Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)
1974-04-18 / nr. 8575
ANUL XXX Nr. 8575 JO 18 APRILIE 1974 4 pagini 30 bani m nOrgan al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In întîmpinarea zilei de 1 Mai Fapte de prestigiu înscrise in marea cronică a întreprinderea, de prelucrare a lemnului Iaşi Mobilă de calitate superioară şi in cantităţi sporite De la începutul acestui an, de la întreprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi am primit, la redacţie, numai veşti bune, veşti despre succese deosebite în întrecerea socialistă. Acum, în preajma zilei de 1 Mai, conducerea unităţii ne-a informat cu alte rezultate obţinute în activitatea pe care o desfăşoară. Astfel, de la începutul anului şi pînă la sfîrşitul decadei din luna aprilie a.c. s-a obţinut o producţie globală suplimentară în valoare de peste 5 milioane lei, depăşire care s-a materializat, printre albele, în 120 garnituri mobilă corp, 60 garnituri mobilă de artă şi 12.000 scaune curbate convenţionale. Aceste succese au fost obţinute în condiţiile unei eficienţe sporite, confirmată prin depăşirea productivităţii muncii planificate cu 3,5 procente, a beneficiilor, cu 1,5 milioane lei şi a reducerii cheltuielilor de producţie cu peste 600.000 Iei. întreprinderea judeţeană de industrie locală Iaşi Noi produse asimilate şi colectivul de muncă al întreprinderii judeţene de industrie locală întîmpină ziua de 1 Mai, precum şi cele două mari evenimente din acest an cu noi succese în muncă. Astfel, după cum ne informează ing. Gh. Olaru, directorul întreprinderii, în perioada scursa din acest an s-au realizat noi produse, de largă utilitate pentru populaţie, dintre care amintim : containere pentru păstrarea legumelor şi zarzavaturilor încă etc. mările apartamentelor din blocuri, grilaje-suport pentru alimente, pentru ferestrele bucătăriilor din blocuri, scaune pliante tip „stadion“, un model original de lustră, mobilă de bucătărie cu o funcţionalitate sporită ş.a. Totodată, am fost informaţi că sunt un curs de pregătire pentru omologare noi sortimente de patiserie şi panificaţie : cozonaci cu germeni, panine, pandişpan, semilune cu miere ///////////////////////////////////////////////// . IEŞEANEptimişti şi responsabili Am urmărit îndeaproape, acum cîteva zile, numeroşi elevi şi eleve din şcolile generale din judeţ care participau la momentul festiv al închide- ^ rii taberei lor, din cadrul ciclului I de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Pe platoul Grupului şcolar al M.I.U. zîmbea un soare blind, care ilumina feţele îmbujorate ale şcolarilor plini de voioşie şi de firească emoţie. După cinci zile de petrecere utilă şi agreabilă a vacati- ţei, intr-o tabără iniţiată de Comite- tul judeţean U.T.C, elevii trăiau a § cum clipa solemnă a raportului pri- - vind cele ce-au învăţat — fiindcă § orice activitate presupune o experien- ţă — şi ce vor face in continuare, jg Tineri optimişti, tineri pasionaţi şi exuberanţi, dar şi responsabili pen- § tru virsta lor. loan Dobrin a venit ^ 51 de la Şcoala generală din Ţibăneşti, ţ ` unde este elev in clasa a VllI-a B, Ş Şg şi unde a fost primit, recent, in rin- Î! Ş durile organizaţiei U.T.C. La 15 ani, Ş § şcolarul din Ţibăneşti a participat § q cu interes şi pricepere la cursurile Sj î, de instruire pentru apărarea patriei | $ din tabără, s-a familiarizat cu proba § 5 de tir, a concurat și la un cros, a S ^ primit brevetul complexului „poli- 51 $ sportiv" — „Sport și sănătate“ și ur- 5 ^ mează a trece si alte probe ale com- § îm plexului, a văzut un spectacol cu „O g § pinia publică“ ele Aurel Baranga Si », § acum, îmbrăcat îngrijit, chiar ele- § g gant, cu costum deschis și cravată, Șj I Al. CERBU I § ^ î. (continuare !n pag. a 