Flacăra Iaşului, decembrie 1976 (Anul 32, nr. 9385-9411)
1976-12-01 / nr. 9385
I PAGINA A ll-A-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI 1 FESTIVALUL NATIONAL lJ „CÎNTAREA ROMÂNIEI" Manifestări consacrate Centenarului Independentei In cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 100 de ani de la obţinerea Independenţei de stat a României, la Cooperativa „Solidaritatea“ din Iaşi, un colectiv de bibliografi de la Biblioteca judeţeană „Gh. Asachi“ a prezentat revista vorbită „Actualitatea literară“. „Eroi au fost, eroi sunt încă“ de Dumitru Almaş, „Ecourile literare ale cuceririi Independenţei naţionale“ de Teodor Vîrgolici şi seria „Domnitori şi voievozi ai Ţărilor Române“, la care s-a adăugat un recital de poezie patriotică, au constituit momentele „Actualităţii literare“ prezentate in faţa a peste 100 de muncitori. Acţiunea face parte din şirul manifestărilor integrate în Festivalul naţional „Cîntarea României“. Cenaclul literar artistic al elevilor Mîine, la ora 17:00, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor va avea loc constituirea cenaclului literarartistic al elevilor iniţiat de Consiliul judeţean al elevilor. Cenaclul îşi propune stimularea activităţii de creaţie, organizarea de manifestări cultural-artistice în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“. Oraşul marilor iubiri“ »« Sub genericul de mai sus a fost inaugurată stagiunea studenţească din acest an »Universitar care se va desfăşura la Casa de cultură a tineretului. La spectacolul inaugural au evoluat corul Centrului universitar, ansamblurile „Doina Carpaţilor şi cel al Institutului agronomic, camerala „Patrium Carmen“, grupul folk „Estudiantina“, brigada artistică de agitaţie „Seringa“. Stagiunea va cuprinde ÎS producţii, însumind toate genurile de artă la care îşi vor da concursul formaţii antrenate la Festivalul naţional „Cîntarea României“. Centclul „Flacăra Iaşului“ în mijlocul muncitorilor întreprinderii metalurgice Ieri, la întreprinderea metalurgică, la ieşirea din primul schimb, redacţia ziarului nostru, în colaborare cu Comitetul de partid, cu Consiliul educaţiei politice şi al culturii socialiste din Întreprindere, a inaugurat seria manifestărilor cenaclului „Flacăra Iaşului“, dedicate Festivalului naţional „Cîntarea României“. Tovarăşul Mihai Dumitriu, redactorul şef al ziarului, a evidenţiat locul ce-l ocupă aceste manifestări în ansamblul activităţilor din judeţ în educarea comunistă a maselor. Un public numeros — muncitori, tehnicieni, ingineri, alţi angajaţi — care a umplut pînă la refuz sala de festivităţi — a salutat cu căldură cenaclul „Flacăra Iaşului“, iniţiativa acestuia de a-şi începe manifestările în întreprinderile industriale cu tânăra citadelă a metalurgiei ieşene. Propunîndu-şi a stimula creaţia profund angajată, patriotică şi revoluţionară, cenaclul nostru promovează consecvent poezia dedicată patriei, partidului, muzica militantă, patriotică, epigrama ca mijloace de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste. „Patria“, „Pămînt pentru eternitate“, „Pline şi poezie“ şi „Spun Patrie“, „1907“, „Colina“ sînt titlurile unor vibrante creaţii lirice dedicate de poeţii Ioanid Romanescu şi, respectiv, Emilian Marcu, muncitorilor din această întreprindere care au aplaudat momentul poetic prezentat. Epigrama — formă artistică de satirizare a fenomenelor negative, a fost, de asemenea, mult gustată de publicul prezent. Ion Zaharia, Costache Plăcintă, Ion Noea, Const. Iurașcu, Nelu Marian, George Petrone au citit epigrame, multe din ele inspirate din activitatea Întreprinderii. Aplaudate au fost evoluţiile actorului Puhi Vasiliu şi umoristului Radu Atanasie, care au prezentat momente satirice. Muzica folk patriotică, caracteristică formaţiei „Estudiantina“ (alcătuită din Petronela Olaru, Nicu Popîrlan, Dumitru Ţiplic), a emoţionat publicul, a transmis vibrantul mesaj al dragostei faţă de partid şi ţară. Spectacolul a fost întregit de programul tarafului întreprinderii, dirijat de Teodor Lupu. Transmiţînd mulţumiri