Flacăra Iaşului, octombrie 1973 (Anul 29, nr. 8407-8432)
1973-10-02 / nr. 8407
FLACARA IAŞULUI 30 de ani de la crearea Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (urmare din pas. 1) tare dialectică. De aceea, ţara noastră desfăşoară o politică externă activă, întărind continuu colaborarea şi prietenia cu toate ţările socialiste, cu toate ţările în curs de dezvoltare, care luptă pentru dezvoltarea lor economică şi socială independentă, cu statele capitaliste dezvoltate, participînd activ la diviziunea internaţională a muncii. Punem la baza relaţiilor internaţionale principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Recenta vizită pe care am făcut-o în şase ţări din America Latină, ca şi vizita din primăvara anului 1972 în mai multe ţări din Africa, precum şi vizitele făcute în ţările din Europa şi Asia constituie o expresie elocventă a participării Republicii Socialiste România la dezvoltarea largă a colaborării internaţionale, la lupta pentru pace şi colaborare între toate popoarele lumii. Constatăm cu multă satisfacţie că în viaţa internaţională s-au obţinut o serie de rezultate pozitive, că se afirmă un curs nou, de destindere şi colaborare între statele lumii. România şi-a adus contribuţia activă la dezvoltarea pe această cale a vieţii internaţionale. Am militat în mod permanent pentru lichidarea vechii politici imperialiste de forţă şi dictat, împotriva colonialismului, neocolonialismului, pentru a se pune capăt războaielor locale şi stărilor de încordare, pentru soluţionarea problemelor litigioase dintre state pe calea paşnică, a tratativelor. O activitate susţinută am desfăşurat în vederea ţinerii Conferinţei general-europene. Am participat activ atît la lucrările pregătitoare de la Helsinki, la prima fază a Conferinţei care a început cu întîlnirea miniştrilor de externe, şi suntem ferm decişi să ne aducem contribuţia tot mai activă la a doua fază a Conferinţei — care se desfăşoară la Geneva — la elaborarea documentelor care să asigure aşezarea relaţiilor dintre statele europene pe principii noi, de egalitate şi respect, să asigure fiecărei naţiuni europene posibilitatea de a-şi concentra eforturile în direcţia dezvoltării economico-sociale, fără teama de a fi victima vreunei agresiuni sau intervenţii din afară. Dorim ca Conferinţa general-europeană să deschidă o eră nouă in relaţiile din Europa, în relaţiile din întreaga lume — o eră a colaborării trainice între toate popoarele! (Aplauze puternice). Acţionînd pentru consolidarea şi dezvoltarea cursului destinderii în viaţa internaţională, nu uităm nici un moment că acest curs se află la început, că mai sunt forţe imperialiste, reacţionare, care se opun noii politici de destindere. De aceea, este necesar să se acţioneze cu toată fermitatea pentru a se asigura înfăptuirea politicii noi, garantîndu-se astfel fiecărui popor dreptul la dezvoltare liberă, independentă, la organizarea vieţii economico-sociale corespunzător năzuinţelor sale. Considerăm că, în această direcţie, este necesară unirea tuturor forţelor antiimperialiste din cadrul cărora ţările socialiste, partidele comuniste şi muncitoreşti, mişcările de eliberare naţională, ţările care luptă pentru dezvoltarea lor economică independentă, intelectualitatea, femeile, tineretul, forţele democratice de pretutindeni, în frunte cu clasa muncitoare au de jucat un rol hotăritor. Fină la urmă, pacea, dezvoltarea liberă, independentă stă în mîinile popoarelor! Numai acţiunea unită a tuturor forţelor progresiste de pretutindeni poate asigura o pace trainică, făurirea unei lumi mai drepte, mai bune, pentru toate naţiunile. (Aplauze puternice, urale). Ne pronunţăm