Flacăra Iaşului, martie 1974 (Anul 30, nr. 8534-8560)
1974-03-12 / nr. 8543
S i 1 4 pagini 30 bani Proletari din toate fânilor uniţi vâr Incurn Iaşului locui PODGORENILOR . DE ACUM ÎN VII, LA PREGĂTIREA RODULUI DE MINE Aşa cum s-a subliniat şi la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole, deşi viticultura a încheiat anul trecut cu producţii mari, totuşi recolta de struguri nu a fost la nivelul condiţiilor create. Tocmai de aceea se impune să acţionăm mai hotărît pentru îngrijirea plantaţiilor tinere şi pe rod, completarea golurilor, întreţinerea corespunzătoare a viilor, aplicarea tratamentelor împotriva bolilor şi dăunătorilor. După cum se cunoaşte în anul care a trecut viile s-au refăcut şi au dat o producţie sporită. Pentru ca viitoarea recoltă să fie şi mai bogată, în toamna trecută viile au fost în întregime arate, îngropate şi în mare parte îngrăşate. Intrucît plantaţiile care au produs mult au avut o vegetaţie mai slabă, li s-a acordat prioritate la fertilizarea cu îngrăşăminte organice şi chimice. Avînd în vedere toate acestea, apreciem că obţinerea producţiilor planificate e pe deplin realizabilă cu condiţia să se aplice în continuare la momentul optim tehnologiile specifice stabilite. In această campanie vor trebui depuse toate eforturile pentru ca întreaga suprafaţă de vii tinere să fie asigurată cu mijloace de susţinere punîndu-se mai mult accent şi pe modernizarea lor. In condiţii de mecanizare, la soiurile noastre autohtone prima sîrmă de la şpalieri trebuie să fie ridicată la cel puţin 60 cm. Pentru montarea mijloacelor de susţinere ca şi revizuirea şpalierilor zilele acestea sînt hotărîtoare şi ele trebuie folosite din plin fiindcă numai aşa se va evita supraaglomerarea lucrărilor în vîrful de campanie în care deja am intrat. Din analiza stării de vegetaţie a viţei de vie, a rezultat că ■ în acest an nu au fost înregistrate pierderi de ochi , aşa că sunt condiţii să se asigure sarcini normale atît pentru producţie, cit şi pentru refacerea butucilor. De aceea, facem unele precizări în legătură cu sarcinile de rod şi modul cum trebuie privită problema în acest an. Ţinînd seama de situaţia precipitaţiilor şi de faptul că viţa de vie este mai rezistentă la un regim redus de umiditate, este bine să lăsăm sarcini normale, corespunzătoare pentru asigurarea producţiilor planificate, urmînd ca în funcţie de evoluţia ulterioară avremii să se regleze producţia prin lucrările în verde. Sigur că şi în vii e nevoie să luăm măsuri deosebite prin care să se evite pierderile de apă. Inprimul rînd, va trebui ca lucrările de tăiere şi cercuire să se termine înainte de pornirea sevei în vegetaţie. In al doilea rînd, este necesar să păstrăm apa care există în sol prin executarea lucrărilor superficiale şi evitarea arăturilor bolovănoase. E de la sine înţeles că în acest an lucrările superficiale ale solului trebuie executate obligatoriu în cel mai scurt timp. Intrucît se cer efectuate concomitent toate lucrările de dezgropat, copcit, stabilirea sarcinii de rod, tăiat şi cercuit, se impune să mobilizăm întreaga capacitate a fermelor viticole şi să le sprijinim cu forţe suplimentare. O atenţie deosebită trebuie acordată executării corecte a tăierilor. Ca regulă generală, se vor executa tăieri normale cu 50—75 ochi pe butuc, 18 ochi pe m.p. (10—12 ochi pe coardă), la soiurile Aligoté, Muscat Ottonel, Riesling, Fetească regală, Chasselas Doré, lăsînd 4—6 vérig, de rod, iar la cele mai viguroase (Fetească albă, Grasă de Cotnari, Frîncuşă) o sarcină mai mare (100 ochi pe butuc cu 5—6 verigi de rod), urmărindu-se ca elementele de rod să fie amplasate cît mai mult pe lemn vechi. De asemenea, lungimea corzilor trebuie să fie mai mare de 14—16 ochi. Ing. Adrian IONER director general adjunct al Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare şi apelor (urmare în pag. a 2-a) 'iiiitiiînntttiitmrnunimmtnmfmumtfr ARNŞŢ IEŞEAN (Restaurant-cantină (pentru intelectualii) de la sate Punînd acest titlu însemnărilor de mai jos, vrem să atragem atenţia asupra unei valoroase iniţiative din comuna Ţigănaşi, iniţiativă care ar trebui extinsă in toate comunele judeţului. Fireşte, restaurantul — cantină la care ne referim nu este destinat numai intelectualilor (aici poate lua masa oricine), dar cei care resimt cel mai mult lipsa unei asemenea unităţi sunt