Flacăra Iaşului, ianuarie 1974 (Anul 30, nr. 8485-8509)
1974-01-15 / nr. 8495
ANUL XXX Nr. 8495 MARTI 15 ianuarie 1974 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean în fifflmpinarea celei de a 30-a aniversări a Eliberării şi Congresului al Xl-lea al partidului Chemarea la întrecere adresată de C. A. P. Şipote tuturor cooperativelor agricole de producţie din judeţul Iaşi Adunarea generală a cooperatorilor din C.A.P. Şipote, întrunită pentru a dezbate şi aproba indicatorii planului de producţie şi financiar pe anul 1974, constată cu satisfacţie că realizările obţinute în anul 1973, în creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale, în dezvoltarea şi consolidarea averii obşteşti, au permis ridicarea valorii normei de retribuire a cooperatorilor de la 25 lei planificaţi la 28 lei , din care 18,50 lei în bani. Cu toate condiţiile climaterice mai puţin favorabile ale anului 1973, cooperativa agricolă de producţie Şipote a obţinut o producţie de 2.700 kg grîu la hectar, 3.200 kg porumb la hectar, 7.250 kg struguri la ha etc. Ca urmare, s-a livrat la fondul de stat o cantitate de 8.146 tone de produse agricole, din care 2.050 tone legume, 318 tone carne şi altele. Realizări importante au fost obţinute şi pe linia activităţilor industriale şi prestărilor de servicii. S-au construit şi dat în folosinţă o brutărie, o cărămidărie, un gater, iar valoarea producţiei industriale a fost de aproape 1 milion lei. O preocupare deosebită a existat pentru rezolvarea unor probleme social-culturale ale membrilor cooperatori. Aceste rezultate demonstrează priceperea şi hărnicia membrilor cooperatori din C.A.P. Şipote, ataşamentul şi dăruirea lor pentru înfăptuirea programului partidului nostru de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Dînd glas voinţei tuturor cooperatorilor din Şipote, adunarea generală exprimă hotărîrea acestora de a traduce în viaţă măreţele sarcini ale anului 1974, anul producţiilor record — aşa cum sublinia secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara comună din noiembrie 1973 a C.C. al P.C.R. Şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României — şi se angajează să nu precupeţească eforturile pentru a întîmpina cu noi succese evenimentele de importanţă istorică în viaţa poporului nostru, cea de a 30-a aniversare a insurecţiei naţionale antifasciste armate de la 23 August, cel de al XI-lea Congres al partidului nostru, cît şi a 25-a aniversare de la începutul procesului revoluţionar de cooperativizare a agriculturii. „ Ne propunem ca în anul 1974 să mobilizăm toate forţele materiale şi umane, să folosim la ult nivel superior şi mai eficient toate mijloacele de producţie, în special pămîntul, să extindem organizarea şi retribuirea muncii pe baza acordului global în toate sectoarele de activitate, să aplicăm şi să respectăm tehnologiile avansate la toate culturile, în vederea îndeplinirii şi depăşirii planului de producţie şi financiar. Noi, ţăranii cooperatori din Şipote, sub conducerea organizaţiilor de partid, ne angajăm să răspundem chemării adresate de cooperatorii din Scorniceşti, cu rezultate deosebite în muncă. Totodată, chemăm la întrecere toate cooperativele agricole din judeţul Iaşi şi ne propunem să realizăm în anul 1974 depăşiri la următoarele obiective : In sectorul vegetal — la porumb — de la 4.150 kg/ha planificate la 4.350 kg/ha ; — la floarea-soarelui — de la 1.800 kg/ha la 1.900 kg/ha ; — la sfecla de zahăr — de la 30 tone/ ha la 31 tone/ha ; — la fasole (cultură pură) — de la 1.050 kg/ha la 1.150 kg/ha ; — la struguri de la 7 tone/ha la 7,5 tone/ha ; — la cartofi de la 17 tone/ha la 18 tone/ha. In sectorul zootehnic — la lapte — de la 35 litri la 38 litri pe oaie mulsă ; — de la ferma de porcine, să îngrășăm și să valorificăm un număr de 2.500 porci graşi in joc de 2.000, în sectorul producţiei industriale şi prestărilor de servicii Ne propunem să realizăm o producţie în valoare de 1.600.000 lei, cu 200.000 lei peste prevederile planului. In felul acesta ,vom putea obţine, peste plan 118 tone de porumb, 50 tone