Flacăra Iaşului, ianuarie 1976 (Anul 32, nr. 9102-9125)

1976-01-15 / nr. 9111

1 »£LSn\ IOL'IH'D Insului Proletari din toate țările, uniți-vă! *------ în paginile 2 — 3 —. Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean . ———­­ ——-------------------------———| ———— mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm_______________mmmmm ___ Anul XXXII — Nr. 9111­­ Joi, 15 ianuarie 1976 4 pagini — 30 bani Ifsîtărîrea adunării generale a ('.1.1*. Deleni „Vom face ca primul an agricol al actualului cincinal să fie cît mai bogat!" Ieri a avut loc adunarea ge­nerală a C. A. P. Deleni. Au fost dezbătute și aprobate sar­cinile de plan pe anul în curs și măsurile ce trebuie între­prinse pentru realizarea o­­biectivelor propuse. La adunare a participat to­varăşul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid. Pe marginea materialelor prezentate în adunarea gene­rală au fost purtate discuţii fructuoase. Toţi vorbitorii au subliniat faptul că prevede­rile planului de producţie pot fi îndeplinite şi depăşite. Ţă­ranul cooperator Ion Călugă­ri­, ca şi fermierul Ion Loghin, de exemplu, au arătat că ob­ţinerea unor producţii ridica­te în toate sectoarele de acti­vitate depinde de îmbunătă­ţirea participării la muncă, de efectuarea unor lucrări de ca­litate şi la timp. Vorbitorii amintiţi au spus că anul tre­cut în formaţiile în care au muncit s-au semnalat neajun­suri tocmai datorită nerespec­­tării acestor cerinţe. Astfel, pe aceleaşi tarlale au fost obţinute producţii diferite la aceeaşi cultură, în aceleaşi condiţii de climă şi de sol. „Prevederile proiectului Legii retribuirii muncii în coopera­tivele agricole sunt bineveni­te, preciza Ion Călugăru. In felul acesta vom fi mai uniţi în muncă şi răspunzători, fie­care, pentru realizarea şi de­păşirea sarcinilor de plan". Ion Acornicesei, D-tru Petraş, GH. STEJARU (continuare în pag. a 2-a) Angajamente mobilizatoare ca răspuns la chemarea cooperatorilor din Ianca — judeţul Brăila, şi o însufleţită chemare la întrecere adresată C.A.P.-urilor ieşene întruniţi în adunarea generală în care au dezbătut şi aprobat pla­nul de producţie pe 1976, ţăranii cooperatori din Deleni şi-au pro­pus următoarele obiective ca răspuns la chemarea ţăranilor coope­ratori din Ianca, judeţul Brăila, obiective cu care cheamă la în­trecere toate cooperativele agricole din judeţul nostru. — Depăşirea producţiilor medii planificate la hectar, astfel : la grîu cu 200 kg, la porumb cu 300 kg, la struguri cu 700 kg, la sfecla de zahăr cu 11 tone, la fructe cu o tonă, la legume cu 2 tone. In felul acesta se vor obţine : 3.150 kg grîu la hectar de pe 735 hectare; 3.500 kg porumb boabe la hectar de pe 883 hectare, iar de pe 100 hectare cîte 15.000 kg ştiuleţi la hectar în condiţii de neirigare ; 40.000 kg sfeclă de zahăr la hectar de pe 165 hectare.­­ Din sectorul legumicol se va obţine un plus de 300 tone de legume de pe aceeaşi suprafaţă şi o valoare totală suplimentară de 400.000 lei.­­ — De la ferma de vaci să se obţină peste plan cîte 100 litri lapte în medie, pe vacă furajată, iar de la ferma de ovine o producţie suplimentară de 100 hl de lapte. — Activităţile industriale vor cunoaşte, de asemenea, o dezvoltare şi diversificare. Prin folosirea­ mai bună a resurselor locale, vor fi sporite veniturile băneşti cu circa 200.000 lei. — în felul acesta, să se obţină o producţie agricolă globală în valoare de 22.200.000 lei, cu un milion de lei mai mare decit cea planificată. — Pe baza sporurilor de producţie înregistrate se va livra la fondul de stat cu 100 tone de grîu, 200 tone porumb, 83 tone de struguri, 1.850 tone sfeclă de zahăr, 100 tone fructe, 480 hl lapte de vacă, 100 hl lapte de oaie etc. peste prevederi. — Veniturile băneşti vor putea fi astfel mai mari decit cele pla­nificate cu cel puţin 800.000 lei. Pentru a putea realiza obiectivele amintite se va acorda o aten­ţie deosebită folosirii judicioase a fondului funciar, a bazei tehnico­­materiale, a rezervelor de îngrăşăminte naturale etc. în