Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)
1974-04-17 / nr. 8574
A i- ANUL XXX Nr. 8574 MIERCURI 17 APRILIE 1974 4 pagini 30 bani La Palatul Marii Adunări Naţionale, a avut loc ieri Şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare In prezenţa preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, marţi, 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte, tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Sosind la Palatul Marii, Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G. S. Chillon (India) şi vicepreşedintele E. J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P. C. Terenzio, precum şi de alte personalităţi politice care au adus preşedintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversaţie caracterizată de convingerea exprimată de preşedintele Nicolae Ceauşescu în succesul misiunii de pace şi largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară şi-a asumat-o, în contribuţia pozitivă aşteptată din partea sesiunii de la Bucureşti. Cei prezenţi au exprimat sentimente de gratitudine pentruaprecierile şi Cuvintele încurajatoare rostite de şeful statului român, mulţumiri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de ţări au salutat cu vii aplauze sosirea în aula Marii Adunări Naţionale a preşedintelui României. Şedinţa inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul. Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară, a mulţumit preşedintelui Ceauşescu pentru cinstea de a fi onorat cu prezenţa sa inaugurarea lucrărilor sesiunii şi a adresat tuturor participanţilor salutul deputaţilor români. In continuare, a luat cuvîntul tovarăşul Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Secretarul general al Uniunii Interparlamentare, Pio Carlo Terenzio, a transmis mesajul adresat de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, reuniunii de la Bucureşti. (continuare în pag. a 4-a) Cuvântarea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu Doamnelor şi domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanților la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai buna cunoaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai ţărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi propună să dezbată probleme de importanţă capitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important dor politic internaţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmăriiîn lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte parlamentari din ţări cu orînduiri sociale diferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărire capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că în condiţiile de astăzi opinia publică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluţiei politice mondiale, în promovarea păcii şi colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activităţii politice in viaţa internaţională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestinjenit, în lumea de astăzi s-au produs şi se produc profunde transformări revoluţionare, sociale şi naţionale, mari mutaţii în raportul de forţe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau în mod grav pacea şi securitatea planetei, s-au intensificat contactele şi tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între naţiuni. O semnificaţie deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securităţii europene, realizarea de paşi concreţi în direcţia normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferinţei general-europene. în acelaşi timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominaţie şi dictat, de agresiune şi război, să frîneze şi să tragă înapoi procesul destinderii şi păcii, al înţelegerii şi colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermitate şi consecvenţă a eforturilor depuse de forţele democratice, de toate popoarele, împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece“, pentru normalizarea întregului climat internaţional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfăşoară o largă activitate internaţională, acţionează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au foc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relaţii dintre state, pentru triumful colaborării şi prieteniei între toate popoarele lumii. Ca ţară socialistă, România dezvoltă continuu relaţii de prietenie, alianţă şi colaborare cu toate statele care edifică noua orinduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care păşesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deosebire de orinduire socială, în cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi reprezentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţionarea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere şi suverane. In ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declaraţii comune şi Acorduri — cu numeroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate continentele, în care este exprimată hotărîrea reciprocă de a întemeia relaţiile bilaterale pe principiile egalităţii şi respectului mutual şi, in acelaşi timp, de a acţiona pentru întronarea unor norme noi, democratice, in întreaga viaţă internaţională. Punem la baza relaţiilor noastre cu celelalte state principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, eliminarea forţei şi ameninţării cu forţa ca mijloc de rezolvare a diferendelor şi litigiilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi decide de-sine-stătător calea dezvoltării economico-sociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii şi norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate statele, in interesul fiecăruia în parte şi al cauzei progresului şi civilizaţiei umane în ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale, se poate clădi o lume a păcii şi prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe româneşti este participarea activă la înfăptuirea securităţii pe continentul european. Dat fiind marele potenţial material şi spiritual de care dispune Europa, precum şi faptul că numai în acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea securităţii europene reprezintă astăzi o problemă fundamentală a întregii vieţi internaţionale. Conştientă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor conferinţei general-europene pentru securitate şi colaborare şi este hotărîtă să facă şi în viitor totul pentru succesul deplin al acestei reuniuni. Este în interesul tuturor popoarelor europene ca această conferinţă să pună bazele unor relaţii noi pe continent, întemeiate pe încredere, egalitate şi respect reciproc, să asigure cadrul unor largi şi neîngrădite colaborări — economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi umane dintre toate ţările, fără deosebire de orînduire socială, dirid, totodată, fiecărei naţiuni sentimentul deplinei securităţi, certitudinea că se poate dezvolta la adăpostire orice ingerinţe, amestec sau agresiune din afară. Succesul conferinţei general-europene va constitui un eveniment de importanţă istorică şi va exercita, fără îndoială, o influenţă pozitivă asupra ansamblului climatului politic internaţional. O cauză vitală a păcii internaţionale este stingerea oricăror focare de război. In acest sens se impune intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei păci drepte, trainice, în Orientul Mijlociu. Pornind de la premisa că nu pot fi acceptate anexiuni teritoriale prin forţă, am considerat şi considerăm că soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie realizată pe baza rezoluţiilor Consiliului de Securitate, pe cale politică, prin retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967 şi asigurarea independenţei şi integrităţii tuturor statelor din această zonă. Apreciem ca deosebit de pozitivă realizarea dezangajării militare între Egipt şi Israel care a dus la retragerea trupelor israeliene de pe o parte a teritoriilor arabe ocupate şi considerăm că trebuie să se acţioneze în continuare pentru dezangajare şi intre celelalte state aflate în conflict. O condiţie a instaurării unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu este, de asemenea, rezolvarea problemei poporului palestinian, crearea condiţiilor pentru împlinirea aspiraţiilor sale naţionale, asigurarea dreptului său la autodeterminare, la organizare de sinestă (continuare în pag. a 4-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi, pe G.S. Chilion, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar şi Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, E.J. Derwinster, vicepreședinte al Comitetului Executiv, P.C. Terenzio, secretar general al Uniunii Interparlamentare, și pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii — J. A. England (Australia), E. Cuvelier (Belgia), R. Said (R.A. Egipt), W. Hofer (Elveţia), G. .Vedovato (Italia), K. Fukunaga (Japonia), A. Carrillo (Mexic), A.P. Şitikov (U.R.S.S.). La întrevedere au participat Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, preşedintele Grupului român din Uniunea interparlamentară. Intreţinîndu-se cordial cu reprezentanţii conducerii Uniunii Interparlamentare, preşedintele Nicolae Ceauşescu a relevat rolul important pe care Uniunea, parlamentele şi parlamentarii pot şi trebuie să-l joace în înfăptuirea unei politici noi, in statornicirea în relaţiile interstatale a principiilor dreptului internaţional, în edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelegerii şi cooperării. In acest sens, s-a subliniat cu satisfacţie că, pe agenda sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare sunt înscrise probleme de larg interes. Dialogul dintre şeful statului român şi membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare a reliefat faptul că evoluţia vieţii internaţionale pune în evidenţă noi elemente pozitive în această direcţie, că tot mai multe ţări îşi aduc contribuţia la rezolvarea problemelor c© confruntă omenirea. In cadrul convorbirii, au fost abordate, de asemenea, unele aspecte privind materiile prime — problemă aflată în prezent în dezbaterea sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. — subliniindu-se, în context, contribuţia pe care trebuie să şi-o aducă Uniunea Interparlamentară şi în acest domeniu. In deplin consens, s-a relevat necesitatea aşezării relaţiilor economice pe baze noi, echitabile, exprimîndu-se convingerea că actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. va oferi cadrul adecvat pentru ca toate ţările — mici, mijlocii şi mari — să participe la găsirea, în comun, a soluţiilor pe care le reclamă rezolvarea problemei materiilor prime în interesul progresului economic şi social al tuturor popoarelor. întâlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie, .1.U ■myî? M. HM SC ■Al Proletari din toate ţările, iniţi-val Incumensului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Recepţie oferită de preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, In onoarea participanţilor la sesiunea de primăvară a Uniunii Interparlamentare Preşedintele Republicii Socialist® România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, au oferit, marţi seara, o recepţie în onoarea participanţilor la sesiunea de primăvară a Uniunii Interparlamentare. Au fost prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, Ştefan Andrei, precum şi vicepreşedinţi, ai Marii Adunări Naţionale, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri ai conducerii Grupului român din Uniunea Interparlamentară, deputaţi, alte personalităţi ale vieţii noastre politice. De asemenea, erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, precum şi corespondenţi ai presei străine. La intrarea în sala de recepţie a şefului statului român, a fost intonat Imnul Republicii Socialiste România. In timpul recepţiei, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întreţinut, într-o atmosferă de caldă cordialitate, cu membrii Consiliului Interparlamentar şi Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, cu parlamentari din diferite ţări. (Agerpres) 1 în pagina a 4-a) ________________________________________________________________ Sesiunea extraordinară a Adunării Generale a O.N.U. Lucrările Conferinței Comitetului pentru dezarmare | Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit pe senatorul american Edward Kennedy Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amiază, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită în ţara noastră. Senatorul Edward Kennedy şi-a exprimat satisfacţia de a se reîntîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, de a continua discuţiile rodnice avute cu prilejul vizitei şefului statului român în S.U.A. In cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relaţiilor dintre România şi S.U.A., constatîndu-se cu satisfacţie evoluţia lor pozitivă, îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorinţa reciprocă de a acţiona în continuare pentru dezvoltarea colaborării şi înţelegerii dintre cele două state, pentru apropierea şi prietenia dintre popoarele român şi american. In acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea acestor relaţii contactele directe între oamenii politici, precum şi între reprezentanţi ai cercurilor economice, ai vieţii culturale şi ştiinţifice din cele două ţări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieţii internaţionale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacţie îmbunătăţirea climatului politic în lume şi s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre destindere, prin promovarea unor relaţii noi între state, bazate pe echitate şi deplina egalitate în drepturi, care să corespundă aspiraţiilor legitime de pace, progres şi bunăstare ale tuturor naţiunilor lumii.. In aceeaşi zi, tovarăşa Elena Ceauşescu a avut o întrevedere prietenească cu soţia senatorului american, doamna Joan Kennedy. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut apoi la dejun pe senatorul Edward Kennedy şi soţia sa, Joan Kennedy. Convorbirile şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe şeful delegaţiei egiptene la lucrările Uniunii Interparlamentare Marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe deputatul Mahmoud Abou-Wafia, şeful delegaţiei egiptene la sesiunea Uniunii Interparlamentare, membru al Consiliului Interparlamentar. La întrevedere a fost de faţă Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. Oaspetele a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, a poporului egiptean, împreună cu admiraţia sa faţă de personalitatea şefului statului român. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Anwar Sadat un cordial salut prietenesc, precum şi urări de pace şi prosperitate poporului egiptean. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi deputatul Mahmoud Abou-Wafia au avut, apoi, o convorbire cordială, în cursul căreia au fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Cu acest prilej, s-a dat o deosebită apreciere raporturilor de prietenie şi cooperare statornicite între ţările şi popoarele noastre, raporturi care, spre satisfacţia ambelor părţi, se extind pe multiple planuri, în , spiritul convorbirilor şi înţelegerilor convenite , între preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar Sadat. A fost exprimată dorinţa comună de a se pune în valoare, într-o măsură şi mai mare, posibilităţile existente pentru intensificarea şi diversificarea în continuare a conlucrării reciproce, în interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii şi colaborării internaţionale. "Totodată, au fost discutate aspecte actuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cele referitoare la situaţia din Orientul Mijlociu. Oaspetele a relevat acţiunile pozitive întreprinse de România, personale de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în direcţia soluţionării politice a problemelor care confruntă zona Orientului Mijlociu, în conformitate cu interesele legitime ale popoarelor din această regiune, în folosul păcii şi destinderii în lume, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Imagine ieșeană : Malul drept al Bahluiului. Foto : S. LEONID Decernarea Steagului roşu şi a Diplomei de unitate fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă din anul 1973 Staţiei C.F.R. Iaşi Ieri, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor a avut loc adunarea festivă în cadrul căreia s-a decernat Steagul roşu şi Diploma de unitate fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă din anul 1973 Staţiei C.F.R. Iaşi. Au participat tovarăşii: Vasile Potop, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular, judeţean, Ioan Creţu, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, Florea Neacşu, vicepreşedinte al Comitetului Uniunii Sindicatelor pe ramură. De asemenea au fost prezenţi delegaţi din partea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, precum şi de la alte staţii de cale ferată din ţară. Tov. Mihai Dimitriu, şeful Staţiei C.F.R. Iaşi, a vorbit despre realizările dobîndite, care au condus la obţinerea Steagului şi a Diplomei de unitate fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă din anul 1973, în aplauzele participanţilor la adunare, tov. Florea Neacşu a înmînat Steagul roşu şi Diploma de unitate fruntaşă. Totodată, a înmînat şi insigne de „fruntaş în întrecere“ unor salariaţi. Au mai luat cuvîntul Gheorghe Covrig, impiegat de mişcare. Gheorghe Drăgănescu, preşedintele comitetului de sindicat pe secţie, Vasile Anton, tehnician, Neculai Timofte, şef de manevră, ing. Scarlat Chiriacescu, şeful Staţiei C.F.R. Bucureşti—Triaj, ing. Sorin Achimescu, director în cadrul Direcţiei mişcare-comercial de la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, ing. Alexandru Filioreanu, directorul general al Regionalei de căi ferate Iaşi. Tovarăşul Vasile Potop a felicitat colectivul de muncă al Staţiei C.F.R. Iaşi pentrusuccesele obţinute în 1973 şi şi-a exprimat convingerea că şi în acest an colectivul unităţii va fi la înălţimea sarcinilor încredinţate de partid şi de stat. La sfârşitul adunării festive, într-o atmosferă de puternic entuziasm, s-a dat citire telegramei adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în care se spune, printre altele : „Va încredinţăm, stimate tovarăşe secretar general, că întregul colectiv al Staţiei C.F.R. Iaşi, în frunte cu comuniştii, va pune întreaga pricepere şi putere de muncă în slujba înfăptuirii înaltelor idealuri ale clasei muncitoare şi ale poporului român, de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de înflorire şi întărire pe mai departe a scumpei noastre patrii, România socialistă“. In încheiere, formaţiile artistice ale comitetului sindicatului de linie C.F.R. Iaşi, au susţinut un frumos şi bogat spectacol. *