Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)

1974-04-27 / nr. 8583

ANUL XXX Nr. 8583 SÍMBÁTA 27 APRILIE 1974 4 pagini 80 bani »XIVOTECA CATORIA UNIVERSITARA ,M. EMINESCU* IASI Proletari din toate ţările, uniţi-văl Incorp Ionului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean reilititinletului En­ciist­alie al PCI . In z­iua de 26 aprilie a.c., a avut loc şedinţa Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfă­tuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor parti­cipante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd în unanimitate şi dînd o înaltă apreciere activităţii constructive desfăşu­rate de delegaţia română la Consfătuire, poziţiei expri­mate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină con­formitate cu linia politică generală a partidului şi sta­tului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Confe­rinţa Naţională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă pu­blicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a ana­lizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar in economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabi­lind ca în această activitate să se urmărească cu consec­venţă transpunerea întocmai în viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi statu­lui, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ce priveşte respectarea disciplinei finan­ciare în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenţia mi­nisterelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, tuturor instituţiilor şi întreprinde­rilor, să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la mă­surile de economisire a combustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, ex­ploatării şi industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele pro­bleme ale activităţii curente. H­otărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi activitatea desfăşurată la Consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu­ ­, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de se­cretarul general al partidului, preşedin­tele Republicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul de­legaţiei de partid şi guvernamentale ro­mâne la lucrările Consfătuirii Comitetu­lui Politic Consultativ al statelor partici­pante la Tratatul de­ la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. in capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimi­tate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfăşurate de de­legaţia română, poziţiei exprimate la Consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu —în deplină conformitate cu linia po­litică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Apre­cierile şi considerentele expuse, întreaga activitate a delegaţiei la Consfătuire re­prezintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu personal, la cauza prieteniei, alianţei şi colaborării cu ţările socialiste participante, la dezvoltarea con­lucrării şi solidarităţii tuturor ţărilor so­cialiste, la înfăptuirea securităţii euro­pene şi dezvoltarea colaborării şi încre­derii între toate naţiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relaţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă apro­barea faţă de documentele Consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pen­tru destindere, securitate şi colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. . 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacţie cursul ge­neral al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinţei general­­europene pentru securitate şi cooperare, confirmîndu-Se astfel justeţea şi carac­terul realist al chemării la înfăptuirea securităţii europene lansate de Consfă­tuirea de la Bucureşti din 1966 a Co­mitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consec­venţa cu care a militat şi militează Ro­mânia, alături de celelalte ţări socialis­te, pentru promovarea cauzei securităţii şi colaborării pe continent. Aportul bo­gat şi multilateral al ţării noastre s-a materializat prin numeroasele iniţiative, demersuri şi acţiuni pentru propagarea şi înrădăcinarea principiilor securităţii în­ practica vieţii internaţionale, prin normalizarea relaţiilor, dezvoltarea şi diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă şi neobosită de