Flacăra Iaşului, mai 1974 (Anul 30, nr. 8586-8611)
1974-05-07 / nr. 8590
ANUL XXX Nr. 8590 MARȚI 7 MAI 1974 wmmmimm 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al B.C.R. şi al Consiliului popular judeţean E de acum timpul să întreţinem culturile pe care le-ara insăminţat! • în fiecare clipă prielnică la semănatul porumbului pe ultimele suprafeţe • O perioadă decisivă şi pentru erbicidarea griului • Pentru a evita pericolul îmburuienirii — toţi prăşitorii în lanuri In ultimele zile a plouat bine pe mai tot cuprinsul judeţului aşa că muncile cîmpului nu s-au putut desfăşura în ritm normal. Avlnd în vedere data la care ne găsim, fiecare clipă prielnică trebuie consacrată terminării cît mai grabnice a însămînţărilor — lucru cu atît mai necesar cu cît la porumb mai sînt de realizat din plan mai bine de 30 de procente, iar la soia şi fasole şi mai mult. Totuşi, faţă de utilajele de care dispunem se poate aprecia că însămînțarea operativă a ultimelor suprafeţe nu ridică probleme deosebite. Tocmai de aceea în zilele care urmează atenţia va trebui tot mai mult îndreptată spre declanşarea generală a lucrărilor de întreţinere a culturilor. In lupta contra buruienilor ajutorul cel mai urgent il solicită acum cultura griului. Pentru desfăşurarea acestei acţiuni unităţile agricole cooperatiste ieşene au primit deja erbicide pentru mai bine de 30 000 de hectare şi după intervenţia organelor de partid şi de stat judeţene se aşteaptă o nouă suplimentare a cantităţilor repartizate. Pentru majoritatea erbicidelor existente însă perioada optimă de folosire este foarte scurtă. In funcţie de stadiul de dezvoltare a griului specialiştii în protecţia plantelor sînt de părere că n-au mai rămas practic decît cel mult două săptămîni în care mai poate fi aplicat principalul tip de erbicid repartizat. Tocmai pornind de la aceste caracteristici factorii de conducere de la C.A.P.-urile din Mirceşti, Băiceni, Deleni, Gorban, Moşna etc. au imprimat acţiunii de erbicidare un ritm deosebit de intens încă de la ivirea momentului optim. Din păcate, însă, în destule locuri nu s-a prea ţinut seama de caracterul presant al lucrării, dovadă că în judeţ suprafeţele erbicidate nu totalizează nici 2 000 de hectare. Cooperativele agricole din Lespezi, Tîrgu-Frumos, Gropniţa, Scobinţi, Belceşti Andrieşeni, Dumeşti, Victoria, sau din comuna Vînători, sînt doar cîteva dintre unităţile care deşi au sarcini mari în această direcţie acţionează foarte timid sau chiar nici n-au început. Este deci necesar ca peste tot acolo unde se semnalează asemenea tărăgănări să se pună toate utilajele în funcţiune aşa incit să se asigure folosirea eficientă a întregii cantităţi de erbicide. După cum ne informatov. ing. Adrian Ionel, director general adjunct al Direcţiei generale judeţene pentru agricultură, duminică s-a analizat, printre altele, şi stadiul erbicidării atît la grîu cît şi la cartofi sau alte culturi, luîndu-se măsuri de ajutorare a unităţilor rămase în urmă cu un număr suplimentar de agregate. Acum, cînd însămînţările de primăvară sînt pe sfîrşite, trebuie să ne gîndim şi la întreţinerea culturilor proşitoare. înainte de toate este necesară o grăpare peste tot acolo unde po G. GRIGORAŞ (continuare în pag. a 3-a) La apel, toţi prezenţi La cooperativa agricolă din Heleşteni s-a început prăşitul macului. Primii care au ieşit să execute această lucrare au fost cooperatorii din brigada condusă de Gh. Bortaş. S-a trecut la aplicarea praşilelor şi în alte formaţii. La apelul conducerii unităţii, toţi cooperatorii au răspuns prezent. Se execută, de asemenea, erbicidarea cartofilor cu ajutorul agregatelor conduse de V. Sohoreanu şi V. Pişta. Jumătate de suprafaţă, erbicidată '‘De cîteva zile, la C.A.P. Stroeşti seerbicidează cultura de cartofi Această lucrare este făcută mecanizat de tractoristul Gh. Tofan. Pînă acum a fost erbicidată jumătate din suprafaţa de 100 de hectare. întreprinderea de transporturi în comun Iaşi Cu angajamentele îndeplinite Colectivul întreprinderii de transporturi în comun Iaşi, de la începutul anului şi pînă în prezent, a depăşit planul la încasări cu 1,8 milioane lei. De remarcat faptul că angajamentele anuale asumate în întrecerea socialistă sunt,de asemenea, îndeplinite. De exemplu, printr-o exploatare mai raţională a mijloacelor de transport s-a obţinut o economie de 324 tone combustibil convenţional în valoare de peste 400 000 lei. G. PISTOL A crescut zestrea tehnică De curînd, zestrea tehnică a sectorului de prelucrări mecanice de la întreprinderea mecanică „Nicolina“ a crescut cu încă un utilaj modern. Este vorba de o mașină MC-3 pentru rectificarea canelurilor. Șeful echipei de rectificatori, Dumitru Lohan, ne informează că probele tehnologice se desfăşoară cu succes. Utilajul este deosebit de eficient, avindu-se in vedere asemenea operaţii se executau pînă acum la diferite unităţi economice