intelectualii, mai cu seamă tinerii intelectuali repartizaţi în posturile de la ţară. Nu o dată, ni s-a adus la cunoştinţă faptul că intelectualii de la sate trebuie să facă drumuri obositoare pînă la oraş ca să-şi cumpere V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) //////////////HOT/////////////////////////////////. Acţiuni de popularizare şi cunoaştere a documentelor Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură In cadrul acţiunilor de popularizare şi cunoaştere temeinică a documentelor Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură, a Cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu, duminică, 10 martie a.c., în peste 40 de comune ale judeţului, printre care Răducăneni, Cotnari, Şipote, Ţibăneşti, Vlădeni, Scînteia, Scobinţi, Movileni, Golăeşti, Tomeşti, au avut loc adunări cu ţăranii cooperatori, mecanizatori ai secţiilor S.M.A. şi lucrători din I.A.S., în cadrul cărora activişti şi lectori ai Comitetului judeţean de partid, cadre de conducere şi specialişti de la Direcţia agricolă, U.J.C.A.P., Trustul S.M.A. şi Institutul agronomic au prezentat expuneri şi au răspuns la un număr de întrebări pe teme, ca : „Perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii în agricultură", „Creşterea eficienţei şi sporirea continuă a producţiei“, „Conservarea şi folosirea raţională a fondului funciar" etc. Acţiuni asemănătoare vor fi organizate de către Secţia de propagandă a Comitetului judeţean de partid, pînă la sfîrşitul lunii martie, şi în celelalte comune ale judeţului nostru. CONSTANTIN MORARIU activist al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. ! In pagina a 2-a ! ' • Viața ! culturală ! SPORT ! !_______________________________| Sunt rezerve pentru utilizarea mai bună a maşinilor-unelte In ultimii ani, întreprinderea „Ţesătura“, ca de altfel toate întreprinderile din judeţ şi din ţară, şi-a mărit simţitor capacitatea de producţie, secţiile de fabricaţie au fost modernizate, dotate cu utilaje de înalt randament. Aşadar, în condiţiile creşterii gradului de înzestrare tehnică a unităţii, a dezvoltării şi modernizării ei, crearea unui cadru organizatoric propice, pentru utilizarea judicioasă a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, a devenit un imperativ de prim ordin. Să urmărim deci, cum este organizată munca în secţia mecano-energetică, pentru ca maşinile-unelte să funcţioneze la deplina lor capacitate. După cum se ştie, în fiecare unitate economică acest sector de activitate are un rol însemnat nu numai în întreţinerea şi executarea reparaţiilor curente şi capitale a utilajelor din secţiile productive, dar şi în fabricarea pieselor de schimb, a S.D.V.-urilor necesare, ca să nu mai vorbim de sarcinile privind autoutilarea. Bilanţul anului trecut scoate în relief o bună activitate desfăşurată de oamenii acestei secţii. Astfel, s-au executat mai multe piese de schimb faţă de cele planificate, însumînd o valoare de peste 150.000 lei, s-au creat instalaţii şi maşini prin autoutilaje în valoare de 924.000 lei, mai multe decit prevederile planului, s-au executat toate reparaţiile prevăzute. In aceste condiţii, indicele de utilizare a maşinilor-unelte a fost depăşit cu 5 la sută faţă de sarcinile planului. Şi în acest an, după cum rezultă din evidenţele puse la dispoziţie, colectivul de muncă al secţiei mecano-energetic a demarat bine, realizând în prima lună a anului o depăşire cu un procent a planului la piese de Schimb şi S.D.V.-uri, prin activitatea de autoutilaje s-au executat containere pentru fire, cărucioare pentru transport sculuri, depăşindu-se sarcinile de plan cu peste 30.000 lei, iar volumul reparaţiilor capitale a fost realizat, obţinîndu-se unele economii. Continuîndu-ne discuţiile pe această La întreprinderea „Ţesătura“ temă cu ing. Solomon Margulius, şeful secţiei mecano-energetic şi ing. Victor Scrumedea, şeful colectivului de proiectare din cadrul acestei secţii, a reieşit însă, că rezultatele puteau fi mult mai mari dacă serviciul de aprovizionare tehnico-materială a întreprinderii asigura secţia cu materialele necesare desfăşurării ritmice a procesului de fabricaţie. „Este drept, ne spunea ing. Victor Scrumedea, că aţi realizat şi depăşit prevederile principalilor indicatori tehnico-economici. Am avut, totuşi, destule greutăţi şi în direcţia perfecţionării cadrelor, care nu întotdeauna efectuau lucrări de calitate. Acum, am reuşit să organizăm cursuri de perfecţionare şi de policalificare. Rezultatele din acest an sunt mult mai bune, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“. Pentru că ponderea maşinilor-unelte ale secţiei se află concentrate în atelierul uzinare, am poposit aici,, unde am avut ca interlocutori mai mulţi muncitori şi maiştri. Mai întîi, am făcut cunoştinţă cu Dumitru Pintilie, şef de tură, care ne-a relatat următoarele : „După cum aţi aflat, aici executăm piese de schimb, S.D.V.