contacte şi întîl­­niri ale preşedintelui României, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a nume­roase state şi guverne europene, perso­nalităţi politice şi reprezentanţi ai dife­ritelor organizaţii sociale, prin înscrie­rea obiectivelor securităţii în Declaraţii­le solemne, Comunicatele comune şi în celelalte­­ documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfă­şurat­­de reprezentanţii României în toa­te fazele lucrărilor Conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Confe­rinţei general-europene să se elaboreze documente clare , care să statorniceas­că noile principii ale relaţiilor pe conti­nent bazate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, să excludă fo­losirea forţei sau ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garanţia de­plină că vor fi ferite de orice act de a­­gresiune şi se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voinţe, într-un climat ele prietenie şi înţelegere , prevăzînd măsuri concrete de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrederii şi stabilităţii. Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. relevă, de asemenea, impor­tanţa faptului că în documentele Con­­sfatării a­­ fost­­reafirmată necesitatea in­stituirii unui organism permanent al statelor participante la conferinţă. Pronunţîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor şi ţinerea în acest an a fazei a treia a Conferinţei, Româ­nia­ consideră că ar fi util şi necesar ,c­a aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt.­­Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de sta­tele participante la Consfătuirea Comi­tetului Politic Consultativ, care au con­semnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destin­derii politice pe continent cu destinde­rea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea poziţiilor expri­mate în Declaraţia Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obliga­ţia statelor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare şi a subliniat cu claritate că examinarea şi definirea căilor de rezol­vare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianţelor militar-politice existente în Europa. In această privinţă o mare însemnăta­te are desfăşurarea unor eforturi susţi­nute pentru a se obţine ca la Conferin­ţa de la Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării în Europa — să se obţină rezultate cît mai bune pe calea reducerii într-o proporţie accentuată a trupelor şi armamentelor, atît străine, cît şi naţionale, asigurîndu-se ca măsu­rile ce se vor adopta să nu afecteze în nici un fel securitatea, atît a statelor participante la conferinţă, cît şi a celor care nu sînt părţi la acordurile ce se vor realiza. In acest sens, Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmării în Eu­ropa — care priveşte în mod nemijlocit toate popoarele continentului — impune ca, la anumite faze ale conferinţei, să-şi poată spune părerea în cadrul acesteia şi celelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică şi practică a fap­tului că statele socialiste participante la Consfătuire şi-au reafirmat în mod pu­blic şi deschis, în Comunicatul adoptat, poziţia că sunt gata să desfiinţeze orga­nizaţia Tratatului de la Varşovia simul­tan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizaţiile lor militare. Fireşte, atît timp cît continuă să existe N.A.T.O. şi nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, alături de celelalte state socialiste parti­cipante la Tratatul de la Varşovia, se pronunţă pentru întărirea capacităţii de apărare şi a colaborării reciproce în a­­ceastă direcţie, în condiţiile marilor schimbări petre­cute în cele aproape două decenii de la înfiinţarea Tratatului de la Varşovia, este necesară şi se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului şi laturii sale politice, inclusiv perfec­ţionarea sistemului de informări şi con­sultări reciproce în toate problemele importante pentru pacea în Europa şi în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modului în care a fost exprimată de către tovarăşul Ni­colae Ceauşescu poziţia României asupra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul unor schimburi de vederi la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat, Ro­mânia şi-a reafirmat poziţia constantă