3-a) . Proletari din toate fările, uniți -vul ■ierni uisului Fabrica „CIMP“ 8,1 milioane lei - producţie suplimentară în preajma zilei de 1 Mai — sărbătoare care, în efervescenţa creatoare a acestei etape, îşi îmbogăţeşte sensurile — tot mai multe sunt veştile primite de la diferite colective de muncă ieşene. Iată ce ne-a comunicat economistul Teodor Creţu, şeful biroului de planificare al Fabricii „CIMP“ , s-au depăşit prevederile: la producţia globală cu 3,9 milioane lei, iar la producţia marfă cu 8,1 milioane lei Aceste depăşiri s-au concretizat în 335 tone făinuri, 222 tone paste făinoase, 191 tone biscuiţi şi 65 tone pâine. Rodnicul bilanţ al colectivului ieşean este urmarea firească a folosirii mai raţionale a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, a organizării superioare a muncii. Tînărul frezor Ionel Dănilă din cadrul secţiei utilaj terasier a întreprinderii mecanice „Nicolina“ este unul dintre tinerii care se bucură de multă stimă şi respect din partea întregului colectiv. Produsele realizate de el sunt de cea mai bună calitate. Foto : R. DUMITRU — coresp. I. p.gii. . 4.1 . Deschiderea Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia . .___ _ S Mii iulie (tivital spre capitala S. P. Polone pentru a lua parte la dorloirea [oiteţelui Policonsuliv al statelor Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat spre capitala R.P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Politic, Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este , însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului. Stek Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a sosit, miercuri la amiază, la Varşovia. Pe aeroportul Okende,tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele oficiale care îl însoţesc au fost salutaţi de tovaian Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe, Cioară, Lina , Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, ■Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu,. Gheorghe Rădulescu, Leonte Răsfrăsi, Edward Gierek, prin-secretar al C.C al P.M.U.P., Henryk Jablodski, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Polone, Piotr Jaroszewicz, ,. preşedintele Consiliului de Miniştri, Stanislaiv Guewa, mareşalulSeimului, ide alţi conducători de partid şi de stat polonezi. utu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefam Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Daiea, Mihai Gere,Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat, şi ai guvernului, conducători aiinstituţiilor centrale ■ şi organizaţiilor obşteşti, ■ generali. . Au fost de faţă Wladyslaw Wojtasik, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Pe aeroport se aflau ambasadorul Republicii Socialiste România la Varşovia, Aurel Duca, membri ai Ambasadei. Tovarăşului Nicolae, Ceauşescu i-au fost înmînate buchete de fiori. (Agerpres) In fiecare sector al agriculturii, fiecare lucrare de sezon la zi ! „Sâ fim adevăraţi gospodari ai pămintuluil* La Semănat, fără a uita măsurile antie • Cele 7 ha. recuperate au şi fost însămînțate • Front de lucru pe 50 la sută din suprafaţa destinată porumbului • Toate semănătoriie echipate cu dispozitive pentru însămînțarea intercalată a fasolei • Permanent la udatul pomilor • Culturi în fîşii pe 450 de hectare Acum o săptămînă, în cadrul cooperativei agricole de producţie din Vlădeni s-a încheiat semănatul fiorii-soarelui pe 475 de hectare planificate. Tovarăşul Vasile Foca, inginerul şef al unităţii, ne-a spus că au fost semănate în întregime toate suprafeţele prevăzute cu mazăre, ovăz, sparcetă, borceag, lucerna, sfeclă de zahăr care însumează peste 400 de hectare. De asemenea, au fost plantate cu cartofi 75 de hectare. In perioada însămînţării culturilor din epoca întîi, în