Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)

1974-04-16 / nr. 8573

ANUL XXX Nr. 8573 MARTI 16 APRILIE 1974 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările",-­­uniţi -va­l Incurii Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Şedinţa Comitetului Executiv al C C. al P.CJ. In ziua d© 15 aprilie 1974 a avut loc şedinţa Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuţie şi a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucrătorilor din uni­tăţile sistemului energetic naţional, care are ca scop întărirea ordinii, disciplinei şi răspunderii în înde­plinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreţinere şi reparaţii în vederea creşterii siguranţei în funcţionarea sistemului energetic naţional. Comitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătăţiri proiectului de statut şi să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, în aplicarea legii cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor, Comitetul Executiv a aprobat propu­nerile guvernului privind limitele maxime de preţuri şi tarife pentru grupele şi subgrupele de produse şi servicii din nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale şi ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu stricteţe de către toate ministerele şi unităţile economice. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a stabilit ca Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, toate băncile şi organele financiare să acţioneze cu fermitate pen­tru aplicarea întocmai a legii finanţelor, pentru a se evita imobilizarea mijloacelor circulante, pentru îm­bunătăţirea generală a activităţii economico-financiare a tuturor unităţilor economice. Ministerele, împreună cu organele bancare, sunt datoare să analizeze cu ope­rativitate şi spirit de exigenţă situaţia fiecărei între­prinderi ale cărei rezultate financiare sunt nesatisfăcă­toare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situaţii şi să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii economice a unităţilor res­pective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. In întîmpinarea zilei de 1 Mai Do­biui bogat in item b­alit din do­­rite evenimente din acest an Noi succese ale metalurgiştilor Şi colectivul de muncă al întreprinderii metalurgice în­­tîmpină ziua de 1 Mai, pre­cum şi cele două mari eveni­mente din acest an cu noi succese­ în muncă. Astfel, du­pă cum ne informează eco­nomistul Nicolae Vacea, şeful serviciului pren-dezvoltare, re­zultate deosebite au fost în­registrate la capacităţile pu­se în funcţiune în­ ultimul timp. De exemplu, la cele două lunii de profile, s-a lu­­crat 11­1- 10 la­­sută pe?st® pa­­rametrii proiectaţi, iar la noua linie de ţevi cu curenţi de Înaltă frecvenţă de 76 mm., proiectată şi executată în uzină, încă din prima lu­nă de funcţionare (luna mar­tie a.c.) s-au obţinut rezultate bune, lucrîndu-se cu peste 60 la sută din­ capacitatea pro­iectată. Pe lingă aportul celor două secţii de producţie în obţine­rea acestor rezultate, trebuie scos în evidenţă efortul depus de sectorul mecanic şi elec­tric în întreţinerea şi repa­rarea de calitate a utilajelor,, execu­tarea unui volum supli­mentar de 360 000 lei piese de schimb, 55 tone utilaje prin autoutilaje , în valoa­re de 900 000 lei, pentru noua dezvoltare a uzinei, montarea şi punerea în funcţiune îna­inte de termen a liniei de ţevi de 76 mm. Printr-o mai bună organi­zare a producţiei şi diversi­ficarea ei, ca şi prin utiliza­rea mai eficientă a tuturor capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, sarcina de creştere a productivităţii muncii a fost depăşită cu 2 la sută, iar la beneficii se înregistrează un spor de a­­proximativ 2 milioane lei. Disciplinat în muncă, harnic, bun meseriaş. Iată cîte­­va cuvinte de laudă la adresa mecanicului Constantin Să­­căleanu, de la Secţia transporturi