Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)
1974-04-27 / nr. 8583
ANUL XXX Nr. 8583 SÍMBÁTA 27 APRILIE 1974 4 pagini 80 bani »XIVOTECA CATORIA UNIVERSITARA ,M. EMINESCU* IASI Proletari din toate ţările, uniţi-văl Incorp Ionului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean reilititinletului Enciistalie al PCI . In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd în unanimitate şi dînd o înaltă apreciere activităţii constructive desfăşurate de delegaţia română la Consfătuire, poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar in economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvenţă transpunerea întocmai în viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi statului, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ce priveşte respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenţia ministerelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, tuturor instituţiilor şi întreprinderilor, să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării şi industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi activitatea desfăşurată la Consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu , Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. in capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfăşurate de delegaţia română, poziţiei exprimate la Consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu —în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Aprecierile şi considerentele expuse, întreaga activitate a delegaţiei la Consfătuire reprezintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, la cauza prieteniei, alianţei şi colaborării cu ţările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării şi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, la înfăptuirea securităţii europene şi dezvoltarea colaborării şi încrederii între toate naţiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relaţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă aprobarea faţă de documentele Consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. . 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacţie cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinţei generaleuropene pentru securitate şi cooperare, confirmîndu-Se astfel justeţea şi caracterul realist al chemării la înfăptuirea securităţii europene lansate de Consfătuirea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a militat şi militează România, alături de celelalte ţări socialiste, pentru promovarea cauzei securităţii şi colaborării pe continent. Aportul bogat şi multilateral al ţării noastre s-a materializat prin numeroasele iniţiative, demersuri şi acţiuni pentru propagarea şi înrădăcinarea principiilor securităţii în practica vieţii internaţionale, prin normalizarea relaţiilor, dezvoltarea şi diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă şi neobosită de contacte şi întîlniri ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state şi guverne europene, personalităţi politice şi reprezentanţi ai diferitelor organizaţii sociale, prin înscrierea obiectivelor securităţii în Declaraţiile solemne, Comunicatele comune şi în celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfăşuratde reprezentanţii României în toate fazele lucrărilor Conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinţei general-europene să se elaboreze documente clare , care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe continent bazate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, să excludă folosirea forţei sau ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garanţia deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune şi se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voinţe, într-un climat ele prietenie şi înţelegere , prevăzînd măsuri concrete de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrederii şi stabilităţii. Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanţa faptului că în documentele Consfatării a fostreafirmată necesitatea instituirii unui organism permanent al statelor participante la conferinţă. Pronunţîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor şi ţinerea în acest an a fazei a treia a Conferinţei, România consideră că ar fi util şi necesar ,ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt.Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea poziţiilor exprimate în Declaraţia Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obligaţia statelor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare şi a subliniat cu claritate că examinarea şi definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianţelor militar-politice existente în Europa. In această privinţă o mare însemnătate are desfăşurarea unor eforturi susţinute pentru a se obţine ca la Conferinţa de la Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării în Europa — să se obţină rezultate cît mai bune pe calea reducerii într-o proporţie accentuată a trupelor şi armamentelor, atît străine, cît şi naţionale, asigurîndu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze în nici un fel securitatea, atît a statelor participante la conferinţă, cît şi a celor care nu sînt părţi la acordurile ce se vor realiza. In acest sens, Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmării în Europa — care priveşte în mod nemijlocit toate popoarele continentului — impune ca, la anumite faze ale conferinţei, să-şi poată spune părerea în cadrul acesteia şi celelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică şi practică a faptului că statele socialiste participante la Consfătuire şi-au reafirmat în mod public şi deschis, în Comunicatul adoptat, poziţia că sunt gata să desfiinţeze organizaţia Tratatului de la Varşovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizaţiile lor militare. Fireşte, atît timp cît continuă să existe N.A.T.O. şi nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, alături de celelalte state socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, se pronunţă pentru întărirea capacităţii de apărare şi a colaborării reciproce în această direcţie, în condiţiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două decenii de la înfiinţarea Tratatului de la Varşovia, este necesară şi se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului şi laturii sale politice, inclusiv perfecţionarea sistemului de informări şi consultări reciproce în toate problemele importante pentru pacea în Europa şi în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modului în care a fost exprimată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu poziţia României asupra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul unor schimburi de vederi la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat, România şi-a reafirmat poziţia constantă privind soluţionarea politică a conflictului, retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate , în urma războiului din 1967, crearea condiţiilor care să asigure independenţa şi integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei poporului palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de singu stătător, inclusiv dreptul de a-şi constitui un stat independent. Apreciind pozitiv realizarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea situaţiei din 4 Vietnam, Comitetul Executiv subliniază necaiitatea unor eforturi susţinute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în întreaga Indochina, asigurîndu-se astfel condiţiile necesare ca popoarele vietnamez, khmer, şi laoţian să-şi soluţioneze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale independente. Comitetul Executiv reafirmă deplina solidaritate a P.C.R. şi a poporului român cu lupta dreaptă a popoarelor din ţările Asiei, Africii şi Americii Latine împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberarea naţională, pentru consolidarea independenţei lor politice şi economice, pentru progres social. Este necesar să se acţioneze mai ferm pentru a se pune cu desăvîrşire capăt dominaţiei colonialismului portughez, pentru a se lichida politica de discriminare rasială din Africa de Sud şi Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaţionale de cea mai mare actualitate şi complexitate este lichidarea decalajului dintre ţările în curs de dezvoltare şi statele avansate economic — a cărui sursă se află în politica şi practicile imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului — Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se acţiona cu consecvenţă pentru respectarea şi consolidarea suveranităţii popoarelor asupra bogăţiilor lor naţionale, aşezarea relaţiilor economice internaţionale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină egalitate, realizarea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale, asigurarea tuturor condiţiilor ca schimburile comerciale să fie reciproc avantajoase, să stimuleze progresul mai rapid al ţărilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă aprecierea înscrisă în documentele Consfătuirii că grija faţă de menţinerea păcii şi contribuţia activă la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale sunt o datorie a tuturor statelor, indiferent de mărimea sau apartenenţa lor la un sistem social-politic sau altul. In legătură cu aceasta, Comitetul Executiv apreciază reafirmarea în cadrul Consfătuirii a importanţei creşterii rolului şi eficienţei activităţii O.N.U. în sprijinirea procesului de destindere internaţională, inclusiv pe continentul european, în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane, în consolidarea păcii şi dezvoltarea