatăm cu multă satisfacţie că în viaţa internaţională s-au obţinut o serie de rezultate pozitive, că se afirmă un curs nou, de destindere şi colaborare în­tre statele lumii. România şi-a adus con­tribuţia activă la dezvoltarea pe această cale a vieţii internaţionale. Am militat în mod permanent pentru lichidarea vechii politici imperialiste de forţă şi dictat, împotriva colonialismului, neoco­­lonialismului, pentru a se pune capăt războaielor locale şi stărilor de încorda­re, pentru soluţionarea problemelor liti­gioase dintre state pe calea paşnică, a tratativelor. O activitate susţinută am desfăşurat în vederea ţinerii Conferinţei general-euro­­pene. Am participat activ atît la lucră­rile pregătitoare de la Helsinki, la pri­ma fază a Conferinţei care a început cu întîlnirea miniştrilor de externe, şi sun­tem­ ferm decişi să ne aducem contri­buţia tot mai activă la a doua fază a Con­ferinţei — care se desfăşoară la Geneva — la elaborarea documentelor care să asigure aşezarea relaţiilor dintre state­le europene pe principii noi, de egalita­te şi respect, să asigure fiecărei naţiuni europene posibilitatea de a-şi concentra eforturile în direcţia dezvoltării econo­­mico-sociale, fără teama de a fi victi­ma vreunei agresiuni sau intervenţii din afară. Dorim ca Conferinţa general-eu­­ropeană să deschidă o eră nouă in re­laţiile din Europa, în relaţiile din în­treaga lume — o eră a colaborării trai­nice între toate popoarele! (Aplauze pu­ternice). Acţionînd pentru consolidarea şi dez­voltarea cursului destinderii în viaţa in­ternaţională,­ nu uităm nici un moment că acest curs se află la început, că mai sunt forţe imperialiste, reacţionare, care se opun noii politici de destindere. De aceea, este necesar să se acţioneze cu toa­tă fermitatea pentru a se asigura înfăp­tuirea politicii noi, garantîndu-se astfel fiecărui popor dreptul la dezvoltare li­beră, independentă, la organizarea vie­ţii economico-sociale corespunzător nă­zuinţelor sale. Considerăm că, în această direcţie, este necesară unirea tuturor forţelor antiimpe­rialiste d­in cadrul cărora ţările socialis­te, partidele comuniste şi muncitoreşti, mişcările de eliberare naţională, ţările ca­re luptă pentru dezvoltarea lor economică independentă, intelectualitatea, femeile, tineretul, forţele democratice de pretutin­deni, în frunte cu clasa muncitoare au de jucat un rol hotăritor. Fină la urmă, pa­cea, dezvoltarea liberă, independentă stă în mîinile popoarelor! Numai acţiunea unită a tuturor forţelor progresiste de pretutindeni poate asigura o pace traini­că, făurirea unei lumi mai drepte, mai bune, pentru toate naţiunile. (Aplauze pu­ternice, urale). Ne pronunţăm cu energie pentru mă­suri hotărîte în direcţia dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, pen­tru dezarmarea generală. Considerăm că aceasta constituie o necesitate imperioa­să pentru destinderea omenirii, ţinînd seama atît de cheltuielile uriaşe care se fac an de an pentru înarmare şi care apasă greu pe umerii tuturor popoarelor, cit şi de acumularea unor stocuri tot mai mari de arme de distrugere în masă, cum sunt armele nucleare şi cele chimice şi bacteriologice. Nu se poate asigura o ade­vărată destindere şi colaborare, fără a se trece concret la măsuri în direcţia dezar­mării ! Suntem­ preocupaţi de a asigura partici­parea tot mai activă a tuturor popoarelor la soluţionarea marilor probleme interna­ţionale. Acordăm un rol important ţări­lor mici şi mijlocii care trebuie să-şi spu­nă cuvîntul în soluţionarea tuturor pro­blemelor vieţii internaţionale. In acest context acordăm