Flacăra Iaşului, ianuarie 1976 (Anul 32, nr. 9102-9125)
1976-01-15 / nr. 9111
1 »£LSn\ IOL'IH'D Insului Proletari din toate țările, uniți-vă! *------ în paginile 2 — 3 —. Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean . ——— ——-------------------------———| ———— mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm_______________mmmmm ___ Anul XXXII — Nr. 9111 Joi, 15 ianuarie 1976 4 pagini — 30 bani Ifsîtărîrea adunării generale a ('.1.1*. Deleni „Vom face ca primul an agricol al actualului cincinal să fie cît mai bogat!" Ieri a avut loc adunarea generală a C. A. P. Deleni. Au fost dezbătute și aprobate sarcinile de plan pe anul în curs și măsurile ce trebuie întreprinse pentru realizarea obiectivelor propuse. La adunare a participat tovarăşul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid. Pe marginea materialelor prezentate în adunarea generală au fost purtate discuţii fructuoase. Toţi vorbitorii au subliniat faptul că prevederile planului de producţie pot fi îndeplinite şi depăşite. Ţăranul cooperator Ion Călugări, ca şi fermierul Ion Loghin, de exemplu, au arătat că obţinerea unor producţii ridicate în toate sectoarele de activitate depinde de îmbunătăţirea participării la muncă, de efectuarea unor lucrări de calitate şi la timp. Vorbitorii amintiţi au spus că anul trecut în formaţiile în care au muncit s-au semnalat neajunsuri tocmai datorită nerespectării acestor cerinţe. Astfel, pe aceleaşi tarlale au fost obţinute producţii diferite la aceeaşi cultură, în aceleaşi condiţii de climă şi de sol. „Prevederile proiectului Legii retribuirii muncii în cooperativele agricole sunt binevenite, preciza Ion Călugăru. In felul acesta vom fi mai uniţi în muncă şi răspunzători, fiecare, pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan". Ion Acornicesei, D-tru Petraş, GH. STEJARU (continuare în pag. a 2-a) Angajamente mobilizatoare ca răspuns la chemarea cooperatorilor din Ianca — judeţul Brăila, şi o însufleţită chemare la întrecere adresată C.A.P.-urilor ieşene întruniţi în adunarea generală în care au dezbătut şi aprobat planul de producţie pe 1976, ţăranii cooperatori din Deleni şi-au propus următoarele obiective ca răspuns la chemarea ţăranilor cooperatori din Ianca, judeţul Brăila, obiective cu care cheamă la întrecere toate cooperativele agricole din judeţul nostru. — Depăşirea producţiilor medii planificate la hectar, astfel : la grîu cu 200 kg, la porumb cu 300 kg, la struguri cu 700 kg, la sfecla de zahăr cu 11 tone, la fructe cu o tonă, la legume cu 2 tone. In felul acesta se vor obţine : 3.150 kg grîu la hectar de pe 735 hectare; 3.500 kg porumb boabe la hectar de pe 883 hectare, iar de pe 100 hectare cîte 15.000 kg ştiuleţi la hectar în condiţii de neirigare ; 40.000 kg sfeclă de zahăr la hectar de pe 165 hectare. Din sectorul legumicol se va obţine un plus de 300 tone de legume de pe aceeaşi suprafaţă şi o valoare totală suplimentară de 400.000 lei. — De la ferma de vaci să se obţină peste plan cîte 100 litri lapte în medie, pe vacă furajată, iar de la ferma de ovine o producţie suplimentară de 100 hl de lapte. — Activităţile industriale vor cunoaşte, de asemenea, o dezvoltare şi diversificare. Prin folosirea mai bună a resurselor locale, vor fi sporite veniturile băneşti cu circa 200.000 lei. — în felul acesta, să se obţină o producţie agricolă globală în valoare de 22.200.000 lei, cu un milion de lei mai mare decit cea planificată. — Pe baza sporurilor de producţie înregistrate se va livra la fondul de stat cu 100 tone de grîu, 200 tone porumb, 83 tone de struguri, 1.850 tone sfeclă de zahăr, 100 tone fructe, 480 hl lapte de vacă, 100 hl lapte de oaie etc. peste prevederi. — Veniturile băneşti vor putea fi astfel mai mari decit cele planificate cu cel puţin 800.000 lei. Pentru a putea realiza obiectivele amintite se va acorda o atenţie deosebită folosirii judicioase a fondului funciar, a bazei