Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)

1974-04-18 / nr. 8575

ANUL XXX Nr. 8575 JO­ 18 APRILIE 1974 4 pagini 30 bani m nOrgan al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In întîmpinarea zilei de 1 Mai Fapte de prestigiu înscrise in marea cronică a întreprinderea, de prelucrare a lemnului Iaşi Mobilă de calitate superioară şi in cantităţi sporite De la începutul acestui an, de la întreprinderea de prelucrare a lemnu­lui Iaşi am primit, la redacţie,­­ numai veşti bune, veşti despre succese deo­sebite în întrecerea socialistă. Acum,­ în preajma zilei de 1 Mai, conducerea unităţii ne-a infor­mat cu alte rezul­tate obţinute în ac­tivitatea pe care o desfăşoară. Astfel, de la începutul a­­nului şi pînă la sfîrşitul decadei­­ din luna aprilie a.c. s-a obţinut o producţie globală suplimentară î­n valoare de peste 5 milioane lei, depă­şire care s-a mate­rializat, printre al­bele, în 120 garni­turi mobilă corp, 60 garnituri mobilă de artă şi 12.000 scaune curbate con­venţionale. Aceste succese au­ fost obţinute în condiţiile unei efi­cienţe sporite, con­firmată prin depă­şirea productivită­ţii muncii planifi­cate cu 3,5 procen­te, a beneficiilor, cu 1,5 milioane lei şi a reducerii chel­tuielilor de produc­ţie cu peste 600.000 Iei. întreprinderea judeţeană de industrie locală Iaşi Noi produse asimilate şi colectivul de muncă al între­prinderii judeţene de industrie locală întîmpină ziua de 1 Mai, precum şi cele două mari e­­venimente din a­­cest an cu noi suc­cese în muncă. Astfel, după cum­ ne informează ing. Gh. Olaru, directo­rul întreprinderii, în perioada scursa din acest an s-au realizat noi produ­se, de largă utili­tate pentru popu­laţie, dintre care amintim : containe­re pentru păstra­rea legumelor şi zarzavaturilor în­că­ etc. mările apartamente­lor din blocuri, gri­­laje-suport pentru alimente, pentru ferestrele bucătări­ilor din blocuri, scaune pliante tip „stadion“, un mo­del original de lus­tră, mobilă de bu­cătărie cu o funcţio­nalitate sporită ş.a. Totodată, am fost informaţi că sunt un curs de pregăti­re pentru omologa­re noi sortimente de patiserie şi pa­nificaţie : cozonaci cu germeni, pani­­ne, pandişpan, se­­milune cu miere ­ ///////////////////////////////////////////////// . IEŞEANE­ptimişti şi responsabili Am urmărit îndeaproape, acum cî­­teva zile, numeroşi elevi şi eleve din şcolile generale din judeţ care parti­cipau la momentul festiv al închide- ^ rii taberei lor, d­in cadrul ciclului I de pregătire a tineretului pentru a­­părarea patriei. Pe platoul Grupului­­ şcolar al M.I.U. zîmbea un soare blind, care ilumina feţele îmbujorate ale şcolarilor plini de voioşie şi de fi­rească emoţie. După cinci zile de­­ petrecere utilă şi agreabilă a vacati-­­ ţei, intr-o tabără iniţiată de Comite-­­ tul judeţean U.T.C, elevii trăiau a­ § cum clipa solemnă a raportului pri- - vind cele ce-au învăţat — fiindcă § orice activitate presupune o experien-­­ ţă — şi ce vor face in continuare, jg Tineri optimişti, tineri pasionaţi şi­­ exuberanţi, dar şi responsabili pen- § tru virsta lor. loan Dobrin a venit ^ 51 de la Şcoala generală din Ţibăneşti, ţ ` und­e este elev in clasa a VllI-a B, Ş Şg şi unde a fost primit, recent, in rin- Î! Ş durile organizaţiei U.T.C. La 15 ani, Ş § şcolarul d­in Ţibăneşti a participat § q cu interes şi pricepere la cursurile Sj î, de instruire pentru apărarea patriei | $ din tabără, s-a familiarizat cu proba § 5 de tir, a concurat și la un cros, a S ^ primit brevetul complexului „poli- 51 $ sportiv" — „Sport și sănătate“ și ur- 5 ^ mează a trece si alte probe ale com- § îm plexului, a văzut un spectacol cu „O­ g § pinia publică“ ele Aurel Baranga Si », § acum, îmbrăcat îngrijit, chiar ele- § g gant, cu costum deschis și cravată, Șj I Al. CERBU I § ^ î. (continuare !n pag. a 3-a) . Proletari din toate f­ările, uniți -vul ■ierni uisului Fabrica „CIMP“ 8,1 milioane lei - producţie suplimentară în