o mare însemnătate în­tăririi şi creşterii rolului Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, al altor organisme inter­naţionale. Preocupîndu-ne de toate acestea nu ui­tăm, în acelaşi timp, că pînă la adopta­rea unor măsuri concrete de dezarmare, trebuie să ne îngrijim continuu de întă­rirea capacităţii de apărare a patriei. De aceea, vom continua şi în viitor să acor­dăm atenţia necesară dotării cu mijloace de luptă, ridicării pregătirii militare şi politice a armatei noastre, considerind că aceasta constituie o obligaţie faţă de cau­za apărării cuceririlor socialiste ale ţării, faţă de interesele naţionale ale întregu­lui nostru popor. Totodată, vom întări co­laborarea cu armatele ţărilor participan­te la Tratatul de la Varşovia, cu arma­tele tuturor ţărilor socialiste ; vom acţio­na, de asemenea, pentru întărirea colabo­rării cu armatele ţărilor care luptă pentru dezvoltarea lor economică şi socială de­­sine-stătătoare, pentru apărarea indepen­denţei şi suveranităţii lor. Merită ca la această festivitate să men­ţionez faptul că de la început partidul a acordat o atenţie deosebită reorganizării armatei pe baze noi, preocupîndu-se atît de dotarea ei, cit şi de formarea unui corp de ofiţeri ieşiţi din rîndurile clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, ale poporului. S-a desfăşurat şi se desfăşoară o intensă activitate educativă, organele politice şi organizaţiile de partid avînd un rol important în munca de formare a conştiinţei noi a militarilor forţelor noas­tre armate. Am pornit întotdeauna de la faptul că o adevărată armată populară trebuie să constituie pavăza cuceririlor revoluţionare ale poporului, să fie apără­toarea de nădejde a independenţei şi su­veranităţii ţării! (Aplauze, urale). De altfel, înseşi tradiţiile vechi — aş putea spune din epocile de dezvoltare a Ţărilor româneşti — dovedesc că armata a slujit întotdeauna interesele poporului, a constituit forţa de bază a luptei împo­triva dominaţiei străine, pentru cucerirea şi apărarea independenţei. Nu doresc să încep de la Decebal. Amintiţi-vă însă de Mircea, de Ştefan, de Mihai Viteazul, de Tudor Vladimirescu, de rolul armatei în revoluţia din 1848, de contribuţia ei la realizarea Unirii în 1859, de participarea armatei la lupta pentru independenţă în 1877, şi împotriva ocupaţiei germane în războiul din 1 916—1 918. Toate aceste tradiţii, continuate în răz­boiul împotriva Germaniei hitleriste, trec ca un fir roşu prin întregul proces de dezvoltare şi întărire a armatei noastre de astăzi. Experienţa trecutului ne arată că trebuie să facem totul pentru întărirea unităţii indestructibile dintre forţele ar­mate şi întregul popor! Fiecare ofiţer, fiecare soldat trebuie să ştie că nu are o datorie mai sfîntă decit de a-şi servi po­porul, cuceririle socialismului, patria! (Aplauze, urale puternice). Totodată, acordăm atenţie ridicării ni­velului de pregătire pentru apărare a în­tregului popor. In acest sens, acordăm o mare însemnătate gărzilor patriotice, de­taşamentelor de pregătire militară ale ti­neretului — forme de pregătire şi înar­mare a întregului popor. Pornim de la faptul că forţa şi capacitatea de luptă ale armatei, ale poporului constau în strinsa lor unitate, în acţiunea lor unită într-o direcţie unică. Apărarea cuceririlor revo­luţionare, a independenţei şi suveranităţii nu pot fi asigurate decit prin acţiunea unită a întregului popor, din care armata face parte integrantă. (Aplauze puternice, urale). Dragi tovarăşi, Aniversarea înfiinţării Diviziei „Tudor Vladimirescu — Debreţin“ trebuie să con­stituie un