cenaclului „Flacăra Iaşului“ pentru reuşita acestei manifestări, ing. Onofrei Parascan, directorul întreprinderii, a prezentat invitaţilor preocupările acestei unităţi de a îndeplini cu succes sarcinile cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. In încheiere, a avut loc un fructuos dialog între muncitori şi membrii cenaclului pe tema creaţiei iar slujba operei de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. '**’ ION URSU Foto : D. Rotaru Aspect din sală Spectacolul inaugural al „Zilelor artei teatrale din R. D. Germană“ este, indiscutabil, unul de excepţie, ilustrînd, prin excelenţă, o operă şi un stil. Opera o constituie ansamblul teatrului brechtian, în cuprinsul căruia cea mai reuşită comedie este, fără îndoiala, piesa „Domnul Puntila şi sluga sa Matti“, o originală transpunere dramatică, la alte dimensiuni şi degajînd mult superioare semnificaţii, a povestirii despre Puntila cel beţiv şi şoferul său, datorate scriitoarei finlandeze Hella Wuolijoki. Ceea ce rezultă este o admirabilă ipostaziere scenică a unor complexe raporturi sociale, în cuprinsul cărora, dincolo de groteştile evaziuni bahice ale lui Puntila, şi pasagerile cedări în faţa tentaţiilor de căpătuire ale lui Matti, se afirmă ireconciliabile poziţii de clasă. Acestea sunt duse la limită atunci cînd ultimul va înţelege că, în fond, din acest bizar joc „care pe care“, ieşire nu este decit atunci cînd „argaţii propriilor stăpîni vor fi". Proiecţia dramatică este cuprinzătoare, fiecare personaj întregind universul uman astfel constituit. Este de-a dreptul impresionantă vigoarea cu care este tratată scenic problematica acestui text, un text savuros ca particularizări de limbaj şi gîndire, dar şi ca incisivitate critică. Virtuţile dramatice sunt fructificate in mod optim de un colectiv care-şi face, cu totul îndreptăţit, un punct de mîndrie de a fi purtătorul de cuvînt al tradiţiei brechtiene. Berliner Ensemble dă dovada unei exemplare continuităţi creatoare, propunîndu-şi ca, în perimetrul jaloanelor teatrului brechtian, să realizeze o deplină comunicare cu publicul contemporan. Aspiraţia este facilitată de dimensiunea manifest raţională a teatrului epic, care „povesteşte un eveniment, îl transformă (pe spectator) în con- Cronică dramatică templator, dar îl şi stimulează, îl constrînge la hotărîri“ etc. Faţă de linearitatea teatrului dramatic, teatrul epic implică saltul în care logica ia locul entuziasmului şi al retoricii. A vorbi de „clovnerie şi filozofie" într-o piesă ca „Domnul Puntila...“ înseamnă deci a surprinde liniile de forţă ale unui demers scenic, în care stilizarea potenţează gestul pînă aproape de pantomimă, dînd o subliniată adresă satirei. Astfel incit, angajîndu-ne in evoluţia spectacolului, răminem totuşi disponibili pentru meditaţie, pentru ceea ce se instituie cu autoritate, ca perspectivă socială şi istorică. Şi nu putem decit să felicităm regia (Peter Kupke) pentru perfecta încadrare a întregii distribuţii într-o asemenea pe deplin omogenă viziune scenică, servită excelent de către scenografie (Johanna Kieling). Aceasta subliniază în imagini de mare relief și plenară sugestivitate ideatică — de sorginte expresionistă — atmosfera atît de particulară a întregii piese. In acest cadru, focalizat de marioneta arlechinescă a unui mereu imprevizibil şi aparent dilematic Puntila, fiecare interpret, începînd cu de-a dreptul uluitorul Ekkehard Schall, şi-a înscris, plastic şi prin replică, propria partitură, într-o compoziţie perfect orchestrată. Am remarca, de asemenea, pentru elocvenţa portretelor realizate, pe Carmen-Maja Antoni (Eva), Victor Deiss (Ataşatul), Felicitas Ritsch (Laina), Angelika Ritter (Fina) — cu o întreagă posibilă listă de nume din care nu pot lipsi Christine Gloger, Sonya Hörbing, Angelika Waller, Barbara Dittus — interpretele celor patru tinere neconsolate, ale căror confesiuni au prilejuit un veritabil recital de artă. Hans- Peter Reinecke realizează un Matii simplu, plin de bun simţ şi luciditate, replică concludentă în