a I.F.E.T. Iaşi. Numele lui se află mereu printre cei mai buni. Foto : F. STRATUL­AT Întreprinderea „Victoria“ însemnate cantităţi de ţesături realizate peste prevederi Antrenat în întrecerea so­cialistă, colectivul de mun­citori, ingineri, economişti şi tehnicieni al întreprinderii „Victoria“ consemnează noi succese în marea cronică a în­trecerii­­ socialiste. Astfel, du­pă cum ne informează ing. Gh. Mateescu, director teh­nic al întreprinderii, în pri­mul trimestru s-a obţinut o producţie globală suplimen­tară în valoare de peste 2,4 milioane lei, depăşire mate­rializată în 163 000 m.p. ţe­sături tip mătase ş.a. Totodată, am fost informaţi că şi în trimestrul al doilea activitatea a demarat în con­diţii optime. După prima de­cadă s-a obţinut o producţie suplimentară în valoare de 279 000 lei, concretizată, în principal, în 17 000 m.p. ţe­sături. Fiecare localitate din judeţ - cut mai frumoasă şi mai faine gospodărită! Oraşul Hirlău a îmbrăcat haina de primăvară Oraşul Hirlău, una dintre cele mai ti­nere aşezări urbane din judeţul nostru, se­­prezintă şi în această primăvară cu re­alizări deosebite in ceea ce priveşte ac­ţiunile de bună gospodărire şi înfrumu­seţare. Pe această temă am avut, zilele trecute, o convorbire cu tovarăşul Con­stantin Coman, preşedintele­­ Consiliului o­­răşenesc al P.U.S., primarul oraşului. RED.: Pentru început, am vrea să ne vorbiţi în cîteva cuvinte despre felul în care locuitorii oraşului Hirlău au întîmpi­­nat primăvara. — Nu ştiu dacă voi reuşi să răspund la această întrebare în cît­eva cuvinte. Voi încerca însă. Ca orice om care-şi iubeşte aşezarea, şi concetăţenii mei au căutat să înlăture cît mai repede rămăşiţele iernii, să confere urbei o haină nouă. Această nouă toaletă, de primăvară, înseamnă exe­cutarea prin muncă patriotică, a unor lu­crări de gospodărire şi înfrumuseţare, în valoare de peste 4.500.000 lei, adică cu 2.265.000 lei mai mult decit, ne planifi­casem iniţial. RED. : Referiţi-vă concret la cîteva din­­Obiectivele realizate. -----­— Să încep cu modernizarea unor străzi. Este vorba de străzile Petru Rareş, M. E­­minescu şi Primăverii pe o distanţă to­tală de circa 1.600 m.l. Apoi, au fost ame­najate trotuare pe aproximativ 2.500 m.l. De vorbă cu tov. Constantin COMAN, preşedintele Consiliului orăşenesc al F.U.S., primarul oraşului A fost, de asemenea, construită o staţie­ de parcare pentru autobuzele I.T.A. ca şi pentru mijloacele de transport în comun locale Staţia, este prevăzută şi cu un spa­ţiu acoperit unde cetăţenii se pot adăposti pe timp nefavorabil. Am plantat ,8.000 de pomi fructiferi, arbori ornamentali­­şi ar­buşti pe­ marginea şoselelor şi în parcuri. .S-au executat lucrări de alinieri de gar­duri pe o distanţă de circa 3... km. şi, bineînţeles, multe alte lucrări care au dat un plus de frumuseţe localităţii noastre. In prezent, se lucrează la amenajarea u­­nui parc al tineretului,, a unui motodrom pentru copii, precum şi la construcţia unor spaţii de parcare pentru autoturisme, care sunt amplasate în vecinătatea celor două monumente istorice : cetatea de scaun şi biserica lui Ştefan cel Mare, precum şi în faţa hotelului turistic, aflat în construc­ţie. RED.: Din cele relatate de dv. rezultă că s-a efectuat un mare volum de muncă. — Intr-adevăr. Numai l­a acţiunile sus­­enumerate au participat peste 30 la sută din­ numărul cetăţenilor oraşului nostru. Dar dacă avem în vedere faptul că fie­care gospodărie­ personală cît şi împre­­­juriiţiile acestora au fost înfrumuseţate, că mai peste tot au fost plantăţi pom­i, a­­tunci se poate aprecia, că la pregătirea toaletei de primăvară a urbei noastre şi-au Interviu consemnat de Andrei BRATU (continuare în pag. a 2-a) Harnicii muncitori constructori din cadrul Șantierului nr. 2, lotul nr. 2, au ridicat blocul de la Podul Roș a­­proape de cota finală. Foto: S. LEONID