cu energie pentru măsuri hotărîte în direcţia dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, pentru dezarmarea generală. Considerăm că aceasta constituie o necesitate imperioasă pentru destinderea omenirii, ţinînd seama atît de cheltuielile uriaşe care se fac an de an pentru înarmare şi care apasă greu pe umerii tuturor popoarelor, cit şi de acumularea unor stocuri tot mai mari de arme de distrugere în masă, cum sunt armele nucleare şi cele chimice şi bacteriologice. Nu se poate asigura o adevărată destindere şi colaborare, fără a se trece concret la măsuri în direcţia dezarmării ! Suntem preocupaţi de a asigura participarea tot mai activă a tuturor popoarelor la soluţionarea marilor probleme internaţionale. Acordăm un rol important ţărilor mici şi mijlocii care trebuie să-şi spună cuvîntul în soluţionarea tuturor problemelor vieţii internaţionale. In acest context acordăm o mare însemnătate întăririi şi creşterii rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme internaţionale. Preocupîndu-ne de toate acestea nu uităm, în acelaşi timp, că pînă la adoptarea unor măsuri concrete de dezarmare, trebuie să ne îngrijim continuu de întărirea capacităţii de apărare a patriei. De aceea, vom continua şi în viitor să acordăm atenţia necesară dotării cu mijloace de luptă, ridicării pregătirii militare şi politice a armatei noastre, considerind că aceasta constituie o obligaţie faţă de cauza apărării cuceririlor socialiste ale ţării, faţă de interesele naţionale ale întregului nostru popor. Totodată, vom întări colaborarea cu armatele ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia, cu armatele tuturor ţărilor socialiste ; vom acţiona, de asemenea, pentru întărirea colaborării cu armatele ţărilor care luptă pentru dezvoltarea lor economică şi socială desine-stătătoare, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii lor. Merită ca la această festivitate să menţionez faptul că de la început partidul a acordat o atenţie deosebită reorganizării armatei pe baze noi, preocupîndu-se atît de dotarea ei, cit şi de formarea unui corp de ofiţeri ieşiţi din rîndurile clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, ale poporului. S-a desfăşurat şi se desfăşoară o intensă activitate educativă, organele politice şi organizaţiile de partid avînd un rol important în munca de formare a conştiinţei noi a militarilor forţelor noastre armate. Am pornit întotdeauna de la faptul că o adevărată armată populară trebuie să constituie pavăza cuceririlor revoluţionare ale poporului, să fie apărătoarea de nădejde a independenţei şi suveranităţii ţării! (Aplauze, urale). De altfel, înseşi tradiţiile vechi — aş putea spune din epocile de dezvoltare a Ţărilor româneşti — dovedesc că armata a slujit întotdeauna interesele poporului, a constituit forţa de bază a luptei împotriva dominaţiei străine, pentru cucerirea şi apărarea independenţei. Nu doresc să încep de la Decebal. Amintiţi-vă însă de Mircea, de Ştefan, de Mihai Viteazul, de Tudor Vladimirescu, de rolul armatei în revoluţia din 1848, de contribuţia ei la realizarea Unirii în 1859, de participarea armatei la lupta pentru independenţă în 1877, şi împotriva ocupaţiei germane în războiul din 1 916—1 918. Toate aceste tradiţii, continuate în războiul împotriva Germaniei hitleriste, trec ca un fir roşu prin întregul proces de dezvoltare şi întărire a armatei noastre de astăzi. Experienţa trecutului ne arată că trebuie să facem totul pentru întărirea unităţii indestructibile dintre forţele armate şi întregul popor! Fiecare ofiţer, fiecare soldat trebuie să ştie că nu are o datorie mai sfîntă decit de a-şi servi poporul, cuceririle