acest scop, se propun următoarele : — respectarea strictă a tehnologiilor de lucru pentru fiecare cultură şi specie de animale ; — realizarea unei noi orientări în amplasarea culturilor cobo­­rind plantele prăşitoare pe terenurile de şes şi ridicînd culturile păioase şi păşunile spre partea superioară a pantelor . (continuare în pag. a 2-a) • • Prioritate diversificării producţiei Sport Tinereţe, idealuri, răspundea! — Din primele zile, racordaţi la exigenţele cincinalului revolu­ţiei tehnico ştiinţifice — Preocupări actuale la sate — Pe teme de etică S-a încheiat acţiunea de dieselizare După cum ne informează ing. M. Toringhibel, şeful Depoului Iaşi, începînd de la 1 ianuarie 1976 pe raza depoului nu mai circulă de­cit locomotive Diesel. Această im­portantă acţiune — atît pentru promptitudinea efectuării traficu­lui, cît şi, mai ales, pentru redu­cerea consumurilor de combustibil — a presupus, pe lingă dotarea co­respunzătoare, şi un Insenmat vo­lum de muncă pentru punerea la punct a parcului de locomotive. Pregătirea oamenilor calificaţi şi a tuturor celorlalte condiţii (pla­nul­ pe 1976 fiind cu circa 7 la sută mai mare decit al anului prece­dent). In prezent, se acţionează în ve­derea dieselizării totale şi a ope­raţiilor de manevră. • • Numele filatoarei Maria Stoica, de la unitatea B a În­treprinderii „Țesătura“, este bine cunoscut printre fruntaşi, zilnic realizările sale depăşind cu 2—3 procente sarcina de plan. Vft relatăm despre: Noua piajă agroalimen­tară a municipiului Iaşi Au început lucrările de construire a noii pieţe centrale agroa­­limentare a municipiu­lui Iaşi, amplasată la nord-est de actuala piaţă a Halei, intre străzile C. Negri, dr. Ghelerter, Buicliu. Existenţa vadului co­mercial, cit şi alţi fac­tori au determinat e­­dilii să realizeze in a­­ceastă zonă centrală a oraşului o piaţă agro­­alimentară care să co­respundă dezvoltării urbei noastre, cerin­ţelor de viitor ale populaţiei. Noul obiec­tiv amplasat la inter­secţia unor importante artere comerciale se va armoniza cu totali­tatea construcţiilor pre­văzute a fi înălţate in această zonă a ora­şului. Se prevede realiza­rea unei hale centrale pe trei nivele. La sub­solul acesteia vor e­­xista spaţii pentru con­servarea şi depozitarea produselor, instalaţiile frigorifice, cit ,şi un magazin pentru desfa­cerea vinurilor neîm­buteliate pentru con­sumul la domiciliu. Parterul este destinat unor magazine, unul general pentru mărfuri alimentare, cu nume­roase raioane, cit şi altele pentru desface­rea peştelui, legume­lor şi fructelor, produ­selor de panificaţie. Tot la parter va func­ţiona un restaurant cu autoservire. Etajul este rezervat altor magazi­ne pentru desfacerea articolelor de uz cas­nic, prezentării şi des­facerii produselor in­dustriei tocate, ale co­­operaţiei meşteşugă­reşti, ale întreprinderii viei şi vinului. Noua hală va fi dotată cu instalaţii moderne pen­tru conservarea şi păs­trarea produselor, ex­punerii acestora, asi­­gurindu-se totodată se­­pararea fluxurilor de circulaţie a cumpără­torilor de cele ale a­­provizionării cu măr­furi. Potrivit anticipărilor, piaţa centrală agroa­­limentară a municipiu­lui Iaşi va putea apro­viziona zilnic,­­ nive­lul anului 1980, peste 75 000 cetăţeni. Lucră­rile de construire a noii hale se vor înche­ia in anul 1977. AL. MONTEORU f— în Intîmpinarea Congresului consiliilor populare —­Pe calea ridicării gradului de urbanizare N-au trecut decit două săp­­tămîni din noul an şi Consiliul popular al oraşului Wg. Fru­mos poate raporta realizarea unor importante obiective pe calea ridicării gradului de ur­banizare a localităţii, înfăp­tuite cu sprijinul cetăţenilor. Unul dintre acestea este ter­minarea lucrării .........