în pagina a 2-a • Viața culturală • Sport In pagina a 4-a­­ B Lucrările sesiunii­­ extraordinare l­­ a Adunării Generale­­ a O.N.U. CAMBODGIA Puternice atacuri ale patrioţilor tov­ar­a­şul Nicolae Ce­a­uşe­scu l -­ a primit pe preşedintele Agenţiei pentru atomică a Canadei Preşedintele Republicii Socialiste Ro­mânia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 15 aprilie, pe J.L. Gray, pre­şedintele Agenţiei pentru energia ato­mică a Canadei, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere au participat tovarăşii Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, şi Constantin Băbălău, mi­nistrul energiei electrice. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a în­treţinut cu oaspetele asupra unor pro­bleme privind colaborarea româno-ca­­nadiană în domeniul aplicațiilor paș­nice ale tehnicilor nucleare, întrevederea s-a desfășurat într-o at­mosferă cordială. Prin Decret prezidenţial A fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I unor unităţi agricole pentru rezultatele obţinute în anul 1973 Prin Decret prezidenţial a fost confe­rit Ordinul Muncii clasa I unui mare număr de cooperative agricole de pro­ducţie, întreprinderi agricole de stat şi aso­ciaţii intercooperatiste din întreaga ţară, pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de dezvoltare a agriculturii socialiste, pentru obţinerea în anul 1973 a unor recolte mari la hectar de porumb, sfeclă de za­hăr, floarea-soarelui, struguri, legume şi alte culturi. De asemenea, aceeaşi înal­tă distincţie a fost conferită unităţilor agricole socialiste care in anul trecut au realizat cele mai mari producţii de lap­te, carne, ouă, lină sau sporuri însem­nate în îngrăşarea animalelor. Din judeţul Iaşi au fost distinse co­operativele agricole de producţie „Cos­­tuleni“ din comuna Costuleni, care a rea­lizat 11861 kg struguri la hectar (zona a II-a) ; „Răducăneni“ din comuna Ră­­ducăneni, care a realizat 11 285 kg stru­guri la hectar (zona a II) ; întreprinderea agricolă de stat „Cotnari“ din comuna Cotnari, care a obținut 9,8 kg lină pe cap de oaie. Concluzia raidului nostru prin cîteva sisteme de irigaţii: Unii n-au înţeles totuşi ca plantele au nevoie de apă şi duminica Duminică pe ogoare ! Nu-i un lucru nou, dar considerăm că trebuie iarăşi subliniat că irigaţia în momentul de faţă constituie acţiunea prioritară şi în agricultura judeţului nostru. Pe acest considerent, raidul întreprins de noi prin incintele irigabile din C.A.P. a avut scopul să fotografieze , la propriu şi la figurat, cele mai semnificative aspecte din munca închinată acestei importante activităţi. Din ce-am consemnat, iată pe scurt cîteva relatări : C.A.P. BIVOLARI. Pentru început, redăm din discuţia purtată cu tov. C. Şalaru, pre­şedintele cooperativei. — Faţă de alţii, mărturi­sesc că sîntem privile­giaţi. Ne trece Prutul prin apropiere, punîndu-ne la dis­poziţie apă din belşug. Deo­o­camdată pentru 723 hectare. In condiţiile acestea, apreciem că o slabă preocupare pe li­nie de irigaţii nu ne-ar pu­tea scuti de răspunderi. Mai ales acum, cînd defici­tul de apă din sol e totuşi însemnat. Pentru evitarea unor astfel de anomalii, am dat răspunderi concrete fie­cărui motopompist şi mînui­­tor de ţevi, fiecărui fermier şi brigadier de cîmp, Condu­cerii secţiei de mecanizare. Personal mă ocup şi eu zi de zi de bunul mers al ac­ţiunii. — Azi e duminică, tova­răşe preşedinte. Pentru însă­­mînţarea porumbului n-a so­sit vremea aici, dar la iriga­ţii se poate lucra însă în bune condiţii. Cîte agregate de aspe­rsiune aveţi azi în funcţiune ? — Ca de obicei, 23 din 23 — răspunse scurt interlocu­torul nostru. Am mers după aceea pe cîmp. La staţiile de pompare, sorburile maşinilor înghiţeau lacome apă din Prut, trimi­­ţînd-o apoi pe canale. Iar de aici, preluată de cele 23 de aspersoare, apa se prefăcea în picături de