imbold pentru întreaga noastră armată de a-şi ridica necontenit nivelul pregătirii de luptă şi politică, de a par­ticipa activ la întreaga activitate pentru înfăptuirea programului elaborat de Con­gresul al X-lea al partidului. Adresez, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al meu personal, cele mai calde felicitări tuturor soldaţilor, ofiţeri­lor şi generalilor din Divizia „Tudor Vla­dimirescu — Debreţin“, care a fost dis­tinsă astăzi cu înaltul Ordin „Tudor Vla­dimirescu“, clasa I. (Aplauze puternice, lirare). Acordarea acestei înalte distincţii trebuie să constituie un îndemn pentru toţi militarii Diviziei de a face totul pen­­tru a fi gata să servească, în orice îm­prejurare, interesele patriei, ale întregu­lui popor. (Aplauze puternice, urale). Urez militarilor Diviziei „Tudor Vladi­mirescu — Debreţin“, tuturor militarilor armatei noastre noi şi noi succese în pregătirea de luptă şi politică. Fiți gata, întotdeauna, pentru apărarea socialismului, pentru apărarea patriei! (Aplauze, urale puternice, prelungite). Festivitatea conferirii Ordinului Tudor Vladimirescu“, clasa I 99 (urmare din pag. 1)­­Nicolae Ceauşescu călduroase mulţumiri, exprimînd, totodată, profunda recunoştin­ţă a întregului personal al Diviziei pen­tru onoarea de a-l avea în mijlocul lor cu acest prilej pe eminentul conducă­tor al partidului şi al statului, coman­dantul suprem al Forţelor Armate, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, a luat cuvîntul general­­de armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţionale. In uralele şi aclamaţiile celor prezenţi, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea conducătorului partidului şi statului nostru — strălucită reafir­mare a politicii interne şi externe a parti­dului, a sintetizat direcţiile spre care îşi îndreaptă eforturile sale poporul nostru în vederea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, preocupările Ro­mâniei socialiste de a lărgi şi întări rela­ţiile sale cu toate ţările, de a-şi aduce contribuţia tot mai mare la cauza păcii şi socialismului, la promovarea cooperă­rii şi înţelegerii internaţionale. In acelaşi timp, cuvîntarea a reprezentat un docu­ment de o excepţională însemnătate pri­vind întărirea pe mai departe a capaci­tăţii de apărare a patriei, creşterea rolu­lui armatei ca şcoală de educaţie politică, patriotică şi cetăţenească. Urmărită cu deosebită atenţie şi larg interes, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost subliniată, în repetate rînduri, cu îndelungi urale Intr-o ţinută impecabilă, unităţile Divi­ziei în frunte cu Drapelul de luptă, distins cu Ordinul „Tudor Vladimirescu“, clasa I, defilează şi prezintă onorul comandantu­lui suprem al Forţelor noastre Armate. Solemnitatea consacrată aniversării Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ ia sfîrşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. . Militarii armatei noastre îşi exprimă şi cu acest prilej dragostea şi recunoştinţa lor fierbinte faţă de partid şi secretarul său general, voinţa de a munci cu dăru­ire şi perseverenţă pentru înfăptuirea po­liticii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru formarea de luptă­tori iscusiţi, apărători de nădejde ai cu­ceririlor revoluţionare ale poporului, ai independenţei şi suveranităţii scumpei noastre patrii, Republica Socialistă Româ­nia. * Solemnitatea desfăşurată cu prilejul decorării Drapelului de luptă al Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ cu Ordi­nul „Tudor Vladimirescu“ clasa I, a fost transmisă în direct de posturile noastre de radio şi televiziune.