socialismului, patria! (Aplauze, urale puternice). Totodată, acordăm atenţie ridicării nivelului de pregătire pentru apărare a întregului popor. In acest sens, acordăm o mare însemnătate gărzilor patriotice, detaşamentelor de pregătire militară ale tineretului — forme de pregătire şi înarmare a întregului popor. Pornim de la faptul că forţa şi capacitatea de luptă ale armatei, ale poporului constau în strinsa lor unitate, în acţiunea lor unită într-o direcţie unică. Apărarea cuceririlor revoluţionare, a independenţei şi suveranităţii nu pot fi asigurate decit prin acţiunea unită a întregului popor, din care armata face parte integrantă. (Aplauze puternice, urale). Dragi tovarăşi, Aniversarea înfiinţării Diviziei „Tudor Vladimirescu — Debreţin“ trebuie să constituie un imbold pentru întreaga noastră armată de a-şi ridica necontenit nivelul pregătirii de luptă şi politică, de a participa activ la întreaga activitate pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Adresez, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al meu personal, cele mai calde felicitări tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor din Divizia „Tudor Vladimirescu — Debreţin“, care a fost distinsă astăzi cu înaltul Ordin „Tudor Vladimirescu“, clasa I. (Aplauze puternice, lirare). Acordarea acestei înalte distincţii trebuie să constituie un îndemn pentru toţi militarii Diviziei de a face totul pentru a fi gata să servească, în orice împrejurare, interesele patriei, ale întregului popor. (Aplauze puternice, urale). Urez militarilor Diviziei „Tudor Vladimirescu — Debreţin“, tuturor militarilor armatei noastre noi şi noi succese în pregătirea de luptă şi politică. Fiți gata, întotdeauna, pentru apărarea socialismului, pentru apărarea patriei! (Aplauze, urale puternice, prelungite). Festivitatea conferirii Ordinului Tudor Vladimirescu“, clasa I 99 (urmare din pag. 1)Nicolae Ceauşescu călduroase mulţumiri, exprimînd, totodată, profunda recunoştinţă a întregului personal al Diviziei pentru onoarea de a-l avea în mijlocul lor cu acest prilej pe eminentul conducător al partidului şi al statului, comandantul suprem al Forţelor Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, a luat cuvîntul generalde armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţionale. In uralele şi aclamaţiile celor prezenţi, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea conducătorului partidului şi statului nostru — strălucită reafirmare a politicii interne şi externe a partidului, a sintetizat direcţiile spre care îşi îndreaptă eforturile sale poporul nostru în vederea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, preocupările României socialiste de a lărgi şi întări relaţiile sale cu toate ţările, de a-şi aduce contribuţia tot mai mare la cauza păcii şi socialismului, la promovarea cooperării şi înţelegerii internaţionale. In acelaşi timp, cuvîntarea a reprezentat un document de o excepţională însemnătate privind întărirea pe mai departe a capacităţii de apărare a patriei, creşterea rolului armatei ca şcoală de educaţie politică, patriotică şi cetăţenească. Urmărită cu deosebită atenţie şi larg interes, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost subliniată, în repetate rînduri, cu îndelungi urale Intr-o ţinută impecabilă, unităţile Diviziei în frunte cu Drapelul de luptă, distins cu Ordinul „Tudor Vladimirescu“, clasa I, defilează şi prezintă onorul comandantului suprem al Forţelor noastre Armate. Solemnitatea consacrată aniversării Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ ia sfîrşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. . Militarii armatei noastre îşi exprimă