Flacăra Iaşului, ianuarie 1974 (Anul 30, nr. 8485-8509)

1974-01-15 / nr. 8495

ANUL XXX Nr. 8495 MARTI 15 ianuarie 1974 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean în fifflmpinarea celei de a 30-a aniversări a Eliberării şi Congresului al Xl-lea al partidului Chemarea la întrecere adresată de C. A. P. Şipote tuturor cooperativelor agricole de producţie din judeţul Iaşi Adunarea generală a cooperatorilor din C.A.P. Şipote, întrunită pentru a dezba­te şi aproba indicatorii planului de pro­ducţie şi financiar pe anul 1974, consta­tă cu satisfacţie că realizările obţinute în anul 1973, în creşterea producţiei a­­gricole, vegetale şi animale, în dezvol­tarea şi consolidarea averii obşteşti, au permis ridicarea valorii normei de re­tribuire a cooperatorilor de la 25 lei planificaţi la 28 lei , din care 18,50 lei în bani. Cu toate condiţiile climaterice mai pu­ţin favorabile ale anului 1973, coopera­tiva agricolă de producţie Şipote a ob­ţinut o producţie de 2.700 kg grîu la hectar, 3.200 kg porumb la hectar, 7.250 kg struguri la ha etc. Ca urmare, s-a li­vrat la fondul de stat o cantitate de 8.146 tone de produse agricole, din care 2.050 tone legume, 318 tone carne şi al­tele. Realizări importante au fost obţinute şi pe linia activităţilor industriale şi prestărilor de servicii. S-au construit şi dat în folosinţă o brutărie, o cărămidă­­rie, un gater, iar valoarea producţiei in­dustriale a fost de aproape 1 milion lei. O preocupare deosebită a existat pen­tru rezolvarea unor probleme social-cul­­turale ale membrilor cooperatori. Aceste rezultate demonstrează price­perea şi hărnicia membrilor cooperatori din C.A.P. Şipote, ataşamentul şi dăru­irea lor pentru înfăptuirea programului partidului nostru de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră. Dînd glas voinţei tuturor cooperato­rilor din Şipote, adunarea generală ex­primă hotărîrea acestora de a traduce în viaţă măreţele sarcini ale anului 1974, anul producţiilor record — aşa cum sub­linia secretarul general al partidului nos­tru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Ple­nara comună din noiembrie 1973 a C.C. al P.C.R. Şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a Ro­mâniei — şi se angajează să nu precu­peţească eforturile pentru a întîmpina cu noi succese evenimentele de impor­tanţă istorică în viaţa poporului nostru, cea de a 30-a aniversare a insurecţiei naţionale antifasciste armate de la 23 August, cel de al XI-lea Congres al par­tidului nostru, cît şi a 25-a aniversare de la începutul procesului revoluţionar de cooperativizare a agriculturii. „ Ne propunem ca în anul 1974 să mo­bilizăm toate forţele materiale şi uma­ne, să folosim la ult nivel superior şi mai eficient toate mijloacele de produc­ţie, în special pămîntul, să extindem organizarea şi retribuirea muncii pe baza acordului global în toate sectoare­le de activitate, să aplicăm şi să respec­tăm tehnologiile avansate la toate cul­turile, în vederea îndeplinirii şi depăşi­rii planului de producţie şi financiar. Noi, ţăranii cooperatori din Şipote, sub conducerea organizaţiilor de partid, ne angajăm să răspundem chemării adre­sate de cooperatorii din Scorniceşti, cu rezultate deosebite în muncă. Totodată, chemăm la întrecere toate cooperativele agricole din judeţul Iaşi şi ne propunem să realizăm în anul 1974 depăşiri la ur­mătoarele obiective : In sectorul vegetal — la porumb — de la 4.150 kg/ha pla­nificate la 4.350 kg/ha ; — la floarea-soarelui — de la 1.800 kg/ha la 1.900 kg/ha ; — la sfecla de zahăr — de la 30 tone/ ha la 31 tone/ha ; — la fasole (cultură pură) — de la 1.050 kg/ha la 1.150 kg/ha ; — la struguri de la 7 tone/ha la 7,5 to­ne/ha ; — la cartofi de la 17 tone/ha la 18 to­ne/ha. In sectorul zootehnic — la lapte — de la 35 litri la 38 litri pe oaie mulsă ; — de la ferma de porcine, să îngrășăm și să valorificăm un număr de 2.500 porci graşi in joc de 2.000, în sectorul producţiei industriale şi prestărilor de servicii Ne propunem să realizăm o producţie în valoare de 1.600.000 lei, cu 200.000 lei peste prevederile planului. In felul acesta ,vom putea obţine­, pes­te plan 118 tone de porumb, 50 tone floarea-soarelui, 175 tone sfeclă de za­hăr, 20 tone fasole,­­115 tone­­ le­gume, 50 tone struguri, 50 tone cartofi, 32 tone carne şi