floarea-soarelui, 175 tone sfeclă de zahăr, 20 tone fasole,115 tone legume, 50 tone struguri, 50 tone cartofi, 32 tone carne şi alte însemnate cantităţi de produse, iar la fondul de stat să valorificăm în plus, faţă de sarcinile stabilite prin planul de producţie, cantitatea de 425 tone diferite produse vegetale , şi animaliere. — Pe întreaga cooperativă agricolă să depăşim valoarea producţiei globale cu 1.200.000 lei şi să reducem cheltuielile de producţie cu cel puţin 500.000 lei. In vederea îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor asumate, vom folosi gospodăreşte fiecare palmă de pămînt, prin aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire a structurii solului, prin folosirea raţională a îngrăşămintelor chimice şi naturale, vom extinde şi diversifica mecanizarea lucrărilor agricole, vom îmbunătăţi calitatea tuturor 'lucrărilor", vom aplica corect tehnologiile stabilite pentru fiecare cultură în parte, vom generaliza şi perfecţiona retribuirea muncii în acord global în toate sectoarele de activitate etc. În felul acesta, considerăm că ne vom aduce în mai mare măsură contribuţia la înfăptuirea programului elaborat de cel de al X-lea Congres şi de Conferinţa Naţională ale P.C.R. pentru înflorirea patriei noastre socialiste, pentru ridicarea continuă a nivelului de viaţă al întregului nostru popor. — la lină oaie tunsă , de la 2 kg la 2.200 kg pe ri/r/rnunrirínr/ri/fii/r/iriirir/rrri/rrniiiiitf. artist IEȘEAN Autogospodărire După o vacanţă binemeritată, stu- ^ denţii şi-au reluat cursurile. Căminiş- ^ tii, acei studenţi nelocalnici, care be- neficiază de cămine spaţioase, con- & fortabile, expresie a grijii deosebite , pe care partidul şi statul nostru o poartă tine retului studios, au revenit & „in casele lor“ pe timpul studiilor. Şi cei mai mulţi dintre ei şi-au reluat răspunderea, pe care şi-au asumat-o o dată cu începerea anului universi- § tar, aceea de a-şi gospodări, în ex- § clusivitate, propriile cămine. Este vorba, în primul rînd, de studenţii care locuiesc în căminele E.l şi E.2 $ din str Codrescu, acei care au făcut deja dovada entuziasmului şi price- t* perii lor in buna gospodărire a că- S minelor în care locuiesc. Iniţiativa acestui grup de studenţi entuziaşti pare-se că a prins tot mai ^ mult, experienţa pozitivă de aici Ş popularizîndu-se şi generalizindu-se Ş de către consiliile asociaţiilor studen- Ş tilor comunişti din Centrul universi- i tar ieşean. Contrastează însă puternic cu spiritul acesta nobil de autogos- s podărire studenţească atitudinea de Ş indiferenţă a unor tineri, atitudine ^ împinsă uneori pînă acolo îneît ea Ș poate uşor fi confundată cu lenea. Ş Cu lenea — duşman înverşunat al ti- ^ nereţii, criticată vehement într-o re- $ rentă şedinţă de studentul medicinist S Ion Mînea, vicepreşedinte al 5 C U.A.S.C. din Centrul universitar — | Alice OUATU | (continuare în pag. a 2-a) BIEI CENTRALĂ .M. EMI Proletari din toate fârile, uniti-vâl krcui'H limbi ! JUDEŢUL IAŞI mr....... .. • (continuare în pag. a 4-a) ADUNAREA GENERALA A COOPERATIVEI AGRICOLE DE PRODUCŢIE—ŞIPOTE ACTIVITATE INTENSA PRIVIND ELIMINAREA PIERDERILOR, FOLOSIREA CÎT MAI EFICIENTĂ A ENERGIEI ELECTRICE • Indicele de pierderi în reţele a fost redus cu 0,51 la sută • Economia estimată pentru acest an—4.493 Mwh • Un amplu program de acţiune privind atît efortul propriu al întreprinderii, cît şi activitatea de îndrumare şi control a beneficiarilor de energie • Numărul celor care neglijează prevederile Decretului nr. 620 este încă destul de mare în pagina a 3-a Adunarea generală a ţăranilor cooperatori din Şipote Cu hotărîrea de a obţine producţii record în toate sectoarele unităţii Apariţia Decretului Consiliului de Stat cu privire la măsurile de dezvoltare a bazei energetice şi de folosire mai judicioasă a combustibililor şi energiei a punctat, hotărîtor, o nouă etapă în această vastă acţiune în care, de mai multă vreme, se înscrisese fiecare colectiv de muncă, fiecare salariat. Această nouă reglementare a demonstrat, cu puterea de convingere a faptelor, că posibilităţile sunt mult