-uri, unele maşini şi instalaţii. In acest atelier sunt amplasate peste 20 de strunguri, maşini de rabotat şi freze. Dacă aş afirma că aceste maşiniunelte funcţionează la deplina lor capacitate, nu ar fi un adevăr. Şi iată de ce în primul rînd, ne lipsesc unele materiale şi scule ca: oţel pentru scule şi matriţe, şublere, burghie, filiere, tarozi etc. In al doilea rînd, nu este stabilită o încărcătură judicioasă pe strungurile şi maşinile din celelalte ateliere, care funcţionează în secţiile de producţie. Din această cauză, suntem nevoiţi să executăm unele piese de schimb care se pot lucra şi în aceste ateliere“. Ceea ce am aflat, în continuare, de la interlocutorii noştri pare de necrezut, dar aşa se întîmplă. Despre ce este vorba ? Pentru a se procura unele materiale şi scule, sunt scoşi din producţie maiştri şi chiar muncitori, pierzîndu-se timp cu deplasările pe la diferite întreprinderi din municipiul Iaşi sau chiar din ţară. Atunci ce fac merceologii de la serviciul de aprovizionare ? La întrebarea noastră, ne răspunde ing. Victor Scrumedea : .„Merceologii nu se loau SCHIOPE (continuare in pag . 2 a) y YUPITULIA» Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean V In pagina a 4-a ! --------------------------------------------------- | Comunicat comun j ^ privind vizita secretarului ge- \ ^ neral al Partidului Comunist S ^ ( Român, preşedintele Consiliului ) \ de Stat al Republicii Socialiste ţ \ România, tovarăşul Nicolae » \ Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena ? \ Ceausescu în Guineea. ? III) Hsilii liniate rusesti in Reiullia Mm Continuarea convorbirilor oficiale In continuarea dialogului la nivel înalt româno-guineez, care a debutat, sîmbătă după-amiază, sub cele mai fericite auspicii, sub semnul voinţei comune de a deschide noi căi colaborării între partidele, ţările şi popoarele noastre, duminică tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., au avut, în cursul dimineţii, o nouă şi rodnică convorbire asupra unor probleme de interes reciproc cu tovarăşul Ahmed Sekou Toure, secretar general al Partidului Democrat din Guineea, preşedintele Repu-blicii. Convorbirile au continuat apoi cu participarea persoanelor oficiale care îl însoţesc pe şeful statului român în vizita sa în Guineea şi a membrilor conducerii de partid şi de stat ai Guineei. In cadrul convorbirilor s-a procedat la un larg schimb de informări privind activitatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Partidului Democrat din Guineea, ale Republicii Socialiste România şi Republicii Guineea. Schimbul de vederi în probleme internaţionale a evidenţiat identitatea de poziţii, voinţa celor două ţări şi partide de a conlucra, de a-şi aduce o contribuţii tot mai mare la promovarea noii politici în relaţiile dintre state, la continuarea şi consolidarea cursului pozitiv spre destindere şi securitate, pentru prietenie şi înţelegere între popoare,împotriva imperialismului, colonialismului, şi neocolonialismului, pentru triumful cauzei păcii, libertăţii, independenţei naţionale, democraţiei şi progresului social. Dialogul la nivel înalt româno-guineez a relevat interesul celor două părţi de a identifica noi domenii de colaborare, de a extinde relaţiile politice, economice, tehnice şi culturale, în învăţămînt şi în alte domenii, conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări convenind, de comun acord, asupra încheierii unor însemnate acorduri şi înţelegeri menite să extindă şi să ridice, pe un plan superior, raporturile româno-guineeze. S-a subliniat, în mod deosebit, importanţa adîncirii şi dezvoltării în continuare a relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Democrat din Guineea. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Sekou Toure, secretar general al Partidului Democrat din Guineea, preşedintele Republicii Guineea, au căzut de acord asupra încheierii unui Tratat de prietenie şi cooperare şi a semnării unui Comunicat comun — documente politice de cea mai mare importanţă care exprimă voinţa celor două ţări şi popoare de a aşeza relaţiile dintre ele pe baze solide, de lungă durată, de a acţiona în viaţa internaţională în direcţia construirii unei lumi mai bune, mai drepte, în care toate naţiunile să-şi afirme suveran voinţa lor, dreptul de a fi stăpîne pa propriul destin, de a-şi dezvolta viaţa corespunzător intereselor lor, de a contribui la rezolvarea problemelor internaţionale în folosul tuturor popoarelor. In timpul întîlnirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au invitat pe preşedintele Sekou Toure şi soţia sa, Andree Toure, să viziteze Republica Socialistă România. Invitaţia a fost acceptată cu deosebită satisfacţie. Convorbirile dintre tovarăşul Nicolas Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialista România, tovarăşul Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi tovarăşul Sekou Toure, secretar general al Partidului Democrat din Guineea, preşedintele Republicii Guineea, dintre delegaţiile celor două partide şi ţări, s-au desfăşurat într-o ambianță de caldă prietenie, de înțelegere de-plină, într-o atmosferă de solidaritate militantă, tovărășească. . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu tovarăşii Aristides Pereira şi Louis Cabral In cea de-a doua zi a vizitei în Republica Guineea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Confii■liului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, la reşedinţa sa din Conakry, cu tovarăşii Aristides Pereira, secretar general al Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde (P.A.I.G.C.), şi Louis Cabrai, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Guineea-Bissau. La întrevedere au luat parte tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Valeriu Georgescu, ambasadorul Republicii Socialiste România in Republica Guineea-Bissau. Exprimînd satisfacţia de a-l saluta pe pămîntul african pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oaspeţii au transmis, din partea combatanţilor din Guineea-Bissau, a Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi a Insulelor Capului Verde şi a Consiliului de Stat al Republicii Guineea-Bissau, un cald salut de solidaritate, împreună cu vii mulţumiri pentru sprijinul multilateral primit din partea Partidului Comunist Român şi a secretarului său general, a României socialiste şi a poporului român în lupta pentru lichidarea definitivă a dominaţiei coloniale portugheze. In cursul convorbirii s-a subliniat marea însemnătate a proclamării Republicii Guineea-Bissau pentru accelerarea victoriei depline asupra colonialismului portughez. Conducătorii Guineei-Bissau au dat o înaltă apreciere faptului că Republica Socialistă România, în spiritul poliţiei statornice adoptate faţă de forţele de eliberare, a recunoscut de la început noul stat independent. Conducătorii P.A.I.G.C. şi ai Republicii Guineea-Bissau au informat despre activitatea politico-diplomatică depusă pe plan internaţional pentru recunoaşterea şi afirmarea Republicii Guineea-Bissau, desfășurată concomitent cu intensificarea ofensivei pe cîmpul de luptă pentru eliberarea întregului teritoriu, pentru scuturarea deplină a jugului colonial. Reafirmînd hotărârea Partidului Comunist Român, a întregului popor român de a acorda și în viitor sprijin deplin cauzei poporului din Guineea-Bissau, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat succesele obţinute în consolidarea Republicii Guineea-Bissau, în lupta împotriva imperialismului portughez, şi a exprimat convingerea că, intr-un timp nu prea îndepărtat, întregul teritoriu al ţării va fi eliberat, creîndu-se condiţii pentru înfăptuirea idealurilor sale naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşii Aristides Pereira şi Louis Cabral au relevat cu satisfacţie că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre P.C.R. şi P.A.I.G.C., dintre Republica Socialistă România şi Republica Guineea-Bissau, se dezvoltă în spiritul Declaraţiei comune între cele două partide şi ţări, semnate la Bucureşti în noiembrie anul trecut. O expresie a traducerii în viaţă a prevederilor Declaraţiei comune o constituie și (continuare in pag.a 4-a) Agenda zilei de ieri, 11 martie, a mai consemnat : • Entuziaste manifestări prieteneşti prilejuite de vizitarea oraşelor Kankan şi Labe. • Ceremonia înmînării unor înalte distincţii române şi guineeze. • Semnarea documentelor. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în Guineea s-a încheiat în cursul nopţii (ora Bucureştiului). Relatările despre solemnitatea plecării şi despre celelalte evenimente şi manifestări se vor publica în ziarul de mîine. TRATAT de prietenie şi cooperare între Republica Socialistă România şi Republica Guineea Avînd în vedere relaţiile de stimă reciprocă şiprietenie existente între cele două ţări şi popoare , animate de dorinţa comună de a lărgi şi mai mult raporturile de prietenie, de înţelegere reciprocă şi cooperare activă statornicite între ele pe baza respectării principiilor şi normelor dreptului şi justiţiei internaţionale , dornice să sporească aportul celor două ţări la cauza progresului, justiţiei, păcii şi securităţii internaţionale şi să contribuie la dezvoltarea cooperării internaţionale în spiritul justiţiei, progresului şi democraţiei ; reafirmînd ataşamentul lor faţă de scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, care proclamă, îndeosebi, dreptul popoarelor de a dispune de soarta lor ; luînd în considerare importanţa fundamentală a întăririi legalităţii internaţionale, a promovării primatului dreptului între naţiuni prin respectarea efectivă, cu bună-credinţă, în conduita statelor, a principiilor şi normelor dreptului internaţional, a dreptului popoarelor, a drepturilor şi îndatoririlor ce revin statelor în virtutea dreptului internaţional , ţinînd seama de importanţa noilor principii ale dreptului internaţional şi de necesitatea de a le aplica în mod eficient în raporturile dintre state şi avînd în vedere marile transformări politice, economice şi sociale pe care le cunoaşte omenirea, precum şi progresul tehnic şi ştiinţific contemporan , conştiente de responsabilitatea care incumbă fiecărui stat mare, mijlociu sau mic, indiferent de nivelul de dezvoltare şi de sistemul politic, economic sau social, pentru instaurarea unui climat de dreptate, pace şi securitate în lume şi pentru respectarea strictă a drepturilor popoarelor ; reamintind că toate statele, fără nici o discriminare, au dreptul şi îndatorirea de a participa la soluţionarea problemelor internaţionale care le privesc , convinse că respectarea deplinei suveranităţi şi a egalităţii în drepturi a tututuror popoarelor şi statelor constituie baza durabilă a cooperării, securităţii şi a unei păci internaţionale juste , exprimînd convingerea lor că pacea internaţională se bazează pe respectarea dreptului sacru al fiecărui stat la suveranitatea şi independenţa naţională, la pace şi securitate şi a dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî soarta, fără nici o intervenţie, constrîngere sau presiune externe ; subliniind necesitatea imperioasă a aplicării riguroase a Declaraţiei privind acordarea independenţei ţărilor coloniale, adoptată de către Adunarea Generala a O.N.U. la 14 decembrie 1960, şi condamnând orice act care ar putea să împiedice punerea în aplicare a acestei declaraţii , afirmînd hotărîrea lor fermă de a aduce o contribuţie sporită la lupta pentru lichidarea definitivă şi completă a colonialismului şi neocolonialismului, sub orice formă, precum şi la lichidarea politicii de apartheid şi a oricărei discriminări , convinse de responsabilitatea fundamentală care revine fiecărui stat de a continua dezvoltarea economică, socială și culturală a poporului său, de a mobiliza, în acest scop, toate resursele sale interne, fără nici, un obstacol extern , conștiente de necesitatea de a respecta şi de a face să fie respectate cu strictele normele de echitate în schimburile internaţionale şi de a pune capăt practicii schimburilor comerciale inegale , conştiente de necesitatea sporirii eforturilor pe plan naţional şi internaţional, pentru a se asigura un progres mai rapid al economiilor acestor ţări şi a eli (continuare în pag. a 4-a) Pentru Republica Socialistă România NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Consiliului de Stcii al Republicii Socialiste România GEORGE MACOVESCU Ministrul afacerilor externe Pentru Republica Guineea AHMED SEKOU TOURE Președintele Republicii FILY CISSOKO Ministrul afacerilor externe