dialogul cu Puntila. O notă aparte pentru songuri (muzica — Paul Dessau) — liant de efect şi, în acelaşi timp, inserţie specifică într-o naraţiune scenică practic inconfundabilă. AL. I. FRIDUS Berliner Ensemble Bertolt Brecht: „Domnul Puntila şi sluga sa Matti“ In clişeu : Moment din spectacolul „Domnul Puntila și sluga sa Matti“. ---------------------------------------------------- ------------------------------------------------------ 1 Decembrie 1918 (urmare din pag. 1) categoriile sociale. Ei au hotărit, ca un singur om, unirea necondiţionată a Transilvaniei cu România. Prin acest vot plebiscitat, exprimat cu atîta vigoare la 1 Decembrie 1918, se desăvîrşea actul cel mai important al istoriei milenare dramatice şi eroice a neamului românesc. Este vorba de împlinirea unei aspiraţii seculare, cu urmări importante în creşterea potenţialului economic şi in dezvoltarea demografică, In intensificarea rolului proletariatului în viaţa socială şi politică a ţării. Desăvîrşirea unirii a fost o temelie pentru dezvoltarea ulterioară a României contemporane. Privind din perspectiva istoriei, realizările de astăzi din patria noastră socialistă, suntem mai în măsură să apreciem clarviziunea şi jertfele înaintaşilor, dar şi faptele de eroism cotidian al oamenilor muncii în edificarea noii orînduiri sociale, care asigură împlinirea in fapt a năzuinţelor de veacuri ale poporului spre libertate, independenţă, fericire şi continuu progres. Unitatea de nezdruncinat a întregii naţiuni în jurul încercatei sale avangarde — Partidul Comunist Român — hotărîrea cu care poporul nostru urmează partidul şi transpune in viaţă politica sa, constituie garanţia ridicării patriei pe cele mai înalte trepte, aşa cum au visat-o şi au dorit-o predecesorii noştri. 1so 14 d le ore \ Radio Iaşi \ Programul de seară (X decem- Ibrie) ; 16,00 Cotidian sonor; 17,30 Grai şi suflet românesc ; 18,00 X Vechi melodii populare ; 18,15 Selecţiuni din opereta „Secretul lui Marco Polo“, de Lopez; 18,30 Dumbrava minunată ; 18,40 Cîntecul care mi-e drag ; 19,00 Buletin de știri ; 19,05 Cîntece despre patrie ; 19,15 Agronomica ; 19,30 Pe portativul undelor, me- lodia_ preferată ; 20,00 Sînt. suflet în sufletul neamului meu ! 20,10 Fonoteca melomanilor ; ■ 20,50 Cîntă Doina Spătaru-Ofi- i nescu ; 21,00 Evenimentele zilei; 21,10 Seară de romanţe ; 21,40— • 22,00 Vedere în recital. S Televiziune ^ 16,00 Fotbal : Progresul — Di-I namo (Campionatul naţional — 1 divizia A). în pauză : selecţiuni din meciul Rapid — Sportul studenţesc ; 17,50 Enciclopedie pentru tineret ; 18,10 Scena — emisiune de actualitate şi erl- t tică teatrală ; 18,30 Din viaţa plantelor şi animalelor ; 18,50 Consultaţii în ajutorul lectorilor, propagandiştilor şi cursanţii lor din învăţămîntul politico- ideologic. Programa : Socialismul ştiinţific şi problemele dez■ voltării economico-sociale a României. Tema : Revoluţia eonntemporană în ştiinţă şi tehnică , şi implicaţiile ei social-politice ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejuri nai ; 20,00 Ancheta Tv. : Datorii uitate ; 20,30 Rezultatele tragerii ^ Pronoexpres ; 20,35 Telecinema- iteea : „Cei mai frumoşi ani" — 1 producţie a studiourilor ameri- Icane ; 22,20 „E scris pe tricolor , , Unire*. Emisiune de cintece şi versuri realizată la Alba-Iulia; | | 22,50 Telejurnal. Cinematografe ? Victoria, orele 9,00; 11,00; 15,00; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 : „Premiera*. | | Republica, orele 9,00; 11,00; 15,00; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 : „Cătină“. Co- 1 \ pou, orele 9,00 ; 11,00 ; 15,00 ; i 1 17,00 ; 19,00 ; 21,00 : „O pirami- T dă pentru mine*. Casa de cui- ( l tură a sindicatelor, orele 9,00 ; 11,00 ; 14,00 ; 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : \ 1 „Celălalt Francisco*. Tineretului, I t orele 9,00; 11,10; 14,30; 16,40; I 18,50 ; 21,00 : „Romanţă pentru 1 l îndrăgostiţi“. Nicolina, orele j / 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : „Operaţiunea \ 1 „Monstrul“. j \ Timpul probabil i i Vremea se