şi cu acest prilej dragostea şi recunoştinţa lor fierbinte faţă de partid şi secretarul său general, voinţa de a munci cu dăruire şi perseverenţă pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru formarea de luptători iscusiţi, apărători de nădejde ai cuceririlor revoluţionare ale poporului, ai independenţei şi suveranităţii scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. * Solemnitatea desfăşurată cu prilejul decorării Drapelului de luptă al Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ cu Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa I, a fost transmisă în direct de posturile noastre de radio şi televiziune.¥■ La Casa centrală a armatei, a avut loc o adunare festivă consacrată aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ Au luat parte tovarăşii Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., general de armată Ion Ioniţă, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul apărării naţionale, Dumitru Coliu, membru al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, adjuncţi ai ministrului apărării naţionale, foşti comandanţi şi activişti politici, veterani ai războiului antihitlerist care au luptat în cadrul Diviziei, generali şi ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri activi. Au fost prezenţi ataşaţi militari ai unor misiuni diplomatice la Bucureşti. Adunarea festivă a fost deschisă de general-locotenent Nicolae Militaru, comandantul garnizoanei Bucureşti. Cu acest prilej au luat cuvîntul general de armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţionale, general-colonel în rezervă Nicolae Cambrea, primul comandant al Diviziei, general-locotenent Constantin Ionescu, fost activist politic în cadrul Diviziei, general-maior Constantin Petcu și general-maior Lucian Ionescu, comandantul Diviziei. (Agerpres) t. A Trimestrul al IV-lea din acest an este hotărîtor pentru temeinica pregătire a execuţiei din 1974 Asigurarea documentaţiei şi contractarea utilajelor tehnologiceImperativele acestor zile • Nici acum unele proiecte n-au fost comandate proiectanţilor • Constructorilor li s-a predat un volum redus de documentaţie • Se impune accelerarea acţiunii de contractare a utilajelor tehnologice mai rămas doar un trimestru din 1973, an hotărîtor în îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Colectivele de muncă din toate domeniile de activitate depun în aceste zile eforturi susţinute pentru onorarea ireproşabilă a sarcinilor şi angajamentelor. Pe şantiere, septembrie a fost, ca şi august, o lună record, ritmurile înregistrate situîndu-se cu mult peste nivelurile perioadelor anterioare. Concomitent însă cu execuţia şi terminarea obiectivelor programate în acest an, aceeaşi atenţie trebuie acordată şi pregătirii lucrărilor de investiţii care urmează a fi atacate în anul 1974. Ne referim, în special, la două lucruri esenţiale: asigurarea întregii documentaţii de execuţie şi contractarea tuturor utilajelor tehnologice pentru noile obiective. O recentă analiză, efectuată în luna septembrie, reliefează că încă nu este asigurată toată documentaţia, iar contractările de utilaje tehnologice sunt rămase în urmă. Din totalul investiţiilor prevăzute a se executa în anul 1974 există studii tehnico-economice aprobate pentru 84,2 la sută, iar pentru lucrările de construcţii-montaj — 85,7 la sută. Nu este asigurată documentaţie pentru 54 de obiective. Dacă pentru 22 de lucrări documentaţia este elaborată, fiind în curs de avizare şi aprobare, pentru 28 de lucrări studiile tehnico-economice şi proiectele în fază unică abia sunt în curs de elaborare şi au termene de predare la beneficiari, eşalonate din septembrie 1973 