alte în­semnate cantităţi de produse, iar la fon­dul de stat să valorificăm în plus, faţă de sarcinile stabilite prin planul de pro­ducţie, cantitatea de 425 tone diferite produse vegetale , şi animaliere. — Pe întreaga cooperativă agricolă să depăşim valoarea producţiei globale cu 1.200.000 lei şi să reducem cheltuielile de producţie cu cel puţin 500.000 lei. In vederea îndeplinirii şi depăşirii an­gajamentelor asumate, vom folosi gospo­dăreşte fiecare palmă de pămînt, prin aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire a structurii solului, prin folosirea raţiona­lă a îngrăşămintelor chimice şi natura­le, vom extinde şi­ diversifica mecani­zarea lucrărilor agricole, vom îmbună­tăţi calitatea tuturor 'lucrărilor", vom a­­plica corect tehnologiile stabilite pen­tru fiecare cultură în parte, vom gene­raliza şi perfecţiona retribuirea muncii în acord global în toate sectoarele de activitate etc. În felul acesta, considerăm că ne vom aduce în mai mare măsură contribuţia la înfăptuirea programului elaborat de cel de al X-lea Congres şi de Conferin­ţa Naţională ale P.C.R. pentru înflori­rea patriei noastre socialiste, pentru ri­dicarea continuă a nivelului de viaţă al întregului nostru popor. — la lină oaie tunsă , de la 2 kg la 2.200 kg pe ri/r/rnunrirínr/ri/fii/r/iriirir/rrri/rrniiiiitf. artist IEȘEAN Autogospodărire După o vacanţă binemeritată, stu- ^ denţii şi-au reluat cursurile. Căminiş- ^ tii, acei studenţi nelocalnici, care be-­­ neficiază de cămine spaţioase, con- & fortabile, expresie a grijii deosebite , pe care partidul şi statul nostru o­­ poartă tine retului studios, au revenit & „in casele lor“ pe timpul studiilor. Şi­­ cei mai mulţi dintre ei şi-au reluat­­ răspunderea, pe care şi-au asumat-o­­ o dată cu începerea anului universi- § tar, aceea de a-şi gospodări, în ex- § clusivitate, propriile cămine. Este­­ vorba, în primul rînd, de studenţii­­ care locuiesc în căminele E.l şi E.2 $ din str Codrescu, acei care au făcut­­ deja dovada entuziasmului şi price- t* perii lor in buna gospodărire a că- S minelor în care locuiesc. Iniţiativa acestui grup de studenţi­­ entuziaşti pare-se că a prins tot mai ^ mult, experienţa pozitivă de aici Ş popularizîndu-se şi generalizindu-se Ş de către consiliile asociaţiilor studen- Ş tilor comunişti din Centrul universi- i tar ieşean. Contrastează însă puternic­­ cu spiritul acesta nobil de autogos- s podărire studenţească atitudinea de Ş indiferenţă a unor tineri, atitudine ^ împinsă uneori pînă acolo îneît ea Ș poate uşor fi confundată cu lenea. Ş Cu lenea — duşman înverşunat al ti- ^ nereţii, criticată vehement într-o re- $ rentă şedinţă de studentul medicinist S Ion Mînea, vicepreşedinte al 5 C U.A.S.C. din Centrul universitar — | Alice OUATU | (continuare în pag. a 2-a) BIEI CENTRALĂ .M. EMI Proletari din toate fârile, uniti-vâl krcui'H limbi ! JUDEŢUL IAŞI ­­m­r....... .. • (continuare în pag. a 4-a) ADUNAREA GENERALA A COOPERATIVEI AGRICOLE DE PRODUCŢIE—ŞIPOTE ACTIVITATE INTENSA PRIVIND ELIMINAREA PIERDERILOR, FOLOSIREA CÎT MAI EFICIENTĂ A ENERGIEI ELECTRICE • Indicele de pierderi în reţele a fost redus cu 0,51 la sută • Economia estimată pentru acest an—4.493 Mwh • Un amplu program de acţiune privind atît efortul propriu al întreprinderii, cît şi activitatea de îndrumare şi control a beneficiarilor de energie • Numărul celor care neglijează prevederile Decretului nr. 620 este încă destul de mare în pagina a 3-a Adunarea generală a ţăranilor cooperatori din Şipote Cu hotărîrea de a obţine producţii record în toate sectoarele unităţii Apariţia Decretului Consiliului de Stat cu privire la măsurile de dezvoltare a bazei energetice şi de folosire mai ju­dicioasă a combustibililor şi energiei a punctat, hotărîtor, o nouă etapă în a­­ceastă vastă acţiune în care, de mai mul­tă vreme, se înscrisese fiecare colectiv de muncă, fiecare salariat. Această nouă reglementare a demonstrat, cu puterea de convingere a faptelor, că posibilităţile sunt mult mai mari,, că economiile ac­tuale pot fi substanţial amplificate, că se poate produce mai mult cu aceeaşi cantitate de energie — dacă aceasta este folosită cu maximă grijă, cu spirit gos­podăresc. Sarcinile mobilizatoare ce ne revin în acest an obligă la folosirea şi mai chibzuită a fiecărei forme de ener­gie. In