mai mari,, că economiile actuale pot fi substanţial amplificate, că se poate produce mai mult cu aceeaşi cantitate de energie — dacă aceasta este folosită cu maximă grijă, cu spirit gospodăresc. Sarcinile mobilizatoare ce ne revin în acest an obligă la folosirea şi mai chibzuită a fiecărei forme de energie. In legătură cu aceste aspecte am solicitat, recent, un interviutov, inginer Petru Vasiliu, şeful Centrului de distribuţie urbană a energiei, din cadrul întreprinderii ieşene de reţele electrice. De vorbă cu ingi Petru Vasiliu, şeful Centrului de distribuţie urbană, din cadrul întreprinderii de reţele electrice Iaşi . Anul care a trecut, ne-a spus, pentru început, interlocutorul nostru, s-a soldat cu un însemnat volum de economii — peste 3.387 Mwh. Numai indicele de pierderi în reţele — foarte important pentru urmărirea eficienţei activităţii noastre — a scăzut faţă de nivelul anului anterior cu 0,51 la sută, şi continuă să fie în regres. Reducerea permanentă a consumului tehnologic pentru transport şi distribuţie — principală direcţie, a eforturilor depuse — se realizează datorită unui amplu program de măsuri, consecvent tradus în fapt de fiecare dintre salariaţii noştri. — Referitor la anul care a început de puţin timp, ce ne puteţi spune despre acest plan de măsuri? Ce aduce el nou în ansamblul preocupărilor privind economisirea energiei? — Măsurile prevăzute pentru acest an sunt, de fapt, o continuare, pe un plan superior, a celor din 1973 şi din anii trecuţi. Ele se referă, în principal, la două grupe de probleme : cele privind efortul propriu al întreprinderii, pe de o parte, şi activitatea de îndrumare şi control a consumatorilor — casnici şi industriali —, pe de alta. Interviu realizat de Const. PALADCTA (continuare în pag. a 2-a) Un nou şi modern bloc de locuinţe proprietate personală cu 9 nivele, cu magazine comerciale la parter, se ridică în vecinătatea clădirii Oficiului P.T.T.R. din Podu-Roş. In imagine, echipele de fierari-betonişti şi dulgheri din cadrul lotului nr. 2, şantierul nr. 2 al Trustului de construcţii Iaşi, lucrează de zor la cofrajele şi armăturile de la etajul II al blocului Foto : L. STRATULAT In pagina a 4-a( în legătură cu reluarea lucrărilor de la Geneva ) ale fazei a doua & \ a Conferinţei pentru \ securitate şi cooperare is in Europa ii TOVARASUL NICOLAE CEAUSESCU A PRIMIT STUDENTII SI SECURITATEA EUROPEANA“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste. România, s-a întîlnit, luni ,la amiază, în sala de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanţii la lucrările Seminarului internaţional „Studenţii şi securitatea europeană“, care s-au desfăşurat la Bucureşti. La întrevedere au participat tovarăşii: Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ştefanescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii .Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceauşescu, vicepreşedinnte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Erau, de asemenea, prezenţi Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul oraşului Sinaia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanţilor tineretului studios. Participanţii la seminarul internaţional, importantă reuniune universitară, şi-au manifestat deplina satisfacţie de a se întîlni cu preşedintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă şi consideraţie faţă de politica promovată cu consecvenţă de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelegerii şi conlucrării fructuoase în care , fiecare naţiune să se poată dezvolta -în conformitate--cu- -năzuinţele sale legitime, pentru atenţia deosebită acordată tinerei generaţii şi rolului şi în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în numele reprezentanţilor studenţilor din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. şi ca reprezentant al Tineretului Liber German, Klaus Sommer, membru al C.C. al Tineretului Liber German (R.D.G.), a spus : Doresc să vă mulAş dori, în primul rînd, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai universităţilor din o serie de ţări europene, din