pînă în martie 1974. Pentru alte lucrări încă nici nu s-a contractat elaborarea proiectelor. In ceea ce priveşte proiectele de execuţie pentru obiectivele noi şi în continuare sunt asigurate pentru 59,5 la sută din totalul investiţiilor şi 77,4 la sută la lucrările de construcţii-montaj. Au fost predate la constructori şi s-au încheiat contracte de antrepriză pentru un volum ce reprezintă 76,3 la sută din lucrările prevăzute în 1974. Vom nominaliza citeva obiective pentru care proiectele de execuţie abia sunt în faza de elaborare sau încă nu sunt comandate la proiectanţi. Este vorba de forja, matriţeria, reprofilarea şi dezvoltarea turnătoriei de la I.R.A. Iaşi, cu termen de atacare a lucrărilor în trimestrele I şi II 1974, secţia de Investiţii anvelope reşapate, secţia de mobilă stil, dezvoltarea ţesătoriei la „Ţesătura“, instalaţia de fabricare a reactivilor la întreprinderea de antibiotice, curăţătorie şi spălătorie chimică, platformă de parcare a autobuzelor ş.a. Sunt deci motive pentru ca beneficiarii şi titularii de investiţii să acţioneze mai energic, să găsească soluţiile pentru asigurarea întregii documentaţii în timpul cel mai scurt posibil. Probleme deosebite se evidenţiază şi în domeniul contractării utilajelor tehnologice pentru obiectivele anului 1974. In luna septembrie, din volumul total de utilaje erau contractate doar 53 la sută. Importante rămîneri în urmă se constată la întreprinderea mecanică „Nicolina“, „Tehnoton“, întreprinderea metalurgică, Combinatul de fibre sintetice, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, întreprinderea de antibiotice, întreprinderea „Ţesătura“ ş.a. , încercăm să comentăm importanţa acestor două probleme pe care le semnalăm, dar credem că se impun eforturi mai susţinute din partea tuturor factorilor responsabili din întreprinderi pentru pregătirea temeinică a investiţiilor anului viitor. Acum, fiecare zi trebuie fructificată la maximum, fiecare zi trebuie să înscrie noi paşi în asigurarea documentaţiei şi contractarea utilajelor tehnologice. Experienţa acestui an şi, bineînţeles, a celor din urmă a demonstrat cu prisosinţă cu ce efecte negative se repercutează lipsa proiectelor şi a utilajelor asupra ritmului de execuţie. Totodată, nu trebuie scăpat din vedere un alt fapt esenţial. Contractarea utilajelor nu trebuie făcută oricum, neţinînd cont de condiţiile prevăzute în graficele de eşalonare a investiţiilor. Termenele de livrare a acestora trebuie să fie corelate cu cele de montaj, pentru a nu se reedita situaţiile din acest an de la întreprinderea de antibiotice, întreprinderea de materiale de construcţii, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice ş.a., unde fie că utilajele au sosit cu mult înainte de a se crea frontul pentru montare, fie că s-au livrat cu întîrzieri exagerat de mari, unele nefiind livrate nici în prezent. Organizaţiile de partid şi comitetele oamenilor muncii au datoria să înscrie aceste probleme cu majuscule în agenda de lucru. De modul cum ele vor fi rezolvate acum, depinde onorarea exemplară a sarcinilor din planul de investiţii al anului 1974, a planului de stat, a cincinalului actual. Economist Vasile MOCANU, directorul Băncii de investiţii. Sucursala judeţeană Iaşi Eugeniu ZIDARIŢA . Circulaţie intensă intre lanuri şi bazele de recepţie (urmare din pag. 1) tovehiculelor este intensă între Belceşti şi Coarnele Caprei. Autocamioanele cărau şi sfeclă de zahăr. Pînă în prezent au fost recoltate 70 de ha. Formaţiile de cooperatori se aflau la scosul sfeclei de zahăr de pe ultimele 30 de ha. Transportul la baza de recepţie va merge de acum încolo şi mai repede, deoarece la expedierea recoltei