colaborării între toate naţiunile. ★ Comitetul Executiv constată că, în lumina dezbaterilor şi documentelor Consfătuirii, s-a confirmat încă o dată, cu putere, justeţea orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului cu privire la evoluţia vieţii internaţionale, a liniei generale urmată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru în domeniul politicii externe. Pornind de la faptul că între politica internă şi externă există o strînsă legătură, că succesele obţinute în edificarea noii orînduiri, în ridicarea bunăstării maselor reprezintă totodată o contribuţie internaţionalistă la întărirea forţelor şi prestigiului socialismului, Comitetul Executiv cheamă clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor să desfăşoare o activitate susţinută pentru noi şi cît mai importante realizări în toate domeniile construcţiei socialiste, întîmpinînd astfel cu cinste marile evenimente ale anului 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eliberare şi Congresul al Xl-lea al, Partidului Comunist Român — pentru noi victorii pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. în EDITURA POLITICĂ j a apărut lucrarea: j \ Vizita oficială a tovarășului j \ Nicolae Ceaușescu j J în Republica \ \ Federală Germania \ | 26—30 iunie 1973. } 1 Lucrarea a fost editată și in limba i ^ germană. } In întîmpinarea zilei de 1 Mai NOI FAPTE CARI ATESTA HĂRNICIE, COMPETENTĂ SI ABNEGATIE ! * 1 Fabrica mixtă Paşcani Angajamentele sunt onorate Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al Fabricii mixte din Paşcani din cadrul întreprinderii judeţene de industrie locală întîmpină ziua de 1 Mai cu noi succese in muncă. O discuţie recentă cu tov. Grigore Tabarcea, directorul fabricii, a evidenţiat rezultate notabile in activitatea unităţii. Pînă în prezent, din angajamentul anual s-a realizat peste 50 la sută la producţia globală ; la producţia marfă a fost depăşit angajamentul anual cu 200.000 lei, iar la export cu peste 23.000 lei valută. Am fost informaţi că întreg colectivul unităţii este hotărît să îndeplinească ireproşabil sarcinile şi angajamentele asumate în întrecerea socialistă în acest an jubiliar. Cu toată viteza la semănatul porumbului! I.A. S. Iaşi Lucrătorii din fermele vegetale ale I.A.S. Iaşi, alături de cei din restul sectoarelor îşi intensifică de la o zi la alta eforturile căutînd să înscrie succese cît mai substanţiale pe graficul întrecerii socialiste. Şi aici principalul obiectiv al mecanizatorilor este grăbirea campaniei. In aceste zile toate cele 16 agregate de semănat sunt concentrate la cultura porumbului. Tractoriştii I. Hîrtopeanu, C. Costeanu, I. Adam, VI. Cernevschi şi ceilalţi colegi de muncă se străduie să se menţină pe poziţia de frunte pe care se situează. Cind vorbim de fruntărie ne gîndim la faptul că datorită eforturilor lor ,I.A.S. Iaşi a reuşit să aibă semănate în prezent peste 600 din cele 1.013 hectare destinate porumbului boabe şi circa 400 din totalul de 620 hectare rezervate celui furajer. „Nu vom slăbi ritmul de lucru nici un moment — ne asigura tov. ing. D-tru Răileanu — aşa încît la începutul săptămînii viitoare să putem fi gata cu semănatul porumbului. Intre timp ne pregătim să intrăm şi la însămînţarea culturii de soia, care va ocupa 600 de hectare. Deocamdată dăm zor cu acţiunea de erbicidare, iar din urmă trecem imediat la executarea ultimei lucrări de pregătire a patului germinativ. Putem avansa rapid cu ambele acţiuni întrucît restul suprafeţelor pentru porumb sunt integral pregătite şi avem deci disponibile suficiente for C. A. P. Tomeşti La semănatul porumbului au ieşit din plin şi cooperatorii şi mecanizatorii de la C.A.P. Tomeşti. Faţă de configuraţia terenurilor, aici se depun eforturi deosebite pentru a se însămînţa în paralel şi parcelele nemecanizabile. La fermă nr. 3, condusă de ing. Mircea Bratu, se acţionează mecanizat cu două agregate de ..semănat conduse de harnicii tractorişti V. Părpăuţ şi Marin Florea. Iar pe unele parcele de deal, nemecanizabile, situate in satele Goruni şi Vlădiceni, porumbul se însămînţează cu semănătoarea S. P. 2, trasă de animale. După cum ne-a relatat tov. Dan Condurache, inginerul şef al cooperativei, pînă aseară era însămînţată cu porumb o suprafaţă de 220 hectare, ceea ce înseamnă 34 la sută faţă de planul de cultură. Cea mai mare suprafaţă însămînţată o are ferma Goruni. La cooperativa agricolă din Tg. Frumos, forţe însemnate participă la pregătirea terenului pentru insămînţarea porumbului. Foto : I. SURDU — coresp. întreprinderea de reparaţii auto Succese deosebite în producţie Intre veştile primite ieri la redacţie, veşti cuprinzînd noi date despre dimensiunile pe care le capătă întrecerea socialistă în unităţile economice ieşene, una se detaşează. Astfel, după cum ne informează