privind soluţionarea politică a conflic­tului, retragerea Israelului din teritori­ile arabe ocupate , în urma războiului din 1967, crearea condiţiilor care să asigure independenţa şi integritatea tuturor sta­telor din zonă, rezolvarea problemei po­porului palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de­ sing­­u stătător, inclusiv dreptul de a-şi consti­tui un stat independent. Apreciind po­zitiv realizarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retrage­rea Israelului din teritoriile arabe ocu­pate, România consideră că ar fi deose­bit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea situaţiei din­ 4 Vietnam, Comitetul Executiv sublinia­ză necaiit­atea unor eforturi susţinute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Pa­ris, a instaurării păcii în întreaga Indo­china, asigurîndu-se astfel condiţiile ne­cesare ca popoarele vietnamez, khmer, şi laoţian să-şi soluţioneze singure pro­blemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-socia­­le independente. Comitetul Executiv reafirmă deplina solidaritate a P.C.R. şi a poporului ro­mân cu lupta dreaptă a popoarelor din ţările Asiei, Africii şi Americii Latine împotriva imperialismului, colonialismu­lui şi neocolonialismului, pentru elibera­rea naţională, pentru consolidarea inde­pendenţei lor politice şi economice, pen­tru progres social. Este necesar să se ac­ţioneze mai ferm pentru a se pune cu desăvîrşire capăt dominaţiei colonialis­mului portughez, pentru a se lichida po­litica de discriminare rasială din Africa de Sud şi Rhodesia. Pornind de la faptul că una din proble­mele internaţionale de cea mai mare ac­tualitate şi complexitate este lichidarea decalajului dintre ţările în curs de­ dez­voltare şi statele avansate economic — a cărui sursă se află în politica şi practi­cile imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului — Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se acţiona cu consecvenţă pentru respectarea şi consolidarea suveranităţii popoarelor asupra bogăţiilor lor naţio­nale, aşezarea relaţiilor economice inter­naţionale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină egalitate, realizarea unor rapor­turi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale, asigurarea tuturor condiţiilor ca schimburile comer­ciale să fie reciproc avantajoase, să sti­muleze progresul mai rapid al ţărilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă aprecierea înscrisă în documentele Consfătuirii că grija faţă de menţinerea păcii şi contri­buţia activă la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale sunt o datorie a tu­turor statelor, indiferent de mărimea sau apartenenţa lor la un sistem social-politic sau altul. In legătură cu aceasta, Comi­tetul Executiv apreciază reafirmarea în cadrul Consfătuirii a importanţei creş­terii rolului şi eficienţei activităţii O.N.U. în sprijinirea procesului de destindere in­ternaţională, inclusiv pe continentul euro­pean, în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane, în consolida­rea păcii şi dezvoltarea colaborării între toate naţiunile. ★ Comitetul Executiv constată că, în lu­mina dezbaterilor şi documentelor Con­sfătuirii, s-a confirmat încă o dată, cu putere, justeţea orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Con­ferinţa Naţională ale partidului cu pri­vire la evoluţia vieţii internaţionale, a liniei generale urmată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru în domeniul po­liticii externe. Pornind de la faptul că între politica internă şi externă există o strînsă legă­tură, că succesele obţinute în edificarea noii orînduiri, în ridicarea bunăstării ma­selor reprezintă totodată o contribuţie in­ternaţional­istă la întărirea forţelor şi prestigiului socialismului, Comitetul Exe­cutiv cheamă clasa muncitoare, ţărăni­mea, intelectualitatea, întregul nostru po­por să desfăşoare o activitate susţinută pentru noi şi cît mai importante reali­zări în toate domeniile construcţiei socia­liste, întîmpinînd astfel cu cinste marile evenimente ale anului 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eliberare şi Congre­sul al Xl-lea al, Partidului Comunist Ro­mân — pentru noi victorii pe calea fău­ririi societății socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. în EDITURA POLITICĂ j a