de pe cîmp vor fi concentrate şi cele 4 autocamioane care, pînă acum, au cărat floarea-soarelui. „Sîntem hotărîţi să terminăm la vreme toate lucrările, ne-a spus tov. Dumitru Creţu, aşa cum de altfel ne-am angajat cind am dezbătut scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, tuturor lucrătorilor din agricultură“. Prezenţa unui număr însemnat de mijloace auto la transportul de pe cîmp (dintre care 4 autocamioane şi un tractor cu remorcă, proprietatea cooperativei agricole), a făcut ca mecanicul de întreţinere Vasile Gheban, secretarul comitetului comunal U.T.C., să părăsească atelierul şi, cu motocicleta proprietate personală, să se afle toată ziua pe traseul amintit, pentru a interveni operativ la înlăturarea unor eventuale defecţiuni. „In această campanie, ne-a spus dînsul, nu ne-a „căzut“ nici un autocamion. De aceea, transportul se desfăşoară rapid. Cînd apare vreo defecţiune, o înlăturăm operativ“. Dacă la lucrările amintite pînă acum au participat ţăranii cooperatori şi conducătorii auto, nu înseamnă că mecanizatorii au stat. Au muncit şi ei cu spor. Orzul de pe cele 100 de ha. planificate a fost semănat de mult. Au fost semănate şi 300 de ha. cu grîu din 550. Ieri se pregătea terenul cu 10 agregate şi se semăna cu alte 6. Din 27 de mecanizatori ai secţiei, pe care o conduce Toader Ţipu, nu stătea nici unul. Brigăzile le-au asigurat suficient front de lucru. Tovarăşul Virgil Burcă ne-a spus că „pentru grîu mai sunt de eliberat doar 60 de ha. In, 2—3 zile, se poate intra la lucru şi pe această suprafaţă. La noi a fost recoltat şi porumbul de pe cea mai mare parte din suprafaţa cultivată. E vorba de 720 de ha. din 880. S-a început şi depănuşatul“. Simpozion „Dimitrie Cantemir — eminent om politic şi de cultură al neamului românesc“ TG. FRUMOS (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Comitetul orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă Tg. Frumos a organizat recent, la Casa orăşenească de cultură din localitate, un interesant şi instructiv simpozion : „Dimitrie Cantemir— eminent om politic şi de cultură al neamului românesc“, la care şi-au adus contribuţia V. Tofan, director al Casei de cultură, şi prof. Ana Ivanovici, prof. Constantin Timofte de la Liceul Tg. Frumos. Cei peste 300 de participanţi au urmărit cu interes expunerile prezentate, precum şi filmele documentare,Dimitrie „ Cantemir“ şi „Ruginoasa“. In încheierea manifestării s-a prezentat filmul artistic „Veronica“, prof. ILIE GÎMBUŢĂ Lucrătorii de la ferma Larga Jijia a întreprinderii de stat „Piscicola“ expediază zilnic pe piaţă o însemnată cantitate de peşte. ÎN CLIŞEU , un aspect din timpul sortării . Radio Iaşi programul de scară (2 octombrie) ; 17.00 Cotidian sonor — actualităţi şi muzică ; 18.00 In emisie — tinereţea!; 18.30 Pe teme economice ; 18.40 Cintecul care mi-e drag ; 19.00 Teatru scurt : Serialul „Tudor Vladimirescu“ — episodul VI ; 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată; 20.00 Jurnal literar : Festivalul literar „G. Bacovia“. Selecţiuni înregistrate şi comentate; 20.20 Univers muzical; 21.00 O samă de cuvinte — emisiune literar-artistică; 21.15 Univers , muzical; 22.00 Radiojurnal şi sport; 22.30 In ritm de vals şi de tango. Programul de dimineaţă (3 octombrie): 0.00 Radiomatineu; Buletin de ştiri; 6.15 Actualitatea în agricultură; Noutăţi diverse; Un răspuns pe adresa dv.: modăcosmetică; 7.00 Radiojurnal; Afiş radiofonic ; 7.45 Cîntare României socialistemorment poetic. Televiziune 9.00 Teleşcoală. Literatura română : „Frumoase versuri spune ţara ...