Flacăra Iaşului, martie 1978 (Anul 34, nr. 9771-9797)

1978-03-15 / nr. 9783

T­ovarăşul Nicolae Ceauşescu a participat ieri la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, a parti­cipat, marţi dimineaţa, la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţio­nalitate maghiară şi ger­mană. La sosirea în sală, tovară­şul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cu entuziaste a­­plauze şi­­ ovaţii, participan­ţii reafirmînd dragostea şi recunoştinţa fierbinte, devo­tamentul profund pe care oamenii muncii de naţiona­litate maghiară şi germană din ţara noastră le nutresc faţă de partid şi­ secretarul său general, pentru condiţi­ile asigurate­ de a participa efectiv, în condiţii de ega­litate, la întreaga viaţă po­litică, economică şi socială, la conducerea societăţii, de a-şi­ manifesta plenar capa­cităţile creatoare în toate sferele­ de activitate, de a se bucura din plin de cuceri­­rile socialismului, pentru lo­cul demn ce-l ocupă în marea şi unita familie a României socialiste. In prezidiul şedinţei,­ ală­turi de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat loc tova­răşii Virgil Cazacu, Constan­tin Dăscălescu, Janos Faze­kas, Gheorghe Pană, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Şte­fan Andrei, Iosif Banc, Vasi­­le Marin, Ştefan Peterfi, vi­cepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţio­nalitate maghiară, Eduard Eisenburger, membru al Con­siliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de­­ naţionalitate germană, precum şi vicepreşedinţii Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi ai­­ Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate ger­mană. Au participat, de aseme­nea, membri ai C. C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat­­ şi ai guvernului, reprezen­tanţi ai organizaţiilor de ma­să şi obşteşti, oameni de şti­inţă, artă şi cultură. In deschiderea şedinţei a luat cuvîntul tovarăşul Şte­fan Peterfi, care, în numele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, a salutat cu deo­sebită stimă, cu multă căl­dură şi bucurie prezenţa to­varăşului Nicolae Ceauşescu la lucrările plenarei comune şi celor două consilii.­­Au continuat dezbaterile pe marginea expunerilor pre­zentate în cadrul plenarelor celor două consilii. Au luat cuvîntul tovarăşii Puskas Gheorghe, profesor la Institutul medico-farmaceutic din Tîrgu Mureş, Michael Web­er, inginer-şef la între­prinderea „Porţelanul“ din Alba Iulia, Domokos Géza, directorul Editurii „Krite­­rion“, secretar al Uniunii Scriitorilor, Therese Necsasz, inspector general adjunct la Inspectoratul şcolar al ju-­ deţului Timiş, Szabó Bela, strungar la întreprinderea „înfrăţirea“ din Oradea, Paul-Mihai Berger, brigadier ,la C.A.P. Criş-Daneş, judeţul Mureş, Dancsuly Andrei, pro­fesor la Universitatea „Ba­­beş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Josef Eckenreiter, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P. C. R., şi Majai Adalbert, preşedintele Consiliului jude­ţean Harghita al oamenilor muncii de naţionalitate ma­ghiară. In numele membrilor ce­lor două consilii, ai tuturor participanţilor la plenara co­mună, tovarăşul Ştefan Pe­terfi a rugat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, să ia cuvîntul. Primit cu cele mai calde sentimente, cu însufleţită bucurie şi profundă satisfac­ţie, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului ge­neral al partidului a fost ur­mărită cu deosebită atenţie şi larg interes, cu deplină aprobare, ea fiind sublinia­tă, în repetate rînduri, de prelungi aplauze, urale şi o­­vaţii. Cuvîntarea se va da publicităţii. La încheierea cuvîntării, participanţii aclamă din nou îndelung, cu