­­¥■ La Casa centrală a armatei, a avut loc o adunare festivă consacrată aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei „Tu­dor Vladimirescu-Debreţin“ Au luat parte tovarăşii Gheorghe Stoi­ca, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., general de armată Ion Io­­niţă, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul a­­părării naţionale, Dumitru Coliu, membru al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului a­­părării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, adjuncţi ai ministrului apărării na­ţionale, foşti comandanţi şi activişti poli­tici, veterani ai războiului antihitlerist ca­re au luptat în cadrul Diviziei, generali şi ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri activi. Au fost prezenţi ataşaţi militari ai u­­nor misiuni diplomatice la Bucureşti. Adunarea festivă a fost deschisă de general-locotenent Nicolae Militaru, co­mandantul garnizoanei Bucureşti. Cu acest prilej au luat cuvîntul gene­ral de armată Ion Ioniţă, ministrul apă­rării naţionale, general-colonel în rezervă Nicolae Cambrea, primul comandant al Diviziei, general-locotenent Constantin Io­­nescu, fost activist politic în cadrul Di­viziei, general-maior Constantin Petcu și general-maior Lucian Ionescu, comandan­tul Diviziei. (Agerpres) t. A Trimestrul al IV-lea din acest an este hotărîtor pentru temeinica pregătire a execuţiei din 1974 Asigurarea documentaţiei şi contractarea utilajelor tehnologice­­Imperativele acestor zile • Nici acum unele proiecte n-au fost comandate proiectanţilor • Construc­torilor li s-a predat un volum redus de documentaţie • Se impune acce­lerarea acţiunii de contractare a utilajelor tehnologice mai rămas doar un trimestru din 1973, an hotărîtor în îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Co­lectivele de muncă din toate dome­niile de activitate depun în aceste zile eforturi susţinute pentru onorarea i­­reproşabilă a sarcinilor şi angajamente­lor. Pe şantiere, septembrie a fost, ca şi august, o lună record, ritmurile înregis­trate situîndu-se cu mult peste nivelu­rile perioadelor anterioare. Concomitent însă cu execuţia şi terminarea obiective­lor programate în acest an, aceeaşi aten­ţie trebuie acordată şi pregătirii lucră­rilor de investiţii care urmează a fi ata­cate în anul 1974. Ne referim, în special, la două lucruri esenţiale: asigurarea în­tregii documentaţii de execuţie şi con­tractarea tuturor utilajelor tehnologice pentru noile obiective. O recentă analiză, efectuată în luna septembrie, reliefează că încă nu este asigurată toată documentaţia, iar contractările de utilaje tehno­logice sunt rămase în urmă. Din to­talul investiţiilor prevăzute a se executa în anul 1974 există studii tehnico-econo­­mice aprobate pentru 84,2 la sută, iar pentru lucrările de construcţii-montaj — 85,7 la sută. Nu este asigurată docu­mentaţie pentru 54 de obiective. Dacă pentru 22 de lucrări documentaţia este elaborată, fiind în curs de avizare şi aprobare, pentru 28 de lucrări studiile tehnico-economice şi proiectele în fază u­­nică abia sunt în curs de elaborare şi au termene de predare la beneficiari, e­­şalonate din septembrie 1973 pînă în mar­tie 1974. Pentru alte lucrări încă nici nu s-a contractat elaborarea proiectelor. In ceea ce priveşte proiectele de execuţie pentru obiectivele noi şi în continuare sunt asigurate pentru 59,5 la sută din totalul investiţiilor şi 77,4 la sută la lu­crările de construcţii-montaj. Au fost predate la constructori şi s-au încheiat contracte de antrepriză pentru un volum ce reprezintă 76,3 la sută