“, montaj literar : Casa memorială Nicolae Bălcescu. Matematică (clasa a VIII-a) : Algebră ; 10.00 Telex ; 10.05 Revista literar-artistică TV ; 10.45 Cîntece gorjeneşti cu Polina Manoilă ; 11.00 Lanterna cu amintiri ; 12.05 Telejurnal ; 16.30—17.00 Lumea copiilor ; 17.30 Curs de limbă germană. Lecţia a Vl-a ; 18.00 Telex ; 18.05 Cum vorbim; 18.20 Avanpremieră ; 18 25 Omul şi muzica lui: Modest Mussorgski; 18.50 Publicitate; 18.55 Timp şi anotimp în agricultură; 19.10 „înfloreşti, pămînt al bucuriei“. Cîntă corul Ansamblului „Rapsodia Română“ ; 19.20 1001 de seri ; „Premiul lui Donald“ (II); 19.30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor ; 20-00 Cintecul săptămînii : „Bucureşti, oraşul meu“ de Robert Flavian; 20.05 Reflector; 20.25 Publicitate ; 20.30 Teatru TV : „Preţioasele ridicole" de Moliere (premieră); 21.35 „Vis de dragoste“ — imagini coregrafice pe muzică de List; 21.55 Itinerar indian ; 22.10 24 de ore. România in lume. Cinematografe REPUBLICA, orele 9.00; 11.15; 14.45 ; 16.30; 18.45; 21.00: „Departe de Tipperary“. TINERETULUI, orele 9.00 şi 11.00- „Micul şi marele Klaus“, orele 1.1.00 ; 17.30; 20.15; „Drumul spre vest“. COPOU, orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; 19.00; 21.00; „Infailibilul Raffles“. NICOLINA, orele 16.00; 18.00; 20.00; „Cartierul veseliei“. Completare „Un om pentru oameni — Omagiul ţării tovarăşului Nicolae Ceauşescu“. IN JUDEŢ : CASA DE CULTURĂ PAŞCANI „Coarnele de aur". CLUBUL C.F.R. PAŞCANI „Facerea lumii". TG. FRUMOS „îndrăgostiţii". HIRLAU „Aleargâ repede, aleargă liber“. PODU ILOAIEI „Omul care nu poate fi acuzat“. HALĂUCEŞTI „Drama ciocîrliei“. Oficiul judeţean de turism face cunoscut celor interesaţi că pentru grupuri de cel puţin 15 persoane se pot organiza deplasări în grup, cu caracter turistic, cu trenul, în toate localităţile din ţară, acordîndu-se reduceri de 50 la sută. Aceeaşi reducere se acordă şi pentru excursiile şcolare, studenţeşti sau cu lucrătorii din agricultură, în perioada 1 octombrie a.c. — 30 aprilie 1974, pentru transportul cu autocarele. La excursia organizată în Bucovina în perioada 6—7 octombrie ac, continuă înscrierile: Tratament antireumatic, în condiţii ultramoderne, se poate asigura în staţiunea Eforie, la preţuri mult reduse faţă de alte staţiuni similare din ţară. Informaţii suplimentare, la sediul oficiului. Timpul probabil Vreme în general frumoasă şi călduroasă, au cerut mai mult senin. Vîntul va sufla slab, predominînd din sectorul est-sud-est. Temperatura aerului va fi uşor variabilă ; minimele vor fi cuprinse între 5 şi 10 grade, iar maximele între 20 şi 25 grade. Local şi temporar, dimineaţa, se va produce ceaţă pe culoarul Siretului. PAGINA A III-A Creaţia tehnică în slujba producţiei Nu de puţine ori, cititorii ziarului nostru au avut posibilitatea să afle modul în care iniţiativele, preocupările şi realizările tehnice ale muncitorilor de la întreprinderea „Textila“ au contribuit substanţial la bunul mers al producţiei. O nouă dovadă în acest sens — ne informa, ieri, tov. Florica Toma, directoarea unităţii — o reprezintă cea mai recentă realizare a maistrului Vasile Mancaş, din cadrul atelierului mecanic şi de Întreţinere. Observînd că însemnate cantităţi de plută — material destul de greu de obţinut — se pierd în cadrul operaţiei de îmbrăcare a cilindrilor de la flaiere, experimentatul maistru a imaginat un dispozitiv care oferă posibilitatea folosirii integrale a materialului respectiv. Pe lîngă importantele economii aduse unităţii, realizarea dispozitivului — deja executat prin autoutilare — demonstrează, încă o dată, permanenţa preocupărilor acestui colectiv, în sensul folosirii tuturor resurselor şi posibilităţilor de a spori eficienţa întregii activităţi economice.