Statele Unite şi Canada, şi să exprim satisfacţia mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitară consacrată securităţii europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obţinut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcţia lichidării vechii politici de forţă şi dictat, în aşezarea relaţiilor dintre state şi popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenţei şi suveranităţii, neamestec în treburile interne, pe o colaborare şi conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei naţiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menţionez că tineretul, tineretul universitar, a jucat şi joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viaţa internaţională. Fără îndoială că înfăptuirea securităţii in Europa corespunde năzuinţelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obţinut în această privinţă o serie de rezultate, a început conferinţa general-europeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relaţiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate naţiunile. După cît am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sînt încă destule obstacole de învins, mai există încă forţe reacţionare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec in treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securităţii europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forţelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — şi sunt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internaţionale sau in problemele ştiinţelor sociale sunt păreri deosebite; în înseşi ştiinţele naturii şi tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluţii deosebite — şi aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie aşa; numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăţi, fără pretenţia că cineva deţine monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înţelegerea necesităţii unui schimb liber de păreri şi de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluţii pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existenţa părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toţi acelaşi fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne intîlnim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord printr-o circulară sau mai ştiu eu cum, şi toată lumea să ridice mîinile că e de acord şi ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există ţări cu orînduiri sociale diferite, cînd există concepţii filosofice şi concepţii religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii şi a relaţiilor dintre oameni este normal să apară şi să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele, — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu curaj problemele pe care le ridică viaţa şi dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, într-adevăr, probleme cruciale. Popoarele îşi pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialistă, colonialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei naţiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinţei sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în faţa lumii. (Aplauze puternice). Care este locul tineretului universitar, în această lume? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să contribuie la unirea tuturor forţelor pentru a lichida definitiv vechea orientare în politica internaţională, vechile practici în raporturile dintre state şi pentru a aşeza relaţiile internaţionale de baze noi. Tineretul — atît cel muncitoresc, ţărănesc, cît şi intelectual, deci şi tineretul de pe băncile universităţilor — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici în viaţa internaţională. Cei care astăzi se află p© băncile universităţilor se preocupă de însuşirea ştiinţei şi culturii, — care pînă la urmă, nu au graniţe — şi trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle ştiinţei şi civilizaţiei moderne. Numai aşa omenirea va putea să obţină noi progrese pe calea unei dezvoltări superioare. In aceste condiţiuni, tineretul universitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ în această grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă și mai bună. Aceasta este, după părerea mea, rolul și menirea tineretului universitar în zilele de astăzi. Oriunde în lume — in Europa, în America Latină, în Asia,, în Africa, pretutindeni — se pun probleme hotărîtoare pentru soarta multor popoare, a însăşi omenirii. Trebuie să spun că mi-au produs mare satisfacţie întîlnirile recente pe care le-am avut cu studenţii din cîteva ţări din America Latină. Cu acest prilej, am făcut constatarea plăcută că tineretul universitar de pe acest continent este preocupat de a lichida dependenţa ţărilor lor de monopolurile imperialiste, de a asigura ca bogăţiile naţionale ale fiecărui stat să fie stăpînite de propriul popor, pentru a-şi asigura bunăstarea şi fericirea. Tineretul universitar se găseşte în primele rînduri ale acestei lupte, drepte şi măreţe. In acelaşi spirit cred că trebuie să acţioneze şi tineretul din Europa. Desigur, Europa este un continent cu tradiţii, cu istorie, cu o veche civilizaţie, care are succese mari în dezvoltarea sa economică. Dar sînt multe lucruri de îmbunătăţit, de schimbat şi în Europa. In Europa sunt ţări socialiste, sunt şi ţări capitaliste, şi trebuie să înţelegem că securitatea europeană înseamnă a învăţa să conlucrăm în mod liber, pe principiul egalităţii şi să realizăm realmente o nouă politică în Europa. Să facem ca Europa să devină un continent al păcii şi colaborării, care să exercite o influenţă puternică în lume, să asigure triumful politicii noi de egalitate între toate naţiunile, al unei lumi a păcii şi dreptăţii sociale. (Aplauze puternice). Ştiu că preocupările tuturor celor de pe băncile universităţilor sînt de a învăţa, de a-şi însuşi preţioasele cuceriri ale ştiinţei şi culturii universale; dar în acelaşi timp nu putem şi nu trebuie să admitem ca tineretul universitar să rămînă în afara preocupărilor privind dezvoltarea societăţii omeneşti. Preocupîndu-vă de a vă însuşi tot ce e mai înaintat în ştiinţa şi cultura universală, trebuie să fiţi totodată în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea în lume a principiilor de egalitate, de umanism, de dreptate socială. In acest spirit am dori noi să se dezvolte conlucrarea între popoare, între tineret, între tineretul universitar din Europa şi din întreaga lume. Şi, dacă într-o anumită măsură această reuniune din Bucureşti a contribuit la aceasta, atunci intr-adevăr putem spune că ea are rezultate pozitive. Aş dori să vă rog pe toţi cei prezenţi să adresaţi colegilor, prietenilor dv. din toate centrele universitare pe care le reprezentaţi, urarea mea, a poporului român, de noi succese în întreaga activitate a studenţimii şi tineretului din ţările respective, de întărire a colaborării şi unităţii tineretului în lupta pentru dreptate socială, pace şi colaborare, pentru o Europă a securităţii şi a cooperării paşnice, pentru o lume mai bună în care fiecare naţiune să se poată dezvolta aşa cum doreşte. Vă doresc multă sănătate, succes deplin în activitatea dumneavoastră, multă fericire. (Aplauze puternice, prelungite). Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi şi prieteni, întreprinderea de tricotaje şi perdele „Ariadna“ Sarcinile de plan au fost depăşite PAŞCANI (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Tînărul colectiv de muncă de la întreprinderea de tricotaje şi perdele „ Ariadna" din Paşcani a demarat cu succes activitatea în anul 1974. După cum ne informează ing. Marian Balmuş, şeful biroului producţie, sarcinile de plan pe perioada scursă din această primă lună a anului au fost îndeplinite şi depăşite. Producţia realizată în acest an se ridică la 63.387 m. p. perdele finite. în obţinerea acestor succese s-au evidenţiat colectivele de muncă din secţiile de tricotaje şi finisaj, care şi-au depăşit sarcinile, pînă în prezent, cu unu la sută. Aceste prime rezultate obţinute în întrecerea socialistă pe 1974 sunt urmarea firească a mai bunei organizări a producţiei şi a muncii, folosirii mai judicioase a capacităţilor şi a timpului de lucru. MEA