Flacăra Iaşului, martie 1978 (Anul 34, nr. 9771-9797)
1978-03-15 / nr. 9783
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a participat ieri la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, marţi dimineaţa, la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cu entuziaste aplauze şi ovaţii, participanţii reafirmînd dragostea şi recunoştinţa fierbinte, devotamentul profund pe care oamenii muncii de naţionalitate maghiară şi germană din ţara noastră le nutresc faţă de partid şi secretarul său general, pentru condiţiile asigurate de a participa efectiv, în condiţii de egalitate, la întreaga viaţă politică, economică şi socială, la conducerea societăţii, de a-şi manifesta plenar capacităţile creatoare în toate sferele de activitate, de a se bucura din plin de cuceririle socialismului, pentru locul demn ce-l ocupă în marea şi unita familie a României socialiste. In prezidiul şedinţei, alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat loc tovarăşii Virgil Cazacu, Constantin Dăscălescu, Janos Fazekas, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Vasile Marin, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Eduard Eisenburger, membru al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, precum şi vicepreşedinţii Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi ai Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană. Au participat, de asemenea, membri ai C. C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. In deschiderea şedinţei a luat cuvîntul tovarăşul Ştefan Peterfi, care, în numele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, a salutat cu deosebită stimă, cu multă căldură şi bucurie prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu la lucrările plenarei comune şi celor două consilii.Au continuat dezbaterile pe marginea expunerilor prezentate în cadrul plenarelor celor două consilii. Au luat cuvîntul tovarăşii Puskas Gheorghe, profesor la Institutul medico-farmaceutic din Tîrgu Mureş, Michael Weber, inginer-şef la întreprinderea „Porţelanul“ din Alba Iulia, Domokos Géza, directorul Editurii „Kriterion“, secretar al Uniunii Scriitorilor, Therese Necsasz, inspector general adjunct la Inspectoratul şcolar al ju- deţului Timiş, Szabó Bela, strungar la întreprinderea „înfrăţirea“ din Oradea, Paul-Mihai Berger, brigadier ,la C.A.P. Criş-Daneş, judeţul Mureş, Dancsuly Andrei, profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Josef Eckenreiter, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P. C. R., şi Majai Adalbert, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. In numele membrilor celor două consilii, ai tuturor participanţilor la plenara comună, tovarăşul Ştefan Peterfi a rugat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, să ia cuvîntul. Primit cu cele mai calde sentimente, cu însufleţită bucurie şi profundă satisfacţie, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebită atenţie şi larg interes, cu deplină aprobare, ea fiind subliniată, în repetate rînduri, de prelungi aplauze, urale şi ovaţii. Cuvîntarea se va da publicităţii. La încheierea cuvîntării, participanţii aclamă din nou îndelung, cu înflăcărare, pentru gloriosul Partid Comunist Român, pentru conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru patria comună, liberă, independentă şi înfloritoare — Republica Socialistă România. Sînt momente care relevă cu puterea adevărului, a celei mai vii realităţi, coeziunea strînsă a oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană în jurul partidului şi al secretarului său general, forţa şi unitatea societăţii noastre socialiste. Şedinţa a fost închisă de tovarăşul Eduard Eisenburger. în pagina a 2-a Lucrările plenarei comune a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană în pagina a 4-a • IN CONSILIUL DE SECURITATE Proiect de rezoluţie in problema rhodesiană • PARIS Rezultatele definitive ale primului tur de scrutin al alegerilor legislative • • r" Tinărul muncitor Gheorghe Creţu, sculer universal la este prezent întotdeauna printre cei mai harnici muncitori. foto : D. KOTARU Noutăţi in creaţia tehnică • INSTALAŢIE TEHNOLOGICA. La I.U.N.S.R. se pregăteşte omologarea unei noi instalaţii destinată fabricării făinurilor din cetină de brad. Este o instalaţie mult aşteptată de specialişti, în vederea valorificării superioare a resurselor secundare rezultate din exploatarea forestieră. Aceste făinuri, ce se vor realiza de întreprinderile forestiere de exploatare şi transport (beneficiarii instalaţiilor), se vor folosi ca biostimulatori în zootehnie. • PRODUSE ALIMENTARE. In prima jumătate a lunii martie, colectivul de muncă al întreprinderii „Unirea“ a obţinut o depăşire a sarcinilor de peste 20 de tone de ulei comestibil. La acest succes a concurat şi introducerea în fabricaţie (la începutul lunii martie) a unui nou produs — ulei dietetic din germeni de porumb. Suntem informaţi că tot luna martie va marca introducerea în fabricaţie a altui nou produs. Este vorba de margarina desert cu cacao sau lămâie, destinată preparării prăjiturilor, torturilor, a dulciurilor, în general. • AMBALAJ DIN MASE PLASTICE. Pe baza unei concepţii proprii, specialiştii de la I.P.M.P. Iaşi au reproiectat