menţine caldă, cu J , cerul variabil mai mult noros. ] t Se vor semnala ploi locale în I l cea mai mare parte a Moldovei, I iar vintul va prezenta intensi- j i ficări din sectorul sud-vestic, a- i I tingînd viteze de 40—60 km./oră. 1 ) Temperatura aerului se va men- { I ține ridicată ; minimele vor fi ’ cuprinse între minus 3 grade și I 1 plus 3 grade, iar maximele în- t ttre plus 2 și 10 grade. Pe sose- } 1 lele din zona de munte se va 1 L depune polei. ’ | La Spitalul clinic judeţean Cum ajung alimentele la patul bolnavului ? Am poposit la Spitalul clinic judeţean. Ne-a însoţit, la cererea noastră, o echipă de control obştesc de la întreprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi, compusă din Ioan Hadriş, Andrei Octavian şi Ioan Sonea, precum şi medicul Sava Popovici, de la Centrul sanitar-antiepidemic. Cerem o listă de meniuri, cum ar trebui să existe la orice bucătărie care găteşte zilnic pentru sute şi sute de persoane. „Nu avem încă lista, este la bătut la maşină”, ne răspunde asistenta dieteticiană Maria Cojoc. Ceva mai tirziu, constatăm că o asemenea listă s-a întocmit, dar pentru ... luna octombrie, ea urmînd să fie reactualizată pe baza unei anchete în rîndul bolnavilor. Din păcate, chiar dacă din punct de vedere al numărului de calorii meniul din ziua raidului nostru este corespunzător, în structura lui predomină făinoasele, sub diferite forme. La cîteva oficii de distribuire a hranei urmărim modul cum se serveşte micul dejun. La oficiul Clincii I chirurgie, infirmiera Roza Hanganu tocmai primise un calup de caşcaval şi plinea. Cit se cuvine unui bolnav ? „Păi ... împart bucata asta în 40, atîţia bolnavi sînt şi aşa procedăm de obicei”. Procedeu întîlnit şi la alte secţii ale spitalului, la oficii neexistînd cîntare pentru dozarea porţiilor. Nu contestăm corectitudinea acestui fel de a distribui hrana bolnavilor, dar mai vechi exemple, oferite de şeful serviciului administrativ, Simion Smarandache, care ne însoţea, ne determină să cerem mai multă exigenţă in controlul modului cum se face împărţirea pe clinici a pT OCHII eâtim nu ai alimentelor. „Fosta bucătăreasă, Veronica Budihaş, şi îngrijitoarea Maria Iosub, ne spune acesta, au fost găsite la poartă cu porţii gata pregătite, ori cu carne crudă, încercînd să le sustragă. Li s-a desfăcut contractul de muncă“. Că se mai întîmplă şi acum ca, pînă la patul bolnavului, cantitatea de hrană să fie diminuată, ne-o dovedeşte şi cîntărirea prin sondaj a unor produse destinate bucătăriei. Gestionarul pîinii, Const. Păduraru, susţine că a distribuit pline pentru 73 de persoane. Cîntarul îl contrazice. Băcătăreasa şefă, Ana Prisecaru, a semnat pentru primirea unei cantităţi de biscuiţi. Cîntarul arată o lipsă. Magazinerul Mircea Văsescu ştie că a eliberat o anumită cantitate de carne, de două calităţi. Una ne spune el, alta cîntarul şi de această dată. Mai sunt, aşadar, multe lucruri de făcut, mai ales privind controlul funcţionarului de la bucătărie. In legătură cu aceasta, medicul Agripina Boingeanu ne spune : „Am fost de curind desemnată să mă ocup de stabilirea meniurilor şi de atunci Încerc să fac mai multă ordine aici. Am reuşit cite ceva, în sensul evitării monotoniei meniurilor, al respectării rigorilor dietei, al stabilirii numărului optim de calorii. Practic însă este nevoie de o sincronizare a tuturor factorilor care concură la buna organizare şi funcţionare a serviciului de aici“. „Mai avem greutăţi cu aprovizionarea, datorită îndeosebi unora dintre furnizorii noştri (unităţile C.L.F., de pildă) care consideră că pentru bucătăria unui spital merge ... orice“, ne spune tov. Ovidiu Dimitriu, din partea Direcţiei sanitare. Folosirea cu mai multă eficienţă a posibilităţilor existente, micşorarea distanţei dintre intenţii şi aplicarea lor se vor putea realiza mai repede dacă se va exercita mai atent şi mai riguros controlul asupra pregătirii şi servirii meselor, ţinîndu-se seama şi de sugestiile echipei de control obştesc, pe nedrept şi frecvent neglijate pînă acum. MARIA CIOBOTARU