legătură cu aceste aspecte am solicitat, recent, un interviu­tov, ingi­ner Petru Vasiliu, şeful Centrului de distribuţie urbană a energiei, din cadrul întreprinderii ieşene de reţele electrice. De vorbă cu ingi Petru Vasiliu, şeful Centrului de distribuţie urbană, din cadrul întreprinderii de reţele electrice Iaşi . Anul care a trecut, ne-a spus, pen­tru început, interlocutorul nostru, s-a soldat cu un însemnat volum de econo­mii — peste 3.387 Mwh. Numai indicele de pierderi în reţele — foarte important pentru urmărirea eficienţei activităţii noastre — a scăzut faţă de nivelul anu­lui anterior cu 0,51 la sută, şi continuă să fie în regres. Reducerea permanentă a consumului tehnologic pentru transport şi distribuţie — principală direcţie, a e­forturilor depuse — se realizează dato­rită unui amplu program de măsuri, consecvent tradus în fapt de fiecare din­tre salariaţii noştri. — Referitor la anul care a început de puţin timp, ce ne puteţi spune despre acest plan de măsuri? Ce aduce el nou în ansamblul preocupărilor privind eco­nomisirea energiei? — Măsurile prevăzute pentru acest an sunt, de fapt, o continuare, pe un plan superior, a celor din 1973 şi din anii tre­cuţi. Ele se referă, în principal, la două grupe de probleme : cele privind efortul propriu al întreprinderii, pe de o parte, şi activitatea de îndrumare şi control a consumatorilor — casnici şi industriali —, pe de alta. Interviu realizat de Const. PALADCTA (con­tinuare în pag. a 2-a) Un nou şi modern bloc de locuinţe proprietate personală cu 9 nivele, cu magazine comerciale la parter, se ridică în vecinătatea clădirii Oficiului P.T.T.R. din Podu-Roş. In imagine, echipele de fierari-betonişti şi dulgheri din cadrul lotului nr. 2, şantierul nr. 2 al Trustului de con­strucţii Iaşi, lucrează de zor la cofrajele şi armăturile de la etajul II al blocului Foto : L. STRATULAT In pagina a 4-a( în legătură cu reluarea­­ lucrărilor de la Geneva ) ale fazei a doua & \ a Conferinţei pentru­­ \ securitate şi cooperare is in Europa ii TOVARASUL NICOLAE CEAUSESCU A PRIMIT STUDENTII SI SECURITATEA EUROPEANA“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste­. Româ­nia, s-a­ întîlnit, luni ,la amiază, în sala­ de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanţii la lucră­rile Seminarului internaţional „Stu­denţii şi securitatea europeană“, ca­re s-au desfăşurat la Bucureşti. La întrevedere au participat tova­răşii: Cornel Burtică, membru suple­ant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, se­cretar al­ C.C. al­ P.C.R., Traian Şte­­fanescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii .Tineretului Comu­nist, ministru pentru problemele ti­neretului, Nicu Ceauşescu, vicepre­­şedinnte al Consiliului Uniunii Asociaţi­ilor Studenţilor Comunişti din Româ­nia.­ Erau, de asemenea, prezenţi Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Prahova al P.C.R., Con­stantin Neagu, primarul oraşului Sina­ia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanţilor tineretului studios. Participanţii la se­minarul internaţional, importantă re­uniune universitară, şi-au manifestat deplina satisfacţie de a se întîlni cu preşedintele Consiliului de Stat, ex­­primînd înalta lor stimă şi conside­raţie faţă de politica promovată cu consecvenţă de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelege­rii şi conlucrării fructuoase în care , fi­ecare naţiune­­ să se poată dezvolta -în conformitate--cu- -năzuinţele sale le­gitime, pentru atenţia deosebită acor­dată tinerei generaţii şi rolului şi în soluţionarea marilor probleme ale o­­menirii contemporane. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în numele reprezentanţi­lor studenţilor din Bulgaria, Cehoslo­vacia, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. şi ca reprezentant al Tineretului Li­ber German, Klaus Sommer, membru al C.C. al Tineretului Liber German (R.D.G.), a spus : Doresc să vă mul­Aş dori, în primul rînd, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai universităţilor din o se­rie de ţări europene, din Statele Unite şi Canada, şi să exprim satisfacţia mea, a Consiliului de Stat, pentru această reu­niune universitară consacrată securităţii europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împrejurări deo­sebite nu numai pentru Europa, ci