Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)

1974-04-17 / nr. 8574

­A i- ANUL XXX Nr. 8574 MIERCURI 17 APRILIE 1974 4 pagini 30 bani La Palatul Marii Adunări Naţionale, a avut loc ieri Şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare In prezenţa preşedintelui Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, marţi, 16 aprilie, la Pa­latul Marii Adunări Naţionale a­ avut loc şedinţa inaugurală a se­siunii de primăvară a Uniunii In­terparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte, tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe­­ Cioară, Emil Drăgănes­cu, Manea Mănescu, Gheorghe Pa­nă, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ştefan An­drei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, pre­şedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, re­prezentanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Sosind la Palatul Marii, Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost­ salutat cu cordialitate de preşedintele ad-interim al Consi­liului Interparlamentar, G. S. Chil­­lon (India) şi vicepreşedintele E. J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamen­tare, P. C. Terenzio, precum şi de alte personalităţi politice care au adus preşedintelui României un­ cald omagiu. A urmat o scurtă conversaţie caracterizată de con­vingerea exprimată de preşedintele Nicolae Ceauşescu în succesul mi­siunii de pace şi largă cooperare pe care Uniunea Interparlamenta­ră şi-a asumat-o, în contribuţia pozitivă aşteptată din partea sesi­unii de la Bucureşti. Cei prezenţi au exprimat sentimente de gratitu­dine pentru­­aprecierile şi Cuvinte­le încurajatoare rostite de şeful statului român, mulţumiri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această pri­măvară. Ora 10. Cei aproape 400 de par­lamentari din 62 de ţări au salu­tat cu vii aplauze sosirea în aula Marii Adunări Naţionale a pre­şedintelui României. Şedinţa inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul. Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară, a mul­ţumit preşedintelui Ceauşescu pen­tru cinstea de a fi onorat cu pre­zenţa sa inaugurarea lucrărilor se­siunii şi a adresat tuturor partici­panţilor salutul deputaţilor ro­mâni. In continuare, a luat cuvîntul tovarăşul Miron Constantinescu, preşedintele Marii­ Adunări Naţio­nale, Secretarul general al Uniunii Interparlamentare, Pio Carlo Te­renzio, a transmis mesajul adresat de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, reuniunii de la Bucureşti. (continuare în pag. a 4-a) Cuvântarea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu Doamnelor şi domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, partici­panților la lucrările sesiunii de primă­vară a Uniunii Interparlamentare, per­sonalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi ex­prim satisfacţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţio­nală. Fără îndoială că lucrările sesiu­nii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai buna cunoaştere re­ciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintre fac­torii politici ai ţărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru in­staurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi propună să dezbată probleme de importanţă ca­pitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea ve­chii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonia­­lismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi res­pectarea dreptului sacru al fiecărei na­ţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important dor politic internaţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor înain­tate de pretutindeni în vederea afirmării­­în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pa­ce şi colaborare între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte parlamentari din ţări cu orînduiri sociale diferite, reprezen­­tînd opinia publică de pretutindeni, nă­zuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărire capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor inter­statale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deose­bit aceasta pornind de la faptul că în condiţiile de astăzi opinia publică şi re­prezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluţiei politice mon­diale, în promovarea păcii şi colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării acti­vităţii politice in viaţa internaţională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestinjenit, în lumea de astăzi s-au produs şi se produc pro­funde transformări revoluţionare, sociale şi naţionale, mari mutaţii în raportul de forţe mondial, au loc o serie de pro­cese pozitive în direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor ten­dinţe noi o constituie faptul că în ulti­mii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau în mod grav pacea şi securitatea planetei, s-au intensificat contactele şi tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între naţiuni. O semnificaţie deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea de­zideratului securităţii europene, realiza­rea de paşi concreţi în direcţia norma­lizării raporturilor dintre statele conti­nentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferinţei general-europene. în acelaşi timp însă, trebuie să consta­tăm că în lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominaţie şi dictat, de a­­gresiune şi război, să frîneze şi să tragă înapoi procesul destinderii