preajma zilei de 1 Mai — sărbă­toare care, în efer­vescenţa creatoare a acestei etape, îşi îmbogăţeşte sensu­rile — tot mai mul­te sunt veştile pri­mite de la diferite colective de muncă ieşene. Iată ce ne-a comunicat econo­mistul Teodor Cre­ţu­, şeful biroului de planificare al Fa­bricii „CIMP“ , s-au depăşit preve­derile: la producţia globală cu 3,9 mi­lioane lei, iar la producţia marfă­­ cu 8,1 milioane lei Aceste depăşiri s-au concretizat în 335 tone făinuri, 222 tone paste făi­noase, 191 tone bis­cuiţi şi 65 tone pâi­­ne. Rodnicul bi­lanţ al colectivului ieşean este urma­rea firească a folo­sirii mai raţionale a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, a organizării supe­rioare a muncii. Tînărul frezor Ionel Dănilă din ca­drul secţiei utilaj terasier a între­prinderii mecanice „Nicolina“ este u­­nul dintre tinerii care se bucură de multă stimă şi respect din partea în­tregului colectiv. Produsele realizate de el sunt de cea mai bună calitate. Foto : R. DUMITRU — coresp. I. p.gii. . 4.1 . Deschiderea Consfătuirii­­ Comitetului Politic­­ Consultativ al statelor­­ participante la Tratatul­­ de la Varșovia . .___ _ S Mii iulie (tiv­­­ital spre capitala S. P. Polone pentru a lua parte la dor­loirea [oiteţelui Poli­consuliv al statelor Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, a plecat spre capitala R.P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Politic, Con­sultativ al statelor participante la Tra­tatul de la Varşovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este , în­soţit de tovarăşii Manea Măn­escu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului. Ste­k Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­­neral al Partidului Com­unist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, a sosit, miercuri la­­ amiază, la Varşovia. Pe aeroportul Okend­e,­­tovarăşul­­ Ni­colae Ceauşescu şi persoanele oficiale care îl însoţesc au fost salutaţi de tova­ian Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, ministrul afaceri­lor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, e­­rau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu,­ tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghi­­anu, Gheorghe, Cioară, Lina , Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin­­ Dragan, ■Emil Drăgănescu­, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Po­­pescu,.­ Gheorghe Rădulescu, Leonte Ră­­sf­răsi, Edward Gierek, prin-secretar al C.C­ al P.M.U.P., Henryk Jablodski, pre­şedintele Consiliului de Stat al R. P. Polone, Piotr Jaroszewicz, ,. preşedintele Consiliului de Miniştri,­ Stanislaiv Guewa, mareşalul­­Seimului, ide­ alţi conducători de partid şi de stat polonezi. utu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Şte­­­fam Voitec, Cornel Burtică, Miron Con­­stantinescu, Mihai Daiea, Mihai Gere,­­Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat, şi ai guvernului, conducători ai­­instituţiilor centrale ■ şi organizaţiilor obşteşti, ■ gene­rali. . Au fost­ de faţă Wladyslaw Wojt­asik, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti, şi membri ai ambasadei.­­ Pe aeroport se aflau ambasadorul Re­publicii­ Socialiste România la Varşovia, Aurel Duca, membri ai Ambasadei.­ Tovarăşului Nicolae, Ceauşescu i-au fost înmînate buchete de fiori. (Agerpres) In fiecare sector al agriculturii, fiecare lucrare de sezon la zi ! „Sâ fim adevăraţi gospodari ai pămintuluil* La Semănat, fără a uita măsurile antie • Cele 7 ha. recuperate au şi fost însămîn­­țate • Front de lucru pe 50 la sută din supra­faţa destinată porumbului • Toate semănăto­­riie echipate cu dispozitive pentru însămînța­­rea intercalată a fasolei • Permanent la udatul pomilor • Culturi în fîşii pe 450 de hectare Acum o săptămînă, în cadrul coopera­tivei agricole de producţie din Vlădeni s-a încheiat semănatul fiorii-soarelui pe 475 de hectare planificate. Tovarăşul Vasile Foca, inginerul şef al unităţii, ne-a spus