tehnicomateriale, a rezervelor de îngrăşăminte naturale etc. în acest scop, se propun următoarele : — respectarea strictă a tehnologiilor de lucru pentru fiecare cultură şi specie de animale ; — realizarea unei noi orientări în amplasarea culturilor coborind plantele prăşitoare pe terenurile de şes şi ridicînd culturile păioase şi păşunile spre partea superioară a pantelor . (continuare în pag. a 2-a) • • Prioritate diversificării producţiei Sport Tinereţe, idealuri, răspundea! — Din primele zile, racordaţi la exigenţele cincinalului revoluţiei tehnico ştiinţifice — Preocupări actuale la sate — Pe teme de etică S-a încheiat acţiunea de dieselizare După cum ne informează ing. M. Toringhibel, şeful Depoului Iaşi, începînd de la 1 ianuarie 1976 pe raza depoului nu mai circulă decit locomotive Diesel. Această importantă acţiune — atît pentru promptitudinea efectuării traficului, cît şi, mai ales, pentru reducerea consumurilor de combustibil — a presupus, pe lingă dotarea corespunzătoare, şi un Insenmat volum de muncă pentru punerea la punct a parcului de locomotive. Pregătirea oamenilor calificaţi şi a tuturor celorlalte condiţii (planul pe 1976 fiind cu circa 7 la sută mai mare decit al anului precedent). In prezent, se acţionează în vederea dieselizării totale şi a operaţiilor de manevră. • • Numele filatoarei Maria Stoica, de la unitatea B a Întreprinderii „Țesătura“, este bine cunoscut printre fruntaşi, zilnic realizările sale depăşind cu 2—3 procente sarcina de plan. Vft relatăm despre: Noua piajă agroalimentară a municipiului Iaşi Au început lucrările de construire a noii pieţe centrale agroalimentare a municipiului Iaşi, amplasată la nord-est de actuala piaţă a Halei, intre străzile C. Negri, dr. Ghelerter, Buicliu. Existenţa vadului comercial, cit şi alţi factori au determinat edilii să realizeze in această zonă centrală a oraşului o piaţă agroalimentară care să corespundă dezvoltării urbei noastre, cerinţelor de viitor ale populaţiei. Noul obiectiv amplasat la intersecţia unor importante artere comerciale se va armoniza cu totalitatea construcţiilor prevăzute a fi înălţate in această zonă a oraşului. Se prevede realizarea unei hale centrale pe trei nivele. La subsolul acesteia vor exista spaţii pentru conservarea şi depozitarea produselor, instalaţiile frigorifice, cit ,şi un magazin pentru desfacerea vinurilor neîmbuteliate pentru consumul la domiciliu. Parterul este destinat unor magazine, unul general pentru mărfuri alimentare, cu numeroase raioane, cit şi altele pentru desfacerea peştelui, legumelor şi fructelor, produselor de panificaţie. Tot la parter va funcţiona un restaurant cu autoservire. Etajul este rezervat altor magazine pentru desfacerea articolelor de uz casnic, prezentării şi desfacerii produselor industriei tocate, ale cooperaţiei meşteşugăreşti, ale întreprinderii viei şi vinului. Noua hală va fi dotată cu instalaţii moderne pentru conservarea şi păstrarea produselor, expunerii acestora, asigurindu-se totodată separarea fluxurilor de circulaţie a cumpărătorilor de cele ale aprovizionării cu mărfuri. Potrivit anticipărilor, piaţa centrală agroalimentară a municipiului Iaşi va putea aproviziona zilnic, nivelul anului 1980, peste 75 000 cetăţeni. Lucrările de construire a noii hale se vor încheia in anul 1977. AL. MONTEORU f— în Intîmpinarea Congresului consiliilor populare —Pe calea ridicării gradului de urbanizare N-au trecut decit două săptămîni din noul an şi Consiliul popular al oraşului Wg. Frumos poate raporta realizarea unor importante obiective pe calea ridicării gradului de urbanizare a localităţii, înfăptuite cu sprijinul cetăţenilor. Unul dintre acestea este terminarea lucrării .........lor de construire a Secţiei de reeşapare a cauciucurilor, care, în aceste zile, urmează să intre în probe tehnologice. Turnarea fundaţiei la Fabrica de încălţăminte vine să profileze un nou şi important obiectiv economic. O altă cea