din ţară. ^ în paginile 2 — 3 I . VIAȚA ! [ CULTURALĂ | ■ Sport | La Depoul C.F.R. din Iaţi, reparaţia luata de cadre cu înalta calificare, revizia iocomativelar Diese! este «fec- Fota : S. LEONID „Săptămîna muzicii româneşti” Un bogat program de manifestări muzicale In aceste zile continuă să se desfăşoare bogatul program de manifestări în cadrul „Săptăminii muzicii româneşti“, acţiune de prestigiu, dedicată celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al partidului. Un moment important l-au constituit concertele cvartetului „Atheneum" al Filarmonicii „George Enescu“ din Bucureşti şi corului „Madrigal“ dirijat de artistul emerit Marin Constantin. La aceste concerte au luat parte tovarăşul Vasile Palip, n.hcrpsecretar al Comitetului judeţean, de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, membri ai biroului Comitetului judeţean de partid, dr. Vasile Tomescu şi Wilhelm Berger, secretari ai Uniunii Compozitorilor. In sală se mai aflau reprezentanţi ai Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, compozitori, muzicologă, alţi oameni de cultură şi artă, un numeros public iubitor de muzică. Aici programul cvartetului „Atheneum" cit şi evoluţia corului „Madrigal“ s-au bucurat de un binemeritat succes, fiind îndelung aplaudate de public. (continuare în pag. a 6-a) La ferma Galata a I.A.S. Copou s-a trecut şi la prăşilul căpşunilor. Foto: I. SURDU coresp. La întreprinderea de tricotaje şi perdele Paşcani Organizarea muncii are un „concediu“ prea mare De la intrarea în funcţiune a Întreprinderii de tricotaje şi perdele Paşcani, la capacitatea totală, nu au trecut decât patru luni. Unitatea face deci primii paşi în circuitul economic. Din păcate, suntem nevoiţi să consemnăm, de aici, lucruri mai puţin îmbucurătoare. După primul trimestru nu s-au realizat nivelele planificate la producţia marfă, productivitatea muncii, iar cheltuielile de producţie au fost depăşite cu 1,8 milioane lei. Cu toate strădaniile noastre de la ing. Nicolae Agavicioaie, director, şi Mircea Barbu, inginer şef, nu am putut obţine decît foarte puţine elemente referitoare la „secretul“ acestei situaţii, informaţiile primite fiind destul de palide, neconvingătoare, neavînd la bază o analiză profundă. Am aflat însă mult mai multe lucruri în secţiile de producţie. In secţia de confecţii, cu o hală spaţioasă, modernă, dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate, ne-a atras Anchetă economică atenţia grupurile de tinere muncitoare care stăteau la taifas, plimbările ca pe un adevărat bulevard. Mai mult, întîlnim în secţie persoane care nu erau în acel schimb, venind de la piaţă cu sacoşe pline de cumpărături, persoane care îşi stinghereau colegele. Muncitoarele Catinca Voicu şi Mariana Opreadiscutau aprins, iar la croit nu se lucra, deşi schimbul începuse de peste o oră. Inginera Elena Alexa ne informează că tricotul trebuie să stea 24 de ore pentru relaxare, după care poate intra în flux. Bineînţeles, că este o mostră convingătoare a modului de organizare a muncii. In ciuda informaţiilor primite de la director, găsim multe maşini la care nu se lucra, muncitoarele fiind absente sau învoite. Ajutoarea de meşter Elena Bogaci, de la agregatul nr. 5, nu putea lucra din lipsa etichetelor pe care nu le primise, la predarea schimbului, de la colega sa (ajutoarea de meşter Elena Ursuleasa). Din secţia de tricotat consemnăm doar un singur aspect. Nici unul din cele patru ur- EUGENIU ZIDARIȚA trinfinuare în pag a 3-a) IESEAN Ce-ar putea răspunde Codul familiei? 1 1 , 5 Am primit o scrisoare «ie la gr. P. din Iași. Se pringe im- Spotriva concubinului d. V. I- S Trăiesc cu el în concubinaj g lin 1970, urmînd a ne casă- S ori după ce susnumitu! va ob- ^ ine divorţul de soţia sa. A- & veni doi copii. Niciodată insă g nu ne-am putut înţelege. To- ^ uşi nu ne-am despărţit datori- t ă copiilor. Concubinul meu es- t e bolnav de gelozie, mă insul- S ă şi mă loveşte. V-am scris cu dorinţa de a afla ce pre- § rede Codul familiei pentru ast- J«el de situaţii“. „ De la început trebuie să arăăm că Codul familiei nu ad- ^ nite întemeierea de cămine ^ din concubinaj, prin imixti- ^ mi in familii deja constituite Si ocrotite de lege. Înţelegem Suferinţa persoanei ce ne-a scris, dar vina îi aparţine, în 5ceeaşi măsură ca Si concubi- ^ îului ei. Acum, daca vrea sa fie despartă, este libera sa oacă, dar faptul că din aceas- ^ ă convieţuire in comun au a- S lărut cei doi copii, legea obn- § îă pe părinţi să-i întreţină ¥■ t să ie facă educaţia necesara. Aceasta este o obligaţie cu mo ^ alicaţii sociale mai largi tic ^ N ;are nimeni n-are voie sa se s sustragă. S Dacă am reprodus aproape ^ n întregime scrisoarea, am făcut-o pentru a se vedea la cîte complicații se supun cei ^ care nu respectă prevederile legii cu privire la întemeierea familiei. 3 N. PETRESCU S3 I w mammaaaaaaaad MMM BBBBMS iii 111iiIiiliiiii-