economistul Mihai Hulubei, şeful compartimentului de planificare de la întreprinderea de reparaţii auto, acum, cînd au mai rămas numai cîteva zile pînă la sărbătoarea de la 1 Mai, harnicul colectiv al unităţii raportează îndeplinirea cu succes, în condiţii de ireproşabilă calitate, a planului la export pe primele patru luni. Totodată, meşterii care duc faima firmei ieşene peste hotare s-au angajat ca, pînă la 1 Mai, să execute şi să livreze, suplimentar, 4.300 containere paletizate. „Ţinînd seama de realizările de pînă acum, de modul cum este organizată munca şi de hotărîrea tuturor de a se achita cu cinste de toate sarcinile, sublinia interlocutorul nostru, avem siguranţa că şi acest angajament va fi onorat ireproşabil“. C. PISTOL în pagina a 2-a Douăzeci şi cinci de primăveri Pagină consacrată aniversării Organizaţiei Pionierilor TREI DECENII DE LA ÎNFĂPTUIREA FRONTULUI UNIC MUNCITORESC (i) mi I linii' mir ii —innniiinimiinnmnmnini—ntirm—i— mm i -us&a&rjmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmaimmmmmammui •. • nstn» Moment de însemnătate istorică în viaţa poporului român Aniversăm în aceste zile împlinirea a 30 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc, eveniment de însemnătate decisivă în asigurarea rolului conducător al proletariatului în lupta pentru democraţie şi progres social, pentru refacerea unităţii sale organizatorice şi politice, pentru crearea partidului unic, marxist-leninist al clasei muncitoare. Aniversarea a trei decenii de la înfăptuirea Frontului Unic Muncitoresc prilejuieşte o retrospectivă a trecutului glorios de luptă unitară a mişcării muncitoreşti din România, al cărui ţel final a fost dezrobirea clasei muncitoare, a tuturor celor ce muncesc din lanţul exploatării capitaliste şi edificarea societăţii socialiste şi comuniste. Intrînd în arena vieţii politice a ţării la mijlocul veacului trecut, clasa muncitoare a simţit, încă de atunci, nevoia de a-şi strînge rîndurile şi de a acţiona unită pentru împlinirea misiunii istorice ce-i revenea în crearea noului destin al poporului român. Idealul clasei noastre muncitoare, organizarea şi lupta unită aveau să fie consfinţite în 1893 prin constituirea P.S.M.D.R., partid politic marxist al proletariatului român. Pătruns de ideea unităţii, P.S.M.D.R. a luat poziţie faţă de curentele şi tendinţele anarhiste care se manifestau în mişcarea muncitorească internaţională, ca şi faţă de încercările de infiltrare a acestora în mişcarea muncitorească din România. Desăvîrşirea statului naţional unitar român, la 1 decembrie 1918, victorie epocală a maselor populare din toate provinciile româneşti, în realizarea căreia clasa muncitoare, mişcarea socialistă au admis o contribuţie preţioasă — a creat condiţii favorabile pentru intensificarea activităţii forţelor sociale progresiste, a mişcării muncitoreşti revoluţionare, înfăptuirea unităţii naţionale a statului român a pus în faţa mişcării muncitoreşti revoluţionare sarcina unificării sale organizatorice, politice şi profesionale la nivelul întregii ţări. Această sarcină istorică a fost îndeplinită cu cinste, partidul clasei muncitoare fiind primul organism politic pe plan naţional. O expresie strălucită a acestui fapt o constituie transformarea partidului socialist în Partidul Comunist Român, consfinţită de Congresul din mai 1921. Partidul Comunist Român, ca singurul partid unitar în viaţa politică a României, organizat pe baze ideologice şi politice revoluţionare, pe principiile strategice şi tactice marxist-leniniste, a ridicat pe o treaptă mai înaltă, în noile condiţii a A. KAREŢCHI (continuare in pag a 3-a) Plenara Consiliului Naţional al Femeilor din Republica Socialistă România Vineri după-amiază a început Plenara Consiliului Naţional al Femeilor din Republica Socialistă România, ale cărei lucrări sunt consacrate analizării muncii desfăşurate de această mişcare, de comitetele şi comisiile femeilor în anul 1973 şi sarcinilor ce le revin în mobilizarea maselor de femei la realizarea planului naţional unic de dezvoltare economicosocială a ţării noastre pe 1974., In dezbateri se acordă o atenţie deosebită participării femeilor la viaţa politică şi socială a ţării, la activitatea de producţie. Totodată, în cadrul plenarei, este examinat programul de activitate al Consiliului pe acest an. La lucrări participă tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., tovarăşa Rina Ciobanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., tovarăşulMiron Constantinescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.G. al P.C.R. Iau parte — ca invitaţi — reprezentanţi ai unor ministere şi instituţii centrale, ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, U.T.C., U.N.C.A.P., ai altor organizaţii de masă, activiste obstesia ale mişcării de femei.