din lucrările prevăzute în 1974. Vom nominaliza cite­­va obiective pentru care proiectele de e­­xecuţie abia sunt în faza de elaborare sau încă nu sunt comandate la proiectanţi. Este vorba de forja, matriţeria, reprofi­larea şi dezvoltarea turnătoriei de la I.R.A. Iaşi, cu termen de atacare a lucră­rilor în trimestrele I şi II 1974, secţia de Investiţii anvelope reşapate, secţia de mobilă stil, dezvoltarea ţesătoriei la „Ţesătura“, in­stalaţia de fabricare a reactivilor la în­treprinderea de antibiotice, curăţătorie şi spălătorie chimică, platformă de parcare a autobuzelor ş.a. Sunt deci motive pen­tru ca beneficiarii şi titularii de investi­ţii să acţioneze mai energic, să găsească soluţiile pentru asigurarea întregii docu­mentaţii în timpul cel mai scurt posibil. Probleme deosebite se evidenţiază şi în domeniul contractării utilajelor tehnolo­gice pentru obiectivele anului 1974. In luna septembrie, din volumul total de u­­tilaje erau contractate doar 53 la sută. Importante rămîneri în urmă se constată la întreprinderea mecanică „Nicolina“, „Teh­­noton“, întreprinderea metalurgică, Com­binatul de fibre sintetice, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, între­prinderea de antibiotice, întreprinderea „Ţesătura“ ş.a. , încercăm să comentăm importan­ţa acestor două probleme pe care le semnalăm, dar credem că se im­pun eforturi mai susţinute din par­tea tuturor factorilor responsabili din întreprinderi pentru pregătirea temei­nică a investiţiilor anului viitor. Acum, fiecare zi trebuie fructificată la maxi­mum, fiecare zi trebuie să înscrie noi paşi în asigurarea documentaţiei şi con­tractarea utilajelor tehnologice. Experien­ţa acestui an şi, bineînţeles, a celor din urmă a demonstrat cu prisosinţă cu ce efecte negative se repercutează lipsa pro­iectelor şi a utilajelor asupra ritmului de execuţie. Totodată, nu trebuie scăpat din vedere un alt fapt esenţial. Contractarea utilajelor nu trebuie făcută oricum, ne­­ţinînd cont de condiţiile prevăzute în gra­ficele de eşalonare a investiţiilor. Terme­nele de livrare a acestora trebuie să fie corelate cu cele de montaj, pentru a nu se reedita situaţiile din acest an de la în­treprinderea de antibiotice, întreprinde­rea de materiale de construcţii, întreprin­derea de prelucrare a maselor plastice ş.a., unde fie că utilajele au sosit cu mult înainte de a se crea frontul pentru mon­tare, fie că s-au livrat cu întîrzieri exa­gerat de mari, unele nefiind livrate nici în prezent. Organizaţiile de partid şi comitetele oa­menilor muncii au datoria să înscrie a­­ceste probleme cu majuscule în agenda de lucru. De modul cum ele vor fi re­zolvate acum, depinde onorarea exem­plară a sarcinilor din planul de investiţii al anului 1974, a planului de stat, a cin­cinalului actual. Economist Vasile MOCANU, directorul Băncii de investiţii. Sucursala judeţeană Iaşi Eugeniu ZIDARIŢA . Circulaţie intensă intre lanuri şi bazele de recepţie (urmare din pag. 1) tovehiculelor este intensă între Belceşti şi Coarnele Caprei. Autocamioanele cărau şi sfeclă de za­hăr. Pînă în prezent au fost recoltate 70 de ha. Formaţiile de cooperatori se aflau la scosul sfeclei de zahăr de pe ultimele 30 de ha. Transportul la baza de recep­ţie va merge de acum încolo şi mai re­pede, deoarece la expedierea recoltei de pe cîmp vor fi concentrate şi cele 4 au­tocamioane care, pînă acum, au cărat floarea-soarelui. „Sîntem hotărîţi să ter­minăm la vreme toate lucrările, ne-a spus tov. Dumitru Creţu, aşa cum de alt­fel ne-am angajat cind am dezbătut scri­soarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, tuturor