pen­tru întreaga lume. S-au obţinut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcţia lichidării vechii politici de forţă şi dictat, în aşezarea relaţiilor din­tre state şi popoare pe baze noi, de e­­galitate, respect al independenţei şi su­veranităţii, neamestec în treburile inter­ne, pe o colaborare şi conlucrare fructu­oasă în scopul dezvoltării economico-so­­ciale a fiecărei naţiuni. In imprimarea noului curs spre destin­dere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menţionez că tineretul, tineretul uni­versitar, a jucat şi joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viaţa in­ternaţională. Fără îndoială că înfăptuirea securităţii in Europa corespunde năzuinţelor spre colaborare ale tuturor popoarelor conti­nentului, ale întregii lumi. S-au obţinut în această privinţă o serie de rezultate, a început conferinţa general-europeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relaţiilor dintre statele con­tinentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate naţiunile. După cît am fost infor­mat, în cadrul acestei reuniuni s-au sub­liniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sînt încă destule obstacole de învins, mai e­­xistă încă forţe reacţionare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renun­ţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec in treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului des­tinderii, înfăptuirea securităţii europene impun mai mult ca oricînd unirea tu­turor forţelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — şi sunt — diverse pă­reri asupra căilor de înfăptuire a poli­ticii noi. De altfel, nu numai în proble­mele internaţionale sau in problemele ştiinţelor sociale sunt păreri deosebite; în înseşi ştiinţele naturii şi tehnice asu­pra unor probleme apar păreri sau so­luţii deosebite — şi aceasta nu e cu ni­mic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie aşa; nu­mai atunci cînd asupra diferitelor pro­bleme care preocupă omenirea se con­fruntă în mod liber părerile, fără pre­judecăţi, fără pretenţia că cineva deţine monopolul adevărului absolut, pornin­­du-se deci de la înţelegerea necesităţii unui schimb liber de păreri şi de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluţii pen­tru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării pă­cii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existenţa părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toţi acelaşi fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne intîlnim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord prin­­tr-o circulară sau mai ştiu eu cum, şi toată lumea să ridice mîinile că e de acord şi ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există ţări cu orînduiri so­ciale diferite, cînd există concepţii filosofi­ce şi concepţii religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda orga­nizarea lumii şi a relaţiilor dintre oa­meni este normal să apară şi să existe păreri deosebite. Noi considerăm că ti­neretul, la fel ca toate popoarele, — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să a­­bordeze cu curaj problemele pe care le ridică viaţa şi dezvoltarea lumii de as­tăzi. Sunt, într-adevăr, probleme crucia­le. Popoarele îşi pun întrebarea ce tre­buie făcut pentru a lichida politica im­perialistă, colonialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei naţiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinţei sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în faţa lumii. (Aplau­ze puternice). Care este locul tineretului universitar, în această lume? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să contribuie la unirea tuturor forţelor pentru a lichi­da definitiv vechea orientare în politica internaţională, vechile practici în rapor­turile dintre state şi pentru a aşeza re­laţiile internaţionale de baze noi. Ti­neretul — atît cel muncitoresc, ţărănesc, cît şi intelectual, deci şi tineretul de pe băncile universităţilor — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici în viaţa in­ternaţională. Cei care astăzi se află p© băncile universităţilor se preocupă de însuşirea ştiinţei şi culturii, — care pînă la urmă, nu au graniţe — şi tre­buie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle ştiinţei şi civilizaţiei moderne. Numai