butoiul de 200 L, destinat ambalării unsorilor. Noul produs va înlocui un material deficitar (lemnul) şi, totodată, va reduce costurile de producţie, la beneficiarii acestuia, cu peste un milion de lei. • • Din peisajul străzii Ştefan cel Mare din Iaşi acum, la tnceput de primăvară. Foto . s T,KONIB • • Producţia netă la întreprinderea de piese auto Perseverenţa va duce, cu certitudine, la rezultate mai bune Acest indicator de plan — producţia netă, care exprimă corect efortul economic al unui colectiv, reflectind valoarea nou adăugată produselor respective, a fost depăşit cu 1 la sută la întreprinderea de piese auto. Succesul se explică prin urmărirea îndeplinirii producţiei fizice (deşi nu s-au realizat integral toate sortimentele) dar mai ales prin reducerea cheltuielilor materiale planificate (cu 22,6 lei la 1 000 delei producţie marfă). Cu ett .cheltuielile materiale sunt mai mici, cu atlt creşte şi valoarea producţiei nete dacă, bineînţeles, se realizează producţia fizică. La întreprinderea de piese auto, minusurile de la unele sortimente sunt compensate de plusurile de la altele, ba se obţine şi o depăşire. Nu este o situaţie prea fericită, deoarece piesele de schimb pentru reparaţiile mijloacelor auto, de exemplu (sortiment la care se înregistrează restanţe), sunt totuşi necesare. întreprinderea depăşeşte însă prevederile la piese auto pentru producţia de autocamioane, aceasta la cererea centralei industriale de resort, la autocarosate, la piese de schimb pentru utilajele proprii. Fără a diminua răspunderea întreprinderii, trebuie să arătăm că centrala industrială n-a transmis din timp sarcinile suplimentare (aceasta a făcut-o in luna decembrie și ele n-au fost trecute propriu-zis în plan, ci In grafice speciale de livrare) şi nici n-a modificat alte sarcini la producţia fizică pentru a putea fi satisfăcute mai bine cele a căror prioritate a apărut In ultimul timp. De asemenea, centrala menţine în producţia fizică a întreprinderii autospeciale pentru transportul buteliilor de aragaz care, în acest trimestru, nu sunt cerute de beneficiar (încă un sortiment neîndeplinit la producţia fizică). Colectivul întreprinderii depune eforturi pentru a face faţă sarcinilor, dar a fost surprins nepregătit suficient In unele sectoare. Unul din acestea este turnătoria de fontă, care nu asigură întreaga cantitate de metal necesară. Uneori se folosesc H. PETRESCU Cine rămîne în urma la lucrările legumicole, în urmă va fi şi la cules! ■ Luna martie — o lună de vîrf pentru toţi legumicultorii 9 Maximă operativitate — în primul rînd la plantarea solariilor ■ Plusuri şi minusuri în întrecerea din sectoarele de răsadniţe Cu toată primăvara cam umedă şi deci nu tocmai prielnică fiecărei lucrări legumicole de sezon, grădinarii sunt datori să facă tot ce le stă în putinţă pentru a aduce la zi acţiunile de mare importanţă înscrise în graficele acestei perioade supraaglomerate. Preocupaţi să răspundă cum se cuvine acestei cerinţe sunt şi legumicultorii de la C.A.P. Golăeşti. în ziua cînd discutam cu tov. P. Amanolesei, preşedintele unităţii, despre treburile din acest sector, erau prezenţi la lucru mai bine de 100 de membri cooperatori, dintre care cei mai mulţi la plantarea Verzei în solarii. Acţiunea începuse încă de vinerea trecută şi continua în ritmul cel mai intens. Iar pentru a menţine acest ritm, autocamioanele făceau zilnic naveta la serele I.L.F.-ului, de unde unitatea îşi procură toate răsadurile necesare salariilor. După calculele preşedintelui, urma ca astăzi sau mîine să se încheie plantarea tuturor celor 3 hectare destinate verzei. La fel de încordat se lucra şi în sectorul de răsadniţe, unde se produce materialul săditor pentru culturile din cîmp deschis. Cîteva zeci de atelaje cărau ultimele cantităţi de biocombustibil pentru paturile calde, iar însămînţările în răsadniţe ţineau, de asemenea, pasul cu prevederile graficelor. Ceva mai tîrziu aveam să aflăm că golăeştenilor li se cuvine o notă bună în plus pentru că au început primii din judeţ plantarea verzei în solarii. Iar succesul merită scos în evidenţă, cu atît mai mult cu cît în alţi ani localnicii nu prea reuşeau asemenea performanţe de operativitate. De reţinut că reuşita de acum se datorează, oricît de curios ar apărea la prima vedere, aproape în întregime agrotehnicii. Tov. C. Stîrcu, inginerul-şef al I.L.F., ne spunea că, intr-adevăr, aceasta este explicaţia. De unde mai de mult terenul din solarii seara şi pregătea de obicei primăvara, acum circa G. COSTESCU (continuare in pag. la 2-a) ’(continuare în pag. a 3-a) La Bivolari Noi paşi spre urbanizare Printre obiectivele acestui cincinal în comuna Bivolari, propusă să devină localitate urbană, se numără şi blocul cu 8 apartamente, aflat acum în construcţie. La parterul acestuia, se vor amenaja spaţii comerciale şi pentru prestările de servicii, printre care o unitate alimentară cu autoservire, o croitorie şi o cojocărie. Executată cu forţă de munca locală şi cu sprijinul Trustului de construcţii Iaşi în materiale şi asistenţă tehnică, construcţia va fi predată beneficiarilor in trimestrul al doilea din acest an. Constructorii se vor muta apoi pe un alt șantier comunal, cel al sălii pe**- 1 valente.