Flacăra Iaşului, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 8794-8818)
1975-01-15 / nr. 8804
C 4X . r— In curînd — Adunările de ldare de seamă şi alegeri în asociaţie de locatari De la un an la altul, creşte numărul familiilor care beneficiază de condiţii moderne de locuit. Această imensă avere pe care o reprezintă fondul locativ impune o bună gospodărire, întreţinere, conservare ; de asemenea, impune promovarea şi respectarea normelor de conveţuire social Adunările de dare de sea- l i mă şi alegeri în asociaţiile de 1 locatari, care se vor desfăşu- 1 l ra nu peste mult timp, tre- ) I buie să reprezinte o manifes- 1 ■ tare democratică de partiei : 1 pare largă a tuturor locata- t ţ rilor la conducerea treburilor i i obşteşti, la administrarea fon- r dului locativ, în acţiunile de r • înfrumuseţare şi bună gospo- i dârire a zonei în care locu- 1 iese. Merită de subliniat în a- t ceasta ordine de idei, printre I altele, larga acţiune patrioti- că pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a municipiu lui, în care asociaţiile de loicatari au plantat peste 45.000 de arbori şi arbuşti, .10.000 m.l. gard viu, 667.680 m.p. spaţii verzi, cit şi întreţinerea a pes- , te 1.600.000 m.p. spaţii verzi. \ ţ La acestea trebuie adăugate ţ 1 bunele rezultate pentru între- i I ţinerea şi conservarea imobi- r I lelor în cadrul asociaţiilor de 1 locatari : punctul termic nr. 114 Podul de Piatră, Codreş ? I cu. Victor Babeş, punctul ter- i I mie nr. 12 Dimitrie Cantemir, I punctele termice nr. 18 şi 19 1 I Ciurchi ş.a. Din păcate, sunt | j şi asociaţii de locatari (pune- \ j tele termice 12 B — Decebal, ( I IA — Primăverii, 2 — Ţuţo- 1 ra. Şoseaua Naţională 49 (G. 3), 1 1 Creangă 59 (nr. 2) care au (j « înregistrat doar rezultate me-i *diocre. " \ Adunările de dare de sea ţ I nu» şi alegeri vor trebui, în i ? același timp, să analizeze și j I felul în care este respectată . \ 'egalitatea socialistă. Nu pot I trecute cu vederea abuzu l AC. ALEXANDRU ^ (continuare în pag a 2-a) Afi. ALEXANDRU BI n Li Sesiunea Consiliului popular al municipiului Iaşi Ieri a avut loc cea de a XXIV-a sesiune a Consiliului popular al municipiului Iaşi. A participat tov. Gh. Brehuescu, prim - vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. La propunerea tov. Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, deputaţii au aprobat la ordinea de zi dezbaterea şi adoptarea planului economico-social în profil teritorial şi a bugetului local pe anul 1975. Din expunerile de motive, prezentate de deputatul Viorel Tiron, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, şi, respectiv, deputatul Alex. Toma, şeful Circumscripţiei administraţiei financiare, din raportul comisiilor permanente prin care au fost avizate proiectele de hotărîri, precum şi din intervenţiile participanţilor la cuvînt au rezultat principalele trăsături ale planului şi bugetului local pe anul curent. Printre principalele obiective cu caracter local ce vor fi date în folosinţă în acest an se află : 1.539 de apartamente din fondurile de investiţii centralizate ale statului şi 1.620 de apartamente din fondurile populaţiei, cu sprijin în credite şi execuţie din partea statului ; 500 de locuri în creşe şi 920 de locuri în grădiniţe etc. Bugetul aprobat de sesiune prevede la partea de venituri 197.415.000 lei, iar la partea de cheltuieli — 172.573.000 lei. Sesiunea a aprobat, de asemenea, angajamentul Consiliului popular al municipiului în cadrul răspunsului Consiliului popular al judeţului Iaşi la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al judeţului Suceava. Sesiunea a fost informată, în continuare, cu măsurile luate în municipiu în vederea pregătirii şi desfăşurării campaniei electorale pentru alegerile de la 9 martie. La ultimul punct al ordinii de zi, deputaţii au aprobat proiectul de hotărîre privind constituirea a 7 comisii de judecată pe raza municipiului. In încheierea lucrărilor sesiunii, tov. Sh. Brehuescu a subliniat principalele direcţii la care vor trebui să acţioneze Consiliul popular municipal, întreprinderile şi instituţiile din teritoriu în vederea realizării la timp şi în condiţii de bună calitate a obiectivelor înscrise în hotărîrile adoptate. ___ In pag. 2 Iaşul universitar Peste 35 la sută din instalațiile și utilajele?.E.S. sunt automatizate, expresia a instituit grad tehnic atins de industria ieșeană. In imagine, aspect din secția fire 2. Foto: STRATULAT ) CENTRALĂ 'UITARA Plenara Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste Marţi, 14 ianuarie, a avut loc Plenara Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, la care au luat parte, ca invitaţi, oameni de cultură şi artă, redactorişefi ai publicaţiilor cultural-artistice, directori de edituri, case de film şi instituţii de spectacol, preşedinţi ai comitetelor judeţene de cultură şi educaţie socialistă. Pe ordinea de zi au figurat darea de seamă asupra activităţii desfăşurate de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste în cursul anului 1974, proiectul planului de activitate al C.C.E.S pe anul 1975, în vederea îndeplinirii hotărîrilor Congresului al XI-lea, a indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, proiectul planului privind activitatea cultural-educativă şi artistică în campania electorală. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarăşii Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, Virgil Teodorescu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, Gheorghe Jaucă, Dumitru Bîrlădeanu, Alexandru Toma, Iuliu Moldovan, preşedinţi ai comitetelor de cultură şi educaţie socialistă din judeţele Botoşani, Neamţ, Suceava, Mureş, Romul Munteanu, Valeriu Rîpeanu, Domokos Géza, directori de edituri, Vasile Drăguţ, Iulian Antonescu, directori din C.C.E.S. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Plenara a aprobat darea de seamă privind activitatea G.C..E.S. pe anul 1974. Subliniind succesele obţinute, dezbaterile au relevat, totodată, critic, unele aspecte negative ale activităţii desfăşurate , s-au făcut propuneri cu privire la îmbunătăţirea activităţii editoriala, a (continuare în pag. a 3-«) Expoziție omagială Incepînd de astăzi, Muzeul de literatură al Moldovei din Iaşi găzduieşte o interesantă expoziţie privind viaţa şi activitatea lui Mihai Eminescu, organizată cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naşterea marelui poet. Expoziţia prezintă vizitatorilor o amplă ilustrare pe bază de documente, fotografii, obiecte, precum și tipărituri reprezentative, de mare valoare. Euigentele actuale nu-s prezente In toate studiile de organizare. De ce? In întreprinderile din Judeţul nostru sporeşte tot mai mult preocuparea pentru perfecţionarea organizării şi conducerii producţiei şi a muncii. Dovadă, cele circa 120 de studii aplicate anul trecut cu o eficienţă evidentă. In acest sens se remarcă aplicarea unor studii la întreprinderea „Nicolina“ prin care s-a reuşit creşterea producţiei globale cu 1,5 milioane lei, la întreprinderea metalurgică unde productivitatea muncii la pregătirea benzii laminate a sporit cu 12 la sută, la întreprinderea de ulei „Unirea“ unde s-au obţinut însemnate economii de combustibil şi energie electrică. Exemple sunt foarte multe. Trebuie să spunem însă că mai sunt unităţi în care nu se dă atenţia cuvenită compartimentelor de organizare. Este cazul I.R.E. Iaşi, unde compartimentului respectiv i se dau alte sarcini In loc să fie mobilizat să studieze şi să vină cu soluţii concrete In vederea perfecţionării organizării şi conducerii activităţii întreprinderii. Putem spune că, scriptic, nu există studii acceptate şi neaplicate. Dar In realitate numărul studiilor este mai mare, pentru că unele cadre tehnice, avantajate de funcţiile ce se îndeplinesc in cadrul întreprinderilor, se lansează în numeroase studii — multe fără importanţă deosebită — şi nu se mai ocupă de aplicarea în practică a acestora. Iată cîteva astfel de studii la „Ţesătura“ (unde s-au întocmit şi studii valoroase) , „Profesiograma orientativă pentru meseriile de bază în industria textilă“, „Funcţionalitatea deciziei uzinale la nivel de maiştri“, „Motivaţia fluctuaţiei cadrelor“. Probabil că intenţiile autorilor au Ing. MARIA RADULESCU directorul Cabinetului Judeţean de organizare Iaşi (continuare in pag . 2-a) Statuia Luceafărului poeziei româneşti străjuieşte clădirea Bibliotecii universitare ce-i poartă numele. Foto : r. VASILIU, coresp. La Eminescu Imaginea Titanului In naş - tere o aflăm în sublimul poem al dragostei lui Hyperion: „Porni luceafărul. Creşteau , In cer a lui aripe“. I Această pornire a fost — pentru spaţiul românesc — ia i pufină vreme după schimba- ? rea luminii de iarnă : in 15 a I lui ianuarie din anul jumate- ţii trecutului veac. Cine l-a invocat, oare, eins » l-a îndemnat să vină, cu a- ceeaşi putere magică de a s chema pe care a avut-o doar „preafrumoasa“ din poveşti cea * „din rude mari, imţxirăteşti“ ? ţ Or fi fost moşii şi strămoşii, din depărtări de milenii — or fi fost Manole, meşterul de la Argeş, şi baciul Mioriţei, cel care aducea imaginea cosmi-î cizaită a nuntirii cu veşnicia, şi descălecătorii de ţară, şi a- apărătorii ei, Ştefan, Mihai, şi cărturarii — de la Miron Cos- ?tin şi Dosoftei la Cantemir! Eminescu a apărut, astfel, ca o sinteză profundă şi îmi- ică a întregii spiritualităţi şi a întregii istorii româneşti. A fost ca întruparea unui mit de 1 demult in către se ghiceşte ; gîndul şi sperarea celor mulţi, chipul frumuseţii şi al înţe- lepciunii de totdeauna, alin- 4 tat in undele apelor repezi de 1 munte sau minat departe de valurile „mării celei mari“, pe unde stăpînea altădată Mircea bătrânul. A fost o întrupare a înălţimilor, inva- ţ ghe eternă asupra pămîntu- lui românesc, geniul unui po- i por, înălţat din năzuinţele a- » cestuia şi dăruit iarăşi aces- tuia, spre o mai profundă cu- noaştere de sine: „Şi apa , unde-an fost căzut / în cercuri 1 N. BAR»** (continuare I« s