apărut lucrarea: j \ Vizita oficială­­ a tovarășului j \ Nicolae Ceaușescu j J în Republica \ \ Federală Germania \ | 26—30 iunie 1973. } 1 Lucrarea a fost editată și in limba i ^ germană. } In întîmpinarea zilei de 1 Mai NOI FAPTE CARI ATESTA HĂRNICIE, COMPETENTĂ SI ABNEGATIE ! * 1 Fabrica mixtă Paşcani Angajamentele sunt onorate Colectivul de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni al Fabricii mixte din Paşcani din cadrul întreprin­derii judeţene de industrie locală întîmpină ziua de 1 Mai cu noi suc­cese in muncă. O discuţie recentă cu tov. Grigore Tabarcea, direc­torul fabricii, a e­­videnţiat rezulta­te notabile in ac­tivitatea unităţii. Pînă în prezent, din angajamentul anual s-a realizat peste 50 la sută la producţia glo­bală ; la produc­ţia marfă a fost depăşit angaja­mentul anual cu 200.000 lei, iar la export cu peste 23.000 lei valută. Am fost infor­maţi că întreg colectivul unităţii este hotărît să îndeplinească ire­proşabil sarcinile şi angajamentele asumate în între­cerea socialistă în acest an jubiliar. Cu toată viteza la semănatul porumbului! I.A. S. Iaşi Lucrătorii din fermele vegetale ale I.A.S. Iaşi, ală­turi de cei din restul sec­toarelor îşi intensifică de la o zi la alta eforturile căutînd să înscrie succese cît mai substanţiale pe graficul întrecerii socialis­te. Şi aici principalul o­­biectiv al mecanizatorilor este grăbirea campaniei. In aceste zile toate cele 16 agregate de semănat sunt concentrate la cultu­ra porumbului. Tractoriş­tii I. Hîrtopeanu, C. Cos­­teanu, I. Adam, VI. Cer­­nevschi şi ceilalţi colegi de muncă se străduie să se menţină pe poziţia de frunte pe­­ care se situează. Cind vorbim de fruntărie ne gîndim la faptul că datorită eforturilor lor ,I.A.S. Iaşi a reuşit să ai­bă semănate în prezent peste 600 din cele 1.013 hectare destinate porum­bului boabe şi circa 400 din totalul de 620 hectare rezervate celui furajer. „Nu vom slăbi ritmul de lucru nici un moment — ne asigura tov. ing. D-tru Răileanu — aşa în­­cît la începutul săptămî­­nii viitoare să putem fi gata cu semănatul porum­bului. Intre timp ne pre­gătim să intrăm şi­ la în­­sămînţarea culturii de soia, care va ocupa 600 de hec­tare. Deocamdată dăm zor cu acţiunea de erbi­­cidare, iar din urmă tre­cem imediat la executa­rea ultimei lucrări de pre­gătire a patului germina­tiv. Putem avansa rapid cu ambele acţiuni întru­­cît restul suprafeţelor pen­tru porumb sunt integral pregătite şi avem deci disponibile suficiente for­ C. A. P. Tomeşti La semănatul porumbu­lui au ieşit din plin şi cooperatorii şi mecaniza­torii de la C.A.P. To­­meşti. Faţă de configura­ţia terenurilor, aici se depun eforturi deosebite pentru a se însămînţa în paralel şi parcelele ne­­mecanizabile. La fermă nr. 3, condusă de ing. Mircea Bratu, se acţionează meca­nizat cu două agregate de ..semănat conduse de harni­cii tractorişti V. Părpăuţ şi Marin Florea. Iar pe unele parcele de deal, ne­­mecanizabile, situate in satele Goruni şi Vlădiceni, porumbul se însămînţează cu semănătoarea S. P. 2, trasă de animale. După cum ne-a relatat tov. Dan Condurache, in­ginerul şef al cooperati­vei, pînă aseară era însă­­mînţată cu porumb o su­prafaţă de 220 hectare, ceea ce înseamnă 34 la sută faţă de planul de cultură. Cea mai mare su­prafaţă însăm­înţată o are ferma Goruni. La cooperativa agricolă din Tg. Fru­mos, forţe însemnate participă la pre­gătirea terenului pentru insămînţarea porumbului. Foto : I. SURDU — coresp. întreprinderea de reparaţii auto Succese deosebite în producţie Intre veştile primite ieri la redacţie, veşti cuprinzînd noi date despre dimen­siunile pe care le capătă întrecerea so­cialistă în unităţile economice ieşene, una se detaşează. Astfel, după cum ne infor­mează economistul Mihai Hulubei, şeful compartimentului de planificare de la întreprinderea de reparaţii auto, acum, cînd au mai rămas numai cîteva zile pînă la sărbătoarea de la 1 Mai, harni­cul colectiv al unităţii raportează înde­plinirea cu succes, în condiţii de irepro­şabilă calitate, a planului la export pe primele patru luni. Totodată, meşterii care duc faima fir­mei ieşene peste hotare s-au angajat ca, pînă la 1 Mai, să execute şi să livreze, suplimentar, 4.300 containere paletizate. „Ţinînd seama de realizările de pînă acum, de modul cum este organizată