aşa omenirea va putea să obţină noi progrese pe calea unei dezvoltări supe­rioare. In aceste condiţiuni, tineretul univer­sitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ în această grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă și mai bună. Aceasta este, după părerea mea, rolul și menirea tineretului universitar în zilele de astăzi. Oriunde în lume — in Europa, în America Latină, în Asia,, în Africa, pretutindeni — se pun proble­me hotărîtoare pentru soarta multor po­poare, a însăşi omenirii. Trebuie să spun că mi-au produs mare satisfacţie întîl­­nirile recente pe care le-am avut cu studenţii din cîteva ţări din America Latină. Cu acest prilej, am făcut con­statarea plăcută că tineretul universitar de pe acest continent este preocupat de a lichida dependenţa ţărilor lor de monopolurile imperialiste, de a asigura ca bogăţiile naţionale ale fiecărui stat să fie stăpînite de propriul popor, pen­tru a-şi asigura bunăstarea şi fericirea. Tineretul universitar se găseşte în pri­mele rînduri ale acestei lupte, drepte şi măreţe. In acelaşi spirit cred că trebuie să acţioneze şi tineretul din Europa. Desi­gur, Europa este un continent cu tra­diţii, cu istorie, cu o veche civilizaţie, care are succese mari în dezvoltarea sa economică. Dar sînt multe lucruri de îmbunătăţit, de schimbat şi în Europa. In Europa sunt ţări socialiste, sunt şi ţări capitaliste, şi trebuie să înţelegem că securitatea europeană înseamnă a în­văţa să conlucrăm în mod liber, pe prin­cipiul egalităţii şi să realizăm realmen­te o nouă politică în Europa. Să facem ca Europa să devină un continent al păcii şi colaborării, care să exercite o influenţă puternică în lume, să asigure triumful politicii noi de egalitate între toate naţiunile, al unei lumi a păcii şi dreptăţii sociale. (Aplauze puternice). Ştiu că preocupările tuturor celor de pe băncile universităţilor sînt de a în­văţa, de a-şi însuşi preţioasele cuceriri ale ştiinţei şi culturii universale; dar în acelaşi timp nu putem şi nu trebuie să admitem ca tineretul universitar să rămînă în afara preocupărilor privind dezvoltarea societăţii omeneşti. Preocu­­pîndu-vă de a vă însuşi tot ce e mai înaintat în ştiinţa şi cultura universală, trebuie să fiţi totodată în primele rîn­duri ale luptei pentru afirmarea în lu­me a principiilor de egalitate, de uma­nism, de dreptate socială. In acest spi­rit am dori noi să se dezvolte conlucra­rea între popoare, între tineret, între tineretul universitar din Europa şi din întreaga lume. Şi, dacă într-o anumită măsură această reuniune din Bucureşti a contribuit la aceasta, atunci intr-ade­văr putem spune că ea are rezultate po­zitive. Aş dori să vă rog pe toţi cei prezenţi să adresaţi colegilor, prietenilor dv. din toate centrele universitare pe care le reprezentaţi, urarea mea, a poporului român, de noi succese în întreaga ac­tivitate a studenţimii şi tineretului din ţările respective, de întărire a colabo­rării şi unităţii tineretului în lupta pentru dreptate socială, pace şi colabora­re, pentru o Europă a securităţii şi a cooperării paşnice, pentru o lume mai bună în care fiecare naţiune să se poată dezvolta aşa cum doreşte. Vă doresc multă sănătate, succes de­plin în activitatea dumneavoastră, multă fericire. (Aplauze puternice, prelungite). Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi şi prieteni, întreprinderea de tricotaje şi perdele „Ariadna“ Sarcinile de plan au fost depăşite PAŞCANI (De la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşu­lui“). Tînărul colectiv de muncă de la în­treprinderea de tri­cotaje şi perdele „ Ariadna" din Paş­cani a demarat cu succes activitatea în anul 1974. După cum ne in­formează ing. Ma­rian­ Balmuş, şeful biroului producţie, sarcinile de plan pe perioada scursă din această primă lună a anului au fost îndeplinite şi depăşite. Producţia realizată în acest an se ridică la 63.387 m. p. perdele finite. în obţinerea aces­tor succese s-au e­­videnţiat colective­le de muncă din secţiile de tricotaje şi finisaj, care şi-au depăşit sarcinile, pînă în prezent, cu unu la sută. Aceste prime re­zultate obţinute în întrecerea socialistă pe 1974 sunt urma­rea firească a mai bunei organizări a producţiei şi a muncii, folosirii mai judicioase a capacităţilor şi a timpului de lucru. M­EA

Next