şi păcii, al înţelegerii şi colaborării dintre toate po­poarele. Aceasta face necesară continua­rea cu şi mai mare fermitate şi con­secvenţă a eforturilor depuse de forţele democratice, de toate popoarele, împo­triva încercărilor de reeditare a spiri­tului „războiului rece“, pentru normali­zarea întregului climat internaţional. Pornind de la aceste considerente, Re­publica Socialistă România desfăşoară o largă activitate internaţională, acţionea­ză din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au foc pe arena mondială, pentru promovarea noi­lor principii de relaţii dintre state, pentru triumful colaborării şi prie­teniei între toate popoarele lumii. Ca ţară socialistă, România dezvoltă conti­nuu relaţii de prietenie, alianţă şi cola­borare cu toate statele care edifică noua orinduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele ca­re păşesc pe calea dezvoltării economi­­co-sociale independente, promovăm ra­porturi tot mai largi cu toate ţările lu­mii, fără deosebire de orinduire socială, în cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi reprezentan­ţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţionarea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere şi suverane. In ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declaraţii comune şi Acorduri — cu nu­meroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate continentele, în care este ex­primată hotărîrea reciprocă de a înte­meia relaţiile bilaterale pe principiile egalităţii şi respectului mutual şi, in acelaşi timp, de a acţiona pentru întro­narea unor norme noi, democratice, in întreaga viaţă internaţională. Punem la baza relaţiilor noastre cu celelalte state principiile independenţei şi suveranită­ţii naţionale, egalităţii în drepturi, ne­amestecului în treburile interne şi avan­tajului reciproc, eliminarea forţei şi a­­meninţării cu forţa ca mijloc de rezol­vare a diferendelor şi litigiilor, respec­tarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi decide de-sine-stătător calea dezvoltării economico-sociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii şi nor­me se poate asigura o colaborare neîn­grădită între toate statele, in interesul fiecăruia în parte şi al cauzei progresu­lui şi civilizaţiei umane în ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi confla­graţii mondiale, se poate clădi o lume a păcii şi prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe româneşti este partici­parea activă la înfăptuirea securităţii pe continentul european. Dat fiind marele potenţial material şi spiritual de care dispune Europa, precum şi faptul că nu­mai în acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea securităţii euro­pene reprezintă astăzi o problemă funda­mentală a întregii vieţi internaţionale. Conştientă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor conferinţei general-europene pentru securitate şi colaborare şi este hotărîtă să facă şi în viitor totul pentru succesul deplin al acestei reuniuni. Este în interesul tuturor popoarelor europe­ne ca această conferinţă să pună bazele unor relaţii noi pe continent, înteme­iate pe încredere, egalitate şi respect re­­ciproc, să asigure cadrul unor largi şi neîngrădite colaborări — economice, teh­­nico-ştiinţifice, culturale şi umane d­in­tre toate ţările, fără deosebire de orîn­­duire socială, dirid, totodată, fiecărei na­ţiuni sentimentul deplinei securităţi, cer­­titudinea că se poate dezvolta la adăpost­ire orice ingerinţe, amestec sau agresiu­ne din afară. Succesul conferinţei gene­­ral-europene va constitui un eveniment de importanţă istorică şi va exercita, fără îndoială, o influenţă pozitivă asu­pra ansamblului climatului politic in­ternaţional. O cauză vitală a păcii internaţionale este stingerea oricăror focare de război. In acest sens se impune intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei păci drepte, trainice, în Orientul Mijlociu. Pornind de la premisa că nu pot fi ac­ceptate anexiuni teritoriale prin forţă, am considerat şi considerăm că soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie realizată pe baza rezoluţiilor Consiliului de Securitate, pe cale politică, prin re­tragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967 şi asigurarea independenţei şi integrită­ţii tuturor statelor din această zonă. A­­preciem ca deosebit de pozitivă realizarea dezangajării militare între Egipt şi Israel care a dus la retragerea trupelor israe­liene de pe o parte a teritoriilor arabe ocupate şi considerăm că trebuie să se acţioneze în continuare pentru dezanga­jare şi intre celelalte state aflate în con­flict.­ O condiţie a instaurării unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu este, de asemenea, rezolvarea problemei poporului palestinian, crearea condiţiilor pentru împlinirea aspiraţiilor sale naţio­nale, asigurarea dreptului său la auto­determinare, la organizare de­ sine­stă­ (continuare în pag. a 4-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Preşedintele Republicii Socialiste Ro­mânia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi, pe G.S. Chilion, preşe­dintele ad-interim al Consiliului Inter­parlamentar şi Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, E.J. Derwin­­ster, vicepreședinte al Comitetului Exe­cutiv, P.C. Terenzio, secretar general al Uniunii Interparlamentare, și pe mem­brii Comitetului Executiv al Uniunii — J. A. England (Australia), E. Cuvelier (Bel­gia), R. Said (R.A. Egipt),­ W. Hofer (Elve­ţia), G. .Vedovato (Italia), K. Fukunaga (Ja­ponia), A. Carrillo (Mexic), A.P. Şitikov (U.R.S.S.). La întrevedere au participat Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mă­nescu, prim-ministru al guvernului, Mi­ron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu,­ membru al Comitetului Exe­cutiv al Uniunii Interparlamentare, pre­şedintele Grupului român din Uniunea interparlamentară. Intreţinîndu-se cordial cu reprezentan­ţii conducerii Uniunii Interparlamenta­re, preşedintele Nicolae Ceauşescu a re­levat rolul important pe care­­ Uniunea, parlamentele şi parlamentarii pot şi trebuie să-l joace în înfăptuirea unei politici noi, in statornicirea în relaţiile interstatale a principiilor dreptului inter­naţional, în edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, în­ţelegerii şi cooperării. In acest sens, s-a subliniat cu satisfacţie că, pe agenda se­siunii de primăvară a Uniunii Interpar­lamentare sunt înscrise probleme de larg interes. Dialogul dintre­­ şeful statului român şi membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare a reliefat faptul că evoluţia vieţii internaţionale pune în evidenţă noi elemente pozitive în această direcţie, că tot mai multe ţări îşi aduc contribuţia la rezolvarea problemelor c© confruntă omenirea. In cadrul convorbirii, au fost aborda­te,­­ de asemenea, unele aspecte privind materiile prime — pro­blemă aflată în prezent în dez­baterea sesiunii extraordinare a Adună­rii Generale a O.N.U. — subliniindu-se, în context, contribuţia pe care trebuie să­ şi-o aducă Uniunea Interparlamenta­ră şi în acest domeniu. In deplin con­sens, s-a relevat necesitatea aşezării re­laţiilor economice pe­ baze noi, echitabi­le, exprimîndu-se convingerea că actu­ala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. va oferi cadrul adecvat pentru ca toate ţările — mici, mijlocii şi mari — să participe la găsirea, în comun, a soluţi­ilor­ pe care le reclamă rezolvarea pro­blemei materiilor prime în interesul pro­gresului economic şi social al tuturor popoarelor. întâlnirea s-a desfăşurat într-o atmos­feră de caldă prietenie, .1.­­­U ■myî? M. HM SC ■Al Proletari din toate ţările, iniţi-val Incum­­ensului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Recepţie oferită de preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, In onoarea participanţilor la sesiunea de primăvară a Uniunii Interparlamentare Preşedintele Republicii Socialist® Ro­mânia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, au oferit, marţi seara, o recepţie în onoarea par­ticipanţilor la sesiunea de primăvară a Uniunii Interparlamentare. Au fost prezenţi tovarăşii Emil Bod­naraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioa­ră, Florian Dănălache, Constantin Dra­gan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Ră­­dulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Cornel Bur­tică,­ Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, Şte­fan Andrei, precum şi vicepreşedinţi, ai Marii Adunări Naţionale, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri ai conducerii Grupului român din Uniunea Interparlamentară, depu­taţi, alte personalităţi ale vieţii noastre politice. De asemenea, erau de faţă şefi ai mi­siunilor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti, precum şi corespondenţi ai pre­sei străine. La intrarea în sala de recepţie a şe­fului statului român, a fost intonat Im­nul Republicii Socialiste România. In timpul recepţiei, preşedintele Ni­colae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceau­şescu s-au întreţinut, într-o atmosferă de caldă cordialitate, cu membrii Con­siliului Interparlamentar şi Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, cu parlamentari din diferite ţări. (Agerpres) 1 în pagina a 4-a) ________________________________________________________________­ Sesiunea extraordinară­­ a Adunării Generale­­ a O.N.U.­­ Lucrările Conferinței­­ Comitetului pentru­­ dezarmare | Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit pe senatorul american Edward Kennedy Preşedintele Republicii Socialiste Ro­mânia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amiază, pe senatorul de­mocrat american Edward Kennedy, care face o vizită în ţara noastră. Senatorul­ Edward Kennedy şi-a expri­mat satisfacţia de a se reîntîlni cu pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, de a conti­nua discuţiile rodnice avute cu prilejul vizitei şefului statului român în S.U.A. In cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relaţiilor dintre România şi S.U.A., constatîndu-se cu satisfacţie evoluţia lor pozitivă, îndeosebi în ulti­mii ani. S-a exprimat dorinţa reciprocă de a acţiona în continuare pentru dez­voltarea colaborării şi înţelegerii dintre cele două state, pentru apropierea şi prietenia dintre popoarele român şi a­­merican. In acest context a fost relevat rolul pe care îl au în­ promovarea aces­tor relaţii contactele directe între oa­menii politici, precum şi între repre­zentanţi ai­ cercurilor economice, ai vie­ţii culturale şi ştiinţifice din cele două ţări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de pro­bleme ale vieţii internaţionale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacţie îmbu­nătăţirea climatului politic în lume şi s-a relevat necesitatea consolidării cursu­lui spre destindere, prin promovarea u­­nor relaţii noi între state, bazate pe e­­chitate şi deplina egalitate în drepturi, care să corespundă aspiraţiilor legitime de pace, progres şi bunăstare ale tutu­ror naţiunilor lumii.. In aceeaşi zi, tovarăşa Elena Ceauşes­­cu a avut o întrevedere prietenească cu soţia senatorului american, doamna Joan Kennedy. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu au reţinut apoi la dejun pe senatorul Edward Kennedy şi soţia sa, Joan Kennedy. Convorbirile şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe şeful delegaţiei egiptene la lucrările Uniunii Interparlamentare Marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­­preşedintele Republicii Socia­liste România, a primit pe deputatul Mahmoud Abou-Wafia, şeful delegaţiei egiptene la sesiunea Uniunii Interparla­mentare, membru al Consiliului Inter­parlamentar. La întrevedere a fost de faţă­ Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. Oaspetele a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un­­ cald salut din partea preşedintelui Republicii Arabe E­­gipt, Anwar Sadat, a poporului egiptean, împreună cu admiraţia sa faţă de per­sonalitatea şefului statului­ român. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită pre­şedintelui Anwar Sadat un cordial salut prietenesc, precum şi urări de pace şi prosperitate poporului egiptean. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi depu­tatul Mahmoud Abou-Wafia au avut, apoi, o convorbire cordială, în cursul că­reia a­u fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Cu a­­cest prilej, s-a dat o deosebită apreciere raporturilor de prietenie şi­­ cooperare statornicite între ţările şi popoarele noas­tre, raporturi care,­ spre satisfacţia am­belor părţi, se extind pe multiple pla­nuri, în , spiritul convorbirilor şi înţele­gerilor convenite , între preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar Sadat. A fost expri­mată dorinţa comună de a se pune în valoare, într-o măsură şi mai mare, po­sibilităţile existente pentru intensifica­rea şi diversificarea în continuare a con­lucrării reciproce, în interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii şi colaborării internaţionale. "Totodată, au fost discutate aspecte ac­tuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cele referitoare la situaţia din Orientul Mijlociu. Oaspetele a relevat acţiunile po­zitive întreprinse de România, personale de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în di­recţia soluţionării politice a problemelor care confruntă zona Orientului Mijlociu, în conformitate cu interesele legitime ale popoarelor din această regiune, în folosul păcii şi destinderii în lume, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Imagine ieșeană : Malul drept al Bahluiului. Foto : S. LEONID Decernarea Steagului roşu şi a Diplomei de unitate fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă din anul 1973 Staţiei C.F.R. Iaşi Ieri, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor a avut loc adunarea festivă în cadrul căreia s-a decernat Steagul roşu şi Diploma de unitate fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă din anul 1973 Staţiei C.F.R. Iaşi. Au participat tovarăşii: Vasile Potop, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular, judeţean, Ioan Creţu, secretar al Comi­tetului judeţean de partid, vicepreşedin­te al Consiliului popular judeţean, Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul munici­­­piului, Florea Neacşu, vicepreşedinte al Comitetului Uniunii Sindicatelor pe ra­mură. De asemenea au fost prezenţi delegaţi din partea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, precum şi de la alte staţii de cale ferată din ţară. Tov. Mihai Dimitriu, şeful Staţiei C.F.R. Iaşi, a vorbit despre realizările dobîndite, care au condus la obţinerea Steagului şi a Diplomei de unitate frun­taşă pe ramură în întrecerea socialistă din anul 1973, în aplauzele participanţilor la aduna­re, tov. Florea Neacşu a înmînat Steagul roşu şi Diploma de unitate fruntaşă. Totodată, a înmînat şi insigne de „frun­taş în întrecere“ unor salariaţi. Au mai luat cuvîntul Gheorghe Co­vrig, impiegat de mişcare. Gheorghe Drăgănescu, preşedintele comitetului de sindicat pe secţie, Vasile Anton,­­ tehni­cian, Neculai Timofte, şef de manevră, ing. Scarlat Chiriacescu, şeful Staţiei C.F.R. Bucureşti—Triaj, ing. Sorin Achi­­mescu, director în cadrul Direcţiei miş­­care-comercial de la Ministerul Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor, ing. A­­lexandru Filioreanu, directorul general al Regionalei de căi ferate Iaşi. Tovarăşul Vasile Potop a felicitat co­lectivul de muncă al Staţiei C.F.R. Iaşi pentru­­succesele obţinute în 1973 şi şi-a exprimat convingerea că şi în acest an colectivul unităţii va fi la înălţimea sar­cinilor încredinţate­ de partid şi de stat. La sfârşitul adunării festive, într-o atmosferă de puternic entuziasm, s-a dat citire telegramei adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, în care se spune, printre altele : „Va încredinţăm, stimate tovarăşe secretar general, că întregul colectiv al Staţiei C.F.R. Iaşi, în frunte cu comuniştii, va pune întreaga pricepere şi putere de muncă în slujba înfăptuirii înaltelor idealuri ale clasei muncitoare şi ale po­porului român, de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de în­florire şi întărire pe mai departe a scumpei noastre patrii, România socia­listă­“. In încheiere, formaţiile artistice ale comitetului sindicatului de linie C.F.R. Iaşi, au susţinut un frumos şi bogat spec­tacol. *

Next