lucrătorilor din agricultură“. Prezenţa unui număr însemnat de mij­loace auto la transportul de pe cîmp (dintre care 4 autocamioane şi un trac­tor cu remorcă, proprietatea cooperativei agricole), a făcut ca mecanicul de între­ţinere Vasile Gheban, secretarul comite­tului comunal U.T.C., să părăsească ate­lierul şi, cu motocicleta proprietate per­sonală, să se afle toată ziua pe traseul amintit, pentru a interveni operativ la înlăturarea unor eventuale defecţiuni. „In această campanie, ne-a spus dînsul, nu ne-a „căzut“ nici un autocamion. De a­­ceea, transportul se desfăşoară rapid. Cînd apare vreo defecţiune, o înlăturăm operativ“. Dacă la lucrările amintite pînă acum au participat ţăranii cooperatori şi con­ducătorii auto, nu înseamnă că mecani­zatorii au stat. Au muncit şi ei cu spor. Orzul de pe cele 100 de ha. planificate a fost semănat de mult. Au fost semă­nate şi 300 de ha. cu grîu din 550. Ieri se pregătea terenul cu 10 agregate şi se semăna cu alte 6. Din 27 de mecaniza­tori ai secţiei, pe care o conduce Toader Ţipu, nu stătea nici unul. Brigăzile le-au asigurat suficient front de lu­cru. Tovară­şul Virgil Burcă ne-a spus că „pentru grîu mai sunt de eliberat doar 60 de ha. In, 2—3 zile, se poate intra la lucru şi pe această suprafaţă. La noi a fost re­coltat şi porumbul de pe cea mai mare parte din suprafaţa cultivată. E vorba de 720 de ha. din 880. S-a început şi depănuşatul“. Simpozion „Di­mi­trie Can­temi­r — eminent om politic şi de cultură al neamului românesc“ TG. FRUMOS (De la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşului“). Comitetul orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă Tg. Frumos a orga­nizat recent, la Casa orăşenească de cul­­tură din localitate, un interesant şi in­structiv simpozion : „Dimitrie Cantemir— eminent om politic şi de cultură al nea­mului românesc“, la care şi-au adus con­tribuţia V. Tofan, director al Casei de cultură, şi prof. Ana Ivanovici, prof. Con­stantin Timofte de la Liceul Tg. Fru­mos.­­ Cei peste 300 de participanţi au ur­mărit cu interes expunerile prezentate, precum şi filmele documentare­­,Dimi­­trie „ Cantemir“ şi „Ruginoasa“. In înche­ierea manifestării s-a prezentat filmul ar­tistic „Veronica“, prof. ILIE GÎMBUŢĂ Lucrătorii de la ferma Larga Jijia a întreprinderii de stat „Piscicola“ ex­pediază zilnic pe piaţă o însemnată cantitate de peşte. ÎN CLIŞEU , un as­pect din timpul sortării .­­ Radio Iaşi programul de scară (2 octombrie) ; 17.00 Cotidian sonor — actualităţi şi mu­zică ; 18.00 In emisie — tinereţea!; 18.30 Pe teme economice ; 18.40 Cintecul care mi-e drag ; 19.00 Teatru scurt : Seria­lul „Tudor Vladimirescu“ — episodul VI ; 19.30 Pe portativul undelor, melo­dia preferată; 20.00 Jurnal literar : Fes­tivalul literar „G. Bacovia“. Selecţiuni înregistrate şi comentate; 20.20 Univers muzical; 21.00 O samă de cuvinte — e­­misiune literar-artistică; 21.15 Univers , muzical; 22.00 Radiojurnal şi sport; 22.30 In ritm de vals şi de tango. Programul de dimineaţă (3 octombrie): 0.00 Radiomatineu; Buletin de ştiri; 6.15 Actualitatea în agricultură; Noutăţi di­verse; Un răspuns pe adresa dv.: modă­­cosmetică; 7.00 Radiojurnal; Afiş radio­fonic ; 7.45 Cîntare României socialiste­­morment poetic. T­eleviziune 9.00 Teleşcoală. Literatura română : „Frumoase versuri spune ţara ...