ploaie, căzînd pe ogoare dens şi fin la co­manda oamenilor. C.A.P. STOLNICENI-PRA­­JESCU. E ora 10, înainte de a merge în sistemul de iriga- P. COSTIN (continuare în pag. a 3-a) • Din 23 de agregate, 23 în funcţiune • Absenţe nemotivate în condica de prezenţă • In bilanţul zilei - realizări de 3 ori mai mari decit in restul săptăminii Instalat pe păşunea care cere apă, acest agregat de aspersiune, de la C.A.P. Stolniceni Prăjescu, „a uitat“ du­minică să mai funcţioneze. Foto : I. COS­TEA Prin muncă patriotică, în municipiul Iaşi Importante lucrări gospodăreşti In ultimele săptămîni, mobilizaţi de organizaţiile componente ale Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialis­te, tot mai mulţi cetăţeni: muncitori şi intelectuali, gospodine şi pensionari, e­­levi şi studenţi au ieşit la acţiunile de muncă patriotică, de bună gospodărire şi înfrumuseţare a Iaşului. Din datele centralizate la Consiliul municipal Iaşi al F.U.S. rezultă că într-o singură lu­nă­ — martie — au participat la acţiu­nile de înfrumuseţare peste 128 de mii de cetăţeni care au efectuat 1,2­­milioa­ne de ore de muncă patriotică. S-au plantat 716 mii arbori, arbuşti şi pomi, 860 de mii de flori, 18 mii m.l. gard viu; au fost executate lucrări pentru amenajarea şi întreţinerea de spaţii verzi pe o suprafaţă de 474 hectare, în­treţineri , şi­ reparaţii de străzi pe 420 mii m.p., taluzări de maluri pe 30­­ mii m.p., nivelări de terenuri virane şi alte lucrări gospodăreşti pe 320­ m.p. , res­pectiv amenajarea şi întreţinerea a două baze sportive şi a 12 terenuri pentru joaca copiilor. Un volum mai mare de lucrări s-a executat în cartierele Ale­xandru cel Bun, D.­­Cantemir, Splaiul Bahluiului şi Tătăraşi. In acţiunile patriotice s-au remarcat îndeosebi: liceele nr. 1, 6, 5 şi Con­strucţii civile , şcolile profesionale trans­porturi, UCECOM şi energetică, grupu­rile şcolare chimie şi construcţii indus­­triale, precum şi studenţii care au parti­cipat activ la împădurirea versanţilor Breazu, Galata, Brînduşa, Căpriţa, Tîr­­nova şi la lucrările de decolmatare a canalelor pentru irigaţii de la Leţcani. In ce priveşte acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a propriilor unităţi se remarcă colectivele unor întreprinderi ca: C.F.S., Baza de aprovizionare nr. 3, Fabrica „CIMP“, „Ţesătura“ şi altele. Au răspuns mai greu sau chiar deloc chemării lansate de organele municipale, pentru a mobiliza forţele la acţiunile patriotice de gospodărire şi înfrumuse­ţare a propriilor unităţi, colectivele Trustului judeţean de construcţii, Trus­tului de construcţii industriale, Între­prinderii de transporturi auto, întreprin­derii de antibiotice, colectivele unităţi­lor cooperaţiei meşteşugăreşti şi ale ce­lor situate în zona de cale ferată. Pe cînd vom putea consemna apre­cieri pozitive și la adresa acestor colec­tive, în frunte cu conducătorii lor­­ . A Miniautomobilul­­ „Şoimul“ Nu ştim d­acă Mihai Benchea, Dan ^ Paulescu, Ştefan Agrigoroaie, Gelu $ Jenică şi Mihai Carianopol, dintre care ^ unii, în anul acesta, vor ieşi din pionie­ ^ ?’«ț ajungind la frumoasa vîrstă a $ primirii in U.T.C., vor deveni com- J I structori de automobile, piloţi de în- 5, 5 cercare sau campioni la raliuri. Ştim î­n­că ani în şir, la Casa pionierilor din U S Iaşi au muncit cu dăruire în cadrul î 5, cercului de carting, au pătruns tam­e­­i­­­le motoarelor, au dobindit măiestrie­a­e în conducerea nărăvaşilor cu cîţiva f! cai putere pe patru pneuri, au ră­­mas cu pasiunea pentru mecanică, ^ pentru conducerea auto şi, mai pre­­- sus de orice, au rămas prieteni ne- £ it despărţiţi, o prietenie generată de * $ unul din cele mai nobile sentimen- Ş te : dragostea pentru muncă. 5 Ce au făcut copiii sus-amintiţi? In- § drumaţi cu pasiune de Dumitru Prise- S Ion RAZESU I S (continuare în pag. a 3-a) ? ---------------------------------­ 1

Next