că au fost semănate în între­gime toate suprafeţele prevăzute cu ma­zăre, ovăz, sparcetă,­ borceag, lucerna, sfeclă de zahăr care însumează peste 400 de hectare. De asemenea, au fost plantate cu cartofi 75 de hectare. In pe­rioada însămînţării culturilor din epoca întîi, în toate fermele a existat o gr­ijă deosebită pentru folosirea fiecărei,, pal­me de pămînt. Numai din defrişarea pilcurilor de mărăcinişuri şi arborete, viilor hibride slab productive, au fost cîştigate peste 7 hectare de teren ara­bil care au fost semănate cu diferite culturi. După încheierea însămînţării fiorii-soa­relui, membrii secţiei de mecanizare (şef de secţie tovarăşul Nicolae Crîşmaru), şi-au îndreptat atenţia spre pregătirea terenului pentru cultura porumbului. Circa 400 de hectare, din 790 cite vor semăna cooperatorii din Vlădeni cu po­rumb,­ sunt gata, pregătite. De asemenea, au fost puse la punct și semănătorile. „Pe terenurile plane, preciza inginerul șef, vom lucra cu semănătorile S.P.C. G, iar pe terenurile cu solul greu sau în Gh. GHINDA (continuare în pag. a 3-a) De veghe pentru a apăra grădinile şi livezile de brume «f încrhpf m ■» •* * 3wr t .1 In perioada aceasta, cînd nopţile cu­nosc uneori o temperatură destul de scă­zută, cooperatorii de la C.A.P. Golăeşti se preocupă intens şi de apărarea, cultu­rilor lor de legume. Sub conducerea in­ginerului Alex.­Cîrstea, şefu­l­ fermei de legume, ei au amenajat în jurul unei su­prafeţe de 5 hectare cultivate cu tomate şi varză timpurie, precum şi în jurul răsadniţei, o solidă centură de apărare împotriva brumei şi îngheţului.­ Aşezată spre nord, centura de materiale fumi­gene este alcătuită din numeroase gră­mezi de paie, gunoi de grajd, frunzare de pădure şi anvelope de cauciuc, uzate, precum şi din luminări fumigene. Cînd termometrul fermei indică seara scăde­rea temperaturii sub limita admisă, in­tră­­ în acţiune perdeaua fumigenă, care protejează de îngheţ şi brumă culturile de pe cele 5 hectare. în nopţile de 12, 14 şi 16 aprilie, le­gumicultorii de serviciu C. Grosu, Gh. Rotaru­, Gh. Feraru şi C. Păduraru au pus imediat în funcţiune şi cu deplin succes perdeaua fumigenă. Din cele relatate de tov. I. Dohotaru, primarul comunei Golăeşti", rezultă că metodele de protecţia culturilor legumi­cole împotriva brumei şi îngheţului au fost extinse şi în livezile membrilor co­operatori. In satul Golăeşti, de exemplu, locuitorii V. Colibă, C. Popovici, V. Ho­dorog, I. Bulimaru, I. Mînzătescu şi­­al­ţii­, îşi apără în acelaşi fel livezile în nopţile reci. Aşa se procedează şi în, satele Cilibiu şi­­Grădinari. Fiecare localitate din judeţ—cit mai frumoasă şi­ mai bine gospodărită ! NICI O ABSENTA DE IA ACTIVITATILE OBŞTEŞTI în acest an, numărul participanţilor la acţiunile de bună gospodărire şi înfru­museţare a localităţilor a crescut. Peste tot pe unde am poposit, în comunele din judeţul nostru, am putut constata­ stră­dania cetăţenilor­­pentru a face ca aşe­zarea lor să fie cit mai, frumoasă. Aşa se explică şi faptul că o parte din timpul liber este dedicat activităţilor obşteşti. TOMEŞTI: Tradiţia este respectată în fiecare an, fie primăvara, vara sau toamna, poposind la Tomeşti, observăm curăţenia ce domneşte aici, şi covorul flo­­ricol, în permanenţă proaspăt. Tradiţia a fost respectată şi în acest an, încă de la intrarea în această localitate, observăm prezenţa la lucru, fie la întreţinerea sau curăţirea şanţurilor, fie la văruitul sau vopsitul gardurilor ca şi la multe alte lu­crări, a bunului gospodar. Alături de vîrstnici, întîlnim numeroşi tineri, pio­nieri, utecişti. — în acţiunea de bună gospodărire şi înfrumuseţare a comunei, ne-a spus tov. Costache Captalan, preşedintele Consiliu­lui comunal al F.U.S., primarul comunei, am mobilizat toate organizaţiile de masă. Aşa se­ face că, pînă la ora actuală, am obţinut realizări. Cum era şi firesc, principalele forţe­ au fost mobilizate la plantatul pomilor fruc­tiferi. După