toate fermele a existat o grijă deosebită pentru folosirea fiecărei,, palme de pămînt. Numai din defrişarea pilcurilor de mărăcinişuri şi arborete, viilor hibride slab productive, au fost cîştigate peste 7 hectare de teren arabil care au fost semănate cu diferite culturi. După încheierea însămînţării fiorii-soarelui, membrii secţiei de mecanizare (şef de secţie tovarăşul Nicolae Crîşmaru), şi-au îndreptat atenţia spre pregătirea terenului pentru cultura porumbului. Circa 400 de hectare, din 790 cite vor semăna cooperatorii din Vlădeni cu porumb, sunt gata, pregătite. De asemenea, au fost puse la punct și semănătorile. „Pe terenurile plane, preciza inginerul șef, vom lucra cu semănătorile S.P.C. G, iar pe terenurile cu solul greu sau în Gh. GHINDA (continuare în pag. a 3-a) De veghe pentru a apăra grădinile şi livezile de brume «f încrhpf m ■» •* * 3wr t .1 In perioada aceasta, cînd nopţile cunosc uneori o temperatură destul de scăzută, cooperatorii de la C.A.P. Golăeşti se preocupă intens şi de apărarea, culturilor lor de legume. Sub conducerea inginerului Alex.Cîrstea, şeful fermei de legume, ei au amenajat în jurul unei suprafeţe de 5 hectare cultivate cu tomate şi varză timpurie, precum şi în jurul răsadniţei, o solidă centură de apărare împotriva brumei şi îngheţului. Aşezată spre nord, centura de materiale fumigene este alcătuită din numeroase grămezi de paie, gunoi de grajd, frunzare de pădure şi anvelope de cauciuc, uzate, precum şi din luminări fumigene. Cînd termometrul fermei indică seara scăderea temperaturii sub limita admisă, intră în acţiune perdeaua fumigenă, care protejează de îngheţ şi brumă culturile de pe cele 5 hectare. în nopţile de 12, 14 şi 16 aprilie, legumicultorii de serviciu C. Grosu, Gh. Rotaru, Gh. Feraru şi C. Păduraru au pus imediat în funcţiune şi cu deplin succes perdeaua fumigenă. Din cele relatate de tov. I. Dohotaru, primarul comunei Golăeşti", rezultă că metodele de protecţia culturilor legumicole împotriva brumei şi îngheţului au fost extinse şi în livezile membrilor cooperatori. In satul Golăeşti, de exemplu, locuitorii V. Colibă, C. Popovici, V. Hodorog, I. Bulimaru, I. Mînzătescu şialţii, îşi apără în acelaşi fel livezile în nopţile reci. Aşa se procedează şi în, satele Cilibiu şiGrădinari. Fiecare localitate din judeţ—cit mai frumoasă şi mai bine gospodărită ! NICI O ABSENTA DE IA ACTIVITATILE OBŞTEŞTI în acest an, numărul participanţilor la acţiunile de bună gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor a crescut. Peste tot pe unde am poposit, în comunele din judeţul nostru, am putut constata strădania cetăţenilorpentru a face ca aşezarea lor să fie cit mai, frumoasă. Aşa se explică şi faptul că o parte din timpul liber este dedicat activităţilor obşteşti. TOMEŞTI: Tradiţia este respectată în fiecare an, fie primăvara, vara sau toamna, poposind la Tomeşti, observăm curăţenia ce domneşte aici, şi covorul floricol, în permanenţă proaspăt. Tradiţia a fost respectată şi în acest an, încă de la intrarea în această localitate, observăm prezenţa la lucru, fie la întreţinerea sau curăţirea şanţurilor, fie la văruitul sau vopsitul gardurilor ca şi la multe alte lucrări, a bunului gospodar. Alături de vîrstnici, întîlnim numeroşi tineri, pionieri, utecişti. — în acţiunea de bună gospodărire şi înfrumuseţare a comunei, ne-a spus tov. Costache Captalan, preşedintele Consiliului comunal al F.U.S., primarul comunei, am mobilizat toate organizaţiile de masă. Aşa se face că, pînă la ora actuală, am obţinut realizări. Cum era şi firesc, principalele forţe au fost mobilizate la plantatul pomilor fructiferi. După cum am fost informaţi, patrimoniul pomicol s-a mărit în această primăvară la Tomeşti cu încă 8.500 puieţi. Paralel cu