munca şi de hotărîrea tuturor de a se achita cu cinste de toate sarcinile, sub­linia interlocutorul nostru, avem sigu­ranţa că şi acest angajament va fi ono­rat ireproşabil“. C. PISTOL în pagina a 2-a Douăzeci şi cinci de primăveri Pagină consacrată aniversării Organizaţiei Pionierilor TREI DECENII DE LA ÎNFĂPTUIREA FRONTULUI UNIC MUNCITORESC (i) mi I linii' mir ii —innniiinimiinnmnmnini—ntirm—i— mm i -u­­­s&a&rjmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmaimmmmmammui •. • nstn» Moment de însemnătate istorică în viaţa poporului român Aniversăm în aceste zile împlinirea a 30 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc, eveniment de însemnătate decisivă în­­ asigurarea rolului conducă­tor al proletariatului în lupta pentru de­mocraţie şi progres social, pentru refa­cerea unităţii sale organizatorice şi po­litice, pentru crearea partidului unic, marxist-leninist al clasei muncitoare. Aniversarea a trei decenii de la în­făptuirea Frontului Unic Muncitoresc prilejuieşte o retrospectivă a trecutului glorios de luptă unitară a mişcării mun­citoreşti din România, al cărui ţel final a fost dezrobirea clasei muncitoare, a tu­turor celor ce muncesc din lanţul ex­ploatării capitaliste şi edificarea socie­tăţii socialiste şi comuniste. Intrînd în arena vieţii politice a ţării la mijlocul veacului trecut, clasa muncitoare a sim­ţit, încă de atunci, nevoia de a-şi strîn­­ge rîndurile şi de a acţiona unită pen­tru împlinirea misiunii istorice ce-i re­venea în crearea noului destin al po­porului român. Idealul clasei noastre muncitoare, or­ganizarea şi lupta unită aveau să fie consfinţite în 1893 prin constituirea P.S.M.D.R., partid politic marxist al proletariatului român. Pătruns de ideea unităţii, P.S.M.D.R. a luat poziţie faţă de curentele şi ten­dinţele anarhiste care se manifestau în mişcarea muncitorească internaţională, ca şi faţă de încercările de infiltrare a acestora în mişcarea muncitorească din România. Desăvîrşirea statului naţional unitar român, la 1 decembrie 1918, victorie e­­pocală a­ maselor populare d­in toate pro­vinciile româneşti, în realizarea căreia clasa muncitoare, mişcarea socialistă au admis o contribuţie preţioasă — a creat condiţii favorabile pentru intensificarea activităţii forţelor sociale progresiste, a mişcării muncitoreşti revoluţionare, înfăptuirea unităţii naţionale a statu­lui român a pus în faţa mişcării mun­­citoreşti­ revoluţionare sarcina unificării sale organizatorice, politice şi profesio­nale la nivelul întregii ţări. Această sar­cină istorică a fost îndeplinită cu cinste, partidul clasei muncitoare fiind primul organism politic pe plan naţional. O expresie strălucită a acestui fapt o constituie transformarea partidului so­cialist în Partidul Comunist Român, con­sfinţită de Congresul din mai 1921. Par­tidul Comunist Român, ca singurul par­tid unitar în viaţa politică a României, organizat pe baze ideologice şi politice revoluţionare, pe principiile strategice şi tactice marxist-leniniste, a ridicat pe o treaptă mai înaltă, în noile condiţii a­ A. KAREŢCHI (continuare in pag a 3-a) Plenara Consiliului Naţional al Femeilor din Republica Socialistă România Vineri după-amiază a început Plenara Consiliului Naţional al Femeilor din Re­publica Socialistă România, ale cărei lu­crări sunt consacrate analizării muncii desfăşurate de această mişcare, de comi­tetele şi comisiile femeilor în anul 1973 şi sarcinilor ce le revin în mobilizarea maselor de femei la realizarea planului naţional unic de dezvoltare economico­­socială a ţării noastre pe 1974., In dezbateri se acordă o atenţie deosebită participării femeilor la viaţa politică şi socială a ţării, la activitatea de producţie. Totodată, în cadrul plenarei, este exami­nat programul de activitate al Consiliu­lui pe acest an. La lucrări participă tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., tovarăşa Rina Ciobanu, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., tovarăşul­­Miron Constantinescu, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.G. al P.C.R. Iau parte — ca invitaţi — reprezen­tanţi ai unor ministere şi instituţii cen­trale, ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, U.T.C., U.N.C.A.P., ai al­tor organizaţii de masă, activiste obstesia ale mişcării d­e femei.

Next