cum am fost informaţi, pa­trimoniul pomicol s-a mărit în această primăvară la Tomeşti cu încă 8.500 pu­­ieţi. Paralel cu această acţiune, au fost amenajate­­ trotuare, pe o distanţă de 50 m.l., au fost executate 1.000 m.l. şan­ţuri noi, au fost văruite şi vopsite gar­durile pe 500 m.p. „ Numeroşi cetăţeni, a continuat să ne spună interlocutorul, au fost mobili­zaţi la lucrările de întreţinere a drumu­rilor. Pînă în prezent au fost întreţinuţi 2,5 km. de drum în satul Vlădiceni. Ac­ţiunea continuă acum în satele Tomeşti şi Goruni. Din numărul mare de cetăţeni care s-au evidenţiat în acţiunea de înfrumuse­ţare a comunei îi consemnăm pe cei din circumscripţiile electorale unde sunt de­putaţi tovarăşii : Mihai Teodora, Petru Olteanu, Jan Tololoi, Constantin Doagă şi Gheorghe Anghelache. COMARNA: Peste tot, prezenţa bunului gospodar Discutăm cu tov. Gheorghe Moise, se­cretarul comitetului comunal ,de, partid, despre realizările obţinute în acţiunea de bună gospodărire şi înfrumuseţare a co­munei. — Aş zice să mergem mai întîi să vi­zităm comuna. Răspundem invitaţiei. Şi astfel consta­tăm că pe marginea drumurilor Osoi — Tomeşti şi Osoi—­Prisăcani au fost plan­taţi pomi fructiferi, că şanţurile sunt în majoritate curăţate, gardurile văruite. Deputaţii Gheorghe Scarlat, Ion Moraru, Alexandru Olăeru, Aurel Straciuc, Job Atudosiei şi Gheorghe Paraschiv erau prezenţi la lucru. Alături de ei o contri­buţie de seamă au adus şi cadrele didac­tice Constantin Chirvase, Dumitru Popu­­şoi, Gheorghe Ghiţun, Gheorghe Botez şi Constantin Lazăr. Pe una din uliţi îl în­tîlnim, lucrînd la săpatul, şanţulu­i din faţa gospodăriei personale, pe tov. Ion Melinte, secretarul comitetului de partid din cooperativa agricolă din sătul Oson Alături de el lucrează şi copiii. — Pînă, acum, ne-a spus tov. Ion Me­linte, am lucrat la înfrumuseţarea sec­torului zootehnic şi a sediului cooperati­vei agricole. Dacă aţi trecut pe acolo v-aţi putut da seama de curăţenia ce domneşte. Afirmaţiile sînt întemeiate. Pe lingă curăţenie s-a avut în vedere şi folosirea spaţiilor dintre construcţiile zootehnice. In bilanţul realizărilor de la Comarna se mai înscrie construcţia a 15 fîntîni, curăţirea a 200 ha. de­ păşune,­ plantarea a 10.000 de puieţi de salcîmi în pădurea comunală , şi multe altele. OTEI­ENI: o acţiune încheiată cu succes Şi la Oţeleni, ca în multe alte locuri de altfel, în­ acţiunea de bună gospodă­rire şi înfrumuseţare a comunei s-au , obţinut realizări, meritorii. Ilustrăm acest lucru doar cu cîteva exemple. în această primăvară au fost plantaţi 4.000 de pomi fructiferi, 800 de plopi­ ornamentali, iar în pădurea comunala au fost sădiţi 20.000 de puieţi de stejar şi pin. De la tov. Ifrim Lazăr, directorul că­minului cultural, aflăm că pe lista frun­taşilor şi-au înscris numele, printre alţii, Costică Moldoveanu, Aneta Moroşanu şi Vasile Cârcu, Andrei BRATU Paralel cu îngrijirea păşunilor, la înfiinţarea viitoarelor pajişti Printre lucrări­le pe care mecanizato­rii­­de la­ I.A.S. Miroslava le-au execu­tat în această primăvară se înscrie şi aceea­­a însămînţării unei suprafeţe de 140 hectare de păşuni. Terenuil respec­tiv, a fost arat din toamnă şi fertilizat d­e cite 500 kg. de superfosfat, la hectar, în primăvară această suprafaţă a fost nivelată, fertilizată cu incă 500 kg. de azotat de amoniu la hectar, discuiia şi grăpată. Apoi, s-a trecut ,la executarea însâminţârii. După cum­­ ne a spus tov. ing. Corne­­liu Mar­dare, directorul T.A.S. Miroslava, în atenţia conducerii acestei unităţi au stat şi lucrările de întreţinere a celor 700 hectare de păşune.. Pe întreaga su­prafaţă au fost executate curăţatul spi­nilor, grăpatul, iar pe­ 400 ha. au fost aplicate şi îngrăşăminte chimice.­ In prezent se întocmește planul de pă­­șunare. de o tarla la C.A P. Ciurea, înainte de semănatul porumbului. Mecanizatorul C. Stănilă, la pregătirea patului germinativ. Foto: 1, SURD.Ii­tsoresp.

Next