această acţiune, au fost amenajate trotuare, pe o distanţă de 50 m.l., au fost executate 1.000 m.l. şanţuri noi, au fost văruite şi vopsite gardurile pe 500 m.p. „ Numeroşi cetăţeni, a continuat să ne spună interlocutorul, au fost mobilizaţi la lucrările de întreţinere a drumurilor. Pînă în prezent au fost întreţinuţi 2,5 km. de drum în satul Vlădiceni. Acţiunea continuă acum în satele Tomeşti şi Goruni. Din numărul mare de cetăţeni care s-au evidenţiat în acţiunea de înfrumuseţare a comunei îi consemnăm pe cei din circumscripţiile electorale unde sunt deputaţi tovarăşii : Mihai Teodora, Petru Olteanu, Jan Tololoi, Constantin Doagă şi Gheorghe Anghelache. COMARNA: Peste tot, prezenţa bunului gospodar Discutăm cu tov. Gheorghe Moise, secretarul comitetului comunal ,de, partid, despre realizările obţinute în acţiunea de bună gospodărire şi înfrumuseţare a comunei. — Aş zice să mergem mai întîi să vizităm comuna. Răspundem invitaţiei. Şi astfel constatăm că pe marginea drumurilor Osoi — Tomeşti şi Osoi—Prisăcani au fost plantaţi pomi fructiferi, că şanţurile sunt în majoritate curăţate, gardurile văruite. Deputaţii Gheorghe Scarlat, Ion Moraru, Alexandru Olăeru, Aurel Straciuc, Job Atudosiei şi Gheorghe Paraschiv erau prezenţi la lucru. Alături de ei o contribuţie de seamă au adus şi cadrele didactice Constantin Chirvase, Dumitru Popuşoi, Gheorghe Ghiţun, Gheorghe Botez şi Constantin Lazăr. Pe una din uliţi îl întîlnim, lucrînd la săpatul, şanţului din faţa gospodăriei personale, pe tov. Ion Melinte, secretarul comitetului de partid din cooperativa agricolă din sătul Oson Alături de el lucrează şi copiii. — Pînă, acum, ne-a spus tov. Ion Melinte, am lucrat la înfrumuseţarea sectorului zootehnic şi a sediului cooperativei agricole. Dacă aţi trecut pe acolo v-aţi putut da seama de curăţenia ce domneşte. Afirmaţiile sînt întemeiate. Pe lingă curăţenie s-a avut în vedere şi folosirea spaţiilor dintre construcţiile zootehnice. In bilanţul realizărilor de la Comarna se mai înscrie construcţia a 15 fîntîni, curăţirea a 200 ha. de păşune, plantarea a 10.000 de puieţi de salcîmi în pădurea comunală , şi multe altele. OTEIENI: o acţiune încheiată cu succes Şi la Oţeleni, ca în multe alte locuri de altfel, în acţiunea de bună gospodărire şi înfrumuseţare a comunei s-au , obţinut realizări, meritorii. Ilustrăm acest lucru doar cu cîteva exemple. în această primăvară au fost plantaţi 4.000 de pomi fructiferi, 800 de plopi ornamentali, iar în pădurea comunala au fost sădiţi 20.000 de puieţi de stejar şi pin. De la tov. Ifrim Lazăr, directorul căminului cultural, aflăm că pe lista fruntaşilor şi-au înscris numele, printre alţii, Costică Moldoveanu, Aneta Moroşanu şi Vasile Cârcu, Andrei BRATU Paralel cu îngrijirea păşunilor, la înfiinţarea viitoarelor pajişti Printre lucrările pe care mecanizatoriide la I.A.S. Miroslava le-au executat în această primăvară se înscrie şi aceeaa însămînţării unei suprafeţe de 140 hectare de păşuni. Terenuil respectiv, a fost arat din toamnă şi fertilizat de cite 500 kg. de superfosfat, la hectar, în primăvară această suprafaţă a fost nivelată, fertilizată cu incă 500 kg. de azotat de amoniu la hectar, discuiia şi grăpată. Apoi, s-a trecut ,la executarea însâminţârii. După cum ne a spus tov. ing. Corneliu Mardare, directorul T.A.S. Miroslava, în atenţia conducerii acestei unităţi au stat şi lucrările de întreţinere a celor 700 hectare de păşune.. Pe întreaga suprafaţă au fost executate curăţatul spinilor, grăpatul, iar pe 400 ha. au fost aplicate şi îngrăşăminte chimice. In prezent se întocmește planul de pășunare. de o tarla la C.A P. Ciurea, înainte de semănatul porumbului. Mecanizatorul C. Stănilă, la pregătirea patului germinativ. Foto: 1, SURD.Iitsoresp.