­lor de construire a Secţiei de ree­­şapare a cauciucu­rilor, care, în a­­ceste zile, urmea­ză să intre în probe tehnologice. Turnarea fundaţiei la Fabrica de încălţăminte vine să profi­leze un nou şi important o­­biectiv economic. O altă cea mi­­s-au terminat lucrările digul de pe pîrîul Bah­­luieţ, care a fost distrus inundaţii. Pe aceeaşi hi­­a ridicării gradului de urbanizare, se înscriu îm­prăştierea a 500 m.c. ba- I last pe străzile Fîlimon Sirbu­, zare la lui de nie, Voluntari şi Cîmpului, precum şi canalizarea străzii Petru Rareş pe o lungime de 150 m. După cum ne informează tov. Costache Chiriac, secre­tarul Comitetului orăşenesc Tg. Frumos al P.C.R., prima­rul localităţii, în această pe­rioadă, paralel cu munca de mobili­zare a cetăţenilor la acţiunile pa­triotice organiza­te pentru gos­­şi înfrumuseţarea deputaţii desfă­­c­âie activitate pri­­popularizarea plom­­podărirea localităţii, şeară vind­r--,----------------­lui de dezvoltare economico­­socială în profil teritorial a oraşului în noul cincinal, pre­cum şi a schiţei de sistemati­zare a acestuia. în acest sens, in circumscripţiile electorale, au avut loc dezbateri, în ca­­drul cărora cetăţenii au venit cu însemnate propuneri. last pe străzile Filimon Sirm­i, cu însemnate propuneri. tâţem prin munca patriotica a­n j­u Locul II pe judeţ La Conferinţa judeţeană şi la Congresul consiliilor popu­lare deputaţii consiliului popular al comunei Ruginoa­­sa au de raportat numeroase înfăptuiri obţinute cu spri­jinul cetăţenilor în întrecerea pentru mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţi­lor. De exemplu, în anul 1975, au fost construite un atelier­­şcoală (care a fost termoficat), o anexă la dispensarul uman şi o locuinţă pen- ... -tru medic, s-a în­cheiat acţiunea de telefon­izare a tu­turor satelor co- __________ munei, s-au ter­­mmm minat lucrările de împrej­muire a stadionului, care a fost dotat cu cabine şi casă de bilete, s-a început construcţia unei grădiniţe cu creşă cu o capacitate de 120 de locuri, aflată la ro­şu, s-a amenajat un „sat de vacanţă“ pentru pionieri şi şcolari. Aceasta pentru a a­­minti numai cîteva din prin­cipalele obiective. căci, dacă ar fi să enumerăm şi cele­lalte lucrări efectuate de ce­tăţeni prin muncă patriotică ar trebui să înşirăm o listă întreagă. Este suficient să a­­mintim că valoarea acestor lucrări se ridică la 3,3 mili­oane de lei. Iar ocuparea lo­cului II pe judeţ în cadrul în­trecerii patriotice pentru bu­na gospodărire şi înfrumuse­ţarea comunelor vine să răs­plătească eforturile depuse de cetăţenii Ruginoasei în aceas­tă direcţie. înmînarea premiului a avut -o loc ieri, în ca­drul unei adu­nări populare, la care au participat peste 300 de lo­cuitori. Prilej de trecere în revistă a reali­zărilor din anul trecut, de asumare a unor noi și impor­tante angajamente în marea întrecere. Doar aceasta avea loc pe fondul dezbaterilor, la obiect, de către sesiunea con­siliului popular a planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial a comunei în anul 1976 și a bugetului local pe anul curent. A. DELEAN© Comuna Ruginoasa CARNET IEȘEAN­­ Dialogul cu publicul ) Dacă relaţia cu publicul, da­­­­că — într-adevăr — contactul­­ direct cu acesta este singurul­­ mijloc de supravieţuire a tea­­t­­rului, nu-i mai puţin adevărat , că ş­i modalităţile legăturii a- i minţite trebuie să fie foarte va­­­­riate şi atrăgătoare. Din păca-­­­te, uneori se pune bază doar­­ pe spontaneitate, crezîndu-se că , dacă repertoriul a fost alcătuit­­ cu grijă şi s-au realizat unele v­inovaţii regizorale în pas cu­­ timpul, lucrurile pot merge de­­ la sine. Cînd, de fapt, chiar a­­­­tunci cînd sînt respectaţi fac­­­­torii decisivi menţionaţi mai­­ sus, este necesară, totuşi, o ac- I ţiune complexă de educare ar­­­­tistică şi de apropiere a spec- 1 tatorilor. De exemplu, publicul I trebuie antrenat In analiza po­­­­liticii repertoriale a teatrelor I şi în discutarea cu regularitate­­ a spectacolelor. Dar, de cite ori , instituţiile de artă procedează­­ în acest fel ? A fost cîndva un I chestionar privind repertoriul,­­ care circula Înainte de specta­­­­cole, dar metoda nu s-a reluat­­ de ani de zile şi nici n-a fost­­ înlocuită cu altele mai bune. J­­a să nu mai vorbim că discu- I ELENA PIETRARU (continuare în pag. a 2-a)

Next