mis-au terminat lucrările digul de pe pîrîul Bahluieţ, care a fost distrus inundaţii. Pe aceeaşi hia ridicării gradului de urbanizare, se înscriu împrăştierea a 500 m.c. ba- I last pe străzile Fîlimon Sirbu, zare la lui de nie, Voluntari şi Cîmpului, precum şi canalizarea străzii Petru Rareş pe o lungime de 150 m. După cum ne informează tov. Costache Chiriac, secretarul Comitetului orăşenesc Tg. Frumos al P.C.R., primarul localităţii, în această perioadă, paralel cu munca de mobilizare a cetăţenilor la acţiunile patriotice organizate pentru gosşi înfrumuseţarea deputaţii desfăcâie activitate pripopularizarea plompodărirea localităţii, şeară vindr--,----------------lui de dezvoltare economicosocială în profil teritorial a oraşului în noul cincinal, precum şi a schiţei de sistematizare a acestuia. în acest sens, in circumscripţiile electorale, au avut loc dezbateri, în cadrul cărora cetăţenii au venit cu însemnate propuneri. last pe străzile Filimon Sirmi, cu însemnate propuneri. tâţem prin munca patriotica an ju Locul II pe judeţ La Conferinţa judeţeană şi la Congresul consiliilor populare deputaţii consiliului popular al comunei Ruginoasa au de raportat numeroase înfăptuiri obţinute cu sprijinul cetăţenilor în întrecerea pentru mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor. De exemplu, în anul 1975, au fost construite un atelierşcoală (care a fost termoficat), o anexă la dispensarul uman şi o locuinţă pen- ... -tru medic, s-a încheiat acţiunea de telefonizare a tuturor satelor co- __________ munei, s-au termmm minat lucrările de împrejmuire a stadionului, care a fost dotat cu cabine şi casă de bilete, s-a început construcţia unei grădiniţe cu creşă cu o capacitate de 120 de locuri, aflată la roşu, s-a amenajat un „sat de vacanţă“ pentru pionieri şi şcolari. Aceasta pentru a aminti numai cîteva din principalele obiective. căci, dacă ar fi să enumerăm şi celelalte lucrări efectuate de cetăţeni prin muncă patriotică ar trebui să înşirăm o listă întreagă. Este suficient să amintim că valoarea acestor lucrări se ridică la 3,3 milioane de lei. Iar ocuparea locului II pe judeţ în cadrul întrecerii patriotice pentru buna gospodărire şi înfrumuseţarea comunelor vine să răsplătească eforturile depuse de cetăţenii Ruginoasei în această direcţie. înmînarea premiului a avut -o loc ieri, în cadrul unei adunări populare, la care au participat peste 300 de locuitori. Prilej de trecere în revistă a realizărilor din anul trecut, de asumare a unor noi și importante angajamente în marea întrecere. Doar aceasta avea loc pe fondul dezbaterilor, la obiect, de către sesiunea consiliului popular a planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial a comunei în anul 1976 și a bugetului local pe anul curent. A. DELEAN© Comuna Ruginoasa CARNET IEȘEAN Dialogul cu publicul ) Dacă relaţia cu publicul, dacă — într-adevăr — contactul direct cu acesta este singurul mijloc de supravieţuire a teatrului, nu-i mai puţin adevărat , că şi modalităţile legăturii a- i minţite trebuie să fie foarte variate şi atrăgătoare. Din păca-te, uneori se pune bază doar pe spontaneitate, crezîndu-se că , dacă repertoriul a fost alcătuit cu grijă şi s-au realizat unele vinovaţii regizorale în pas cu timpul, lucrurile pot merge de la sine. Cînd, de fapt, chiar atunci cînd sînt respectaţi factorii decisivi menţionaţi mai sus, este necesară, totuşi, o ac- I ţiune complexă de educare artistică şi de apropiere a spec- 1 tatorilor. De exemplu, publicul I trebuie antrenat In analiza politicii repertoriale a teatrelor I şi în discutarea cu regularitate a spectacolelor. Dar, de cite ori , instituţiile de artă procedează în acest fel ? A fost cîndva un I chestionar privind repertoriul, care circula Înainte de spectacole, dar metoda nu s-a reluat de ani de zile şi nici n-a fost înlocuită cu altele mai bune. Ja să nu mai vorbim că discu- I ELENA PIETRARU (continuare în pag. a 2-a)