“, mon­taj literar : Casa memorială Nicolae Băl­­cescu. Matematică (clasa a VIII-a) : Al­gebră ; 10.00 Telex ; 10.05 Revista lite­rar-artistică TV ; 10.45 Cîntece gorje­neşti cu Polina Manoilă ; 11.00 Lanterna cu amintiri ; 12.05 Telejurnal ; 16.30—17.00 Lumea copiilor ; 17.30 Curs de limbă germană. Lecţia a Vl-a ; 18.00 Telex ; 18.05 Cum vorbim; 18.20 Avanpremie­ră ; 18 25 Omul şi muzica lui: Modest Mussorgski; 18.50 Publicitate; 18.55 Timp şi anotimp în agricultură; 19.10 „înflo­reşti, pămînt al bucuriei“. Cîntă corul Ansamblului „Rapsodia Română“ ; 19.20 1001 de seri ; „Premiul lui Donald“ (II); 19.30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor ; 20-00 Cin­tecul săptămînii : „Bucureşti, oraşul meu“ de Robert Flavian; 20.05 Reflector; 20.25 Publicitate ; 20.30 Teatru TV : „Pre­ţioasele ridicole" de Moliere (premieră); 21.35 „Vis de dragoste“ — imagini core­grafice pe muzică de Lis­t; 21.55 Itine­rar indian ; 22.10 24 de ore. România in lume. Cinematografe REPUBLICA, orele 9.00; 11.15; 14.45 ; 16.30; 18.45; 21.00: „Departe de Tippera­ry“. TINERETULUI, orele 9.00 şi 11.00- „Micul şi marele Klaus“, orele 1.1.00 ; 17.30; 20.15; „Drumul spre vest“. COPOU, orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; 19.00; 21.00; „Infailibilul Raffles“. NICOLINA, orele 16.00; 18.00; 20.00; „Cartierul ve­seliei“. Completare „Un om pentru oa­meni — Omagiul ţării tovarăşului Nicolae Ceauşescu“. IN JUDEŢ : CASA DE CULTURĂ PAŞCANI „Coarnele de aur". CLUBUL C.F.R. PAŞCANI „Facerea lumii". TG. FRUMOS „îndrăgostiţii". HIRLAU „A­­leargâ repede, aleargă liber“. PODU­ I­­LOAIEI „Omul care nu poate fi acu­zat“. HALĂUCEŞTI „Drama ciocîrliei“. Oficiul judeţean de turism face cunoscut celor interesaţi că pen­tru grupuri de cel puţin 15 persoane se pot organiza deplasări în grup, cu ca­racter turistic, cu trenul, în toate lo­calităţile din ţară, acordîndu-se redu­ceri de 50 la sută. Aceeaşi reducere se acordă şi pentru excursiile şcolare, stu­denţeşti sau cu lucrătorii din agricul­tură, în perioada 1 octombrie a.c. — 30 aprilie 1974, pentru transportul cu autocarele. La excursia organizată în Bucovina în perioada 6—7 octombrie ac, continuă înscrierile: Tratament antireumatic, în condiţii ul­tramoderne, se poate asigura în staţiu­nea Eforie, la preţuri mult reduse faţă de alte staţiuni similare d­in ţară. Informaţii suplimentare, la sediul ofi­ciului. Timpul probabil Vreme în general frumoasă şi căldu­roasă, au cerut mai mult senin. Vîntul va sufla slab, predominînd din sectorul est-sud-est. Temperatura aerului va fi uşor variabilă ; minimele vor fi cuprin­se între 5 şi 10 grade, iar maximele în­tre 20 şi 25 grade. Local şi temporar, di­mineaţa, se va produce ceaţă pe culoa­rul Siretului. PAGINA A III-A Creaţia tehnică în slujba producţiei Nu de puţine ori, cititorii ziarului nostru au avut posibilitatea să afle mo­dul în care iniţiativele, preocupările şi realizările tehnice ale muncitorilor de la întreprinderea „Textila“ au contribuit substanţial la bunul mers al producţiei. O nouă dovadă în acest sens — ne in­forma, ieri, tov. Florica Toma, directoa­rea unităţii — o reprezintă cea mai re­centă realizare a maistrului Vasile Man­­caş, din cadrul atelierului mecanic şi de Întreţinere. Observînd că însemnate can­tităţi de plută — material destul de greu de obţinut — se pierd în cadrul opera­ţiei de îmbrăcare a cilindrilor de la flaie­­re, experimentatul maistru a imaginat un dispozitiv care oferă posibilitatea fo­losirii integrale a materialului respec­tiv. Pe lîngă importantele economii aduse unităţii, realizarea dispozitivului — deja executat prin autoutilare — demonstrea­ză, încă o dată, permanenţa preocupări­lor acestui colectiv, în sensul folosirii tuturor resurselor şi posibilităţilor de a spori eficienţa întregii activităţi econo­mice.

Next