înflăcărare, pen­tru gloriosul Partid Comu­nist Român, pentru condu­cătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru patria comună, liberă, inde­pendentă şi înfloritoare — Republica Socialistă Româ­nia. Sînt momente care rele­vă cu puterea adevărului, a celei mai vii realităţi, coezi­unea strînsă a oamenilor­ muncii de naţionalitate ma­ghiară şi germană în jurul partidului şi al secretarului său general, forţa şi unita­tea societăţii noastre socia­liste. Şedinţa a fost închisă de tovarăşul Eduard Eisenbur­ger. în pagina a 2-a Lucrările plenarei comune a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană în pagina a 4-a • IN CONSILIUL DE SECURITATE Proiect de rezoluţie in problema rhodesiană • PARIS Rezultatele definitive ale primului tur de scrutin al alegerilor legislative • • r" Tinărul muncitor Gheorghe Creţu, sculer universal la este prezent întotdeauna printre cei mai harnici muncitori. foto : D. KOTARU Noutăţi in creaţia tehnică • INSTALAŢIE TEHNO­LOGICA. La I.U.N.S.R. se pregăteşte omologarea unei noi instalaţii destinată fa­bricării făinurilor din ceti­nă de brad. Este o instala­ţie mult aşteptată de spe­cialişti, în vederea valori­ficării superioare a resurse­lor secundare rezultate din exploatarea forestieră. A­­ceste făinuri, ce se vor rea­liza de întreprinderile fo­restiere de exploatare şi transport (beneficiarii in­stalaţiilor), se vor folosi ca biostimulatori în zootehnie. • PRODUSE ALIMEN­TARE. In prima jumătate a lunii martie, colectivul de muncă al întreprinderii „Unirea“ a obţinut o depă­şire a sarcinilor de peste 20 de tone de ulei comesti­bil. La acest succes a con­curat şi introducerea în fa­bricaţie (la începutul lunii martie) a unui nou produs — ulei dietetic din germeni de porumb. Suntem­ infor­maţi că tot luna martie va marca introducerea în fa­bricaţie a altui nou produs. Este vorba de margarina desert cu cacao sau lămâie, destinată preparării prăji­turilor, torturilor, a dulciu­rilor, în general. • AMBALAJ DIN MASE PLASTICE. Pe baza unei concepţii proprii, specialiş­tii de la I.P.M.P. Iaşi au re­­proiectat butoiul de 200 L, destinat ambalării unsori­lor. Noul produs va înlo­cui un material deficitar (lemnul) şi, totodată, va re­duce costurile de producţie, la beneficiarii acestuia, cu peste un milion de lei. • • Din peisajul străzii Ştefan cel Mare din Iaşi acum, la tnceput de primăvară. Foto . s T,KONIB • • Producţia netă la întreprinderea de piese auto Perseverenţa va duce, cu certitudine, la rezultate mai bune Acest indicator de plan — producţia netă, care expri­mă corect efortul economic al unui colectiv, reflectind valoarea nou adăugată pro­duselor respective, a fost de­păşit cu 1 la sută la între­prinderea de piese auto. Suc­cesul se explică prin urmă­rirea îndeplinirii producţiei fizice (deşi nu s-au realizat integral toate sortimentele) dar mai ales prin reducerea cheltuielilor materiale plani­­ficate (cu 22,6 lei la 1 000 de­­lei producţie marfă). Cu ett .cheltuielile materiale sunt mai mici, cu atlt creşte şi valoarea producţiei nete dacă, bineînţeles, se reali­zează producţia fizică. La întreprinderea de piese a­­uto, minusurile de la unele sortimente sunt compensate de plusurile de la altele, ba se obţine şi o depăşire. Nu este o situaţie prea ferici­tă, deoarece piesele de schimb pentru reparaţiile mijloacelor auto, de exem­plu (sortiment la care se înregistrează restanţe), sunt totuşi necesare. întreprinde­rea depăşeşte însă prevede­rile la piese auto pentru producţia de autocamioane, aceasta la cererea centralei industriale de resort, la a­­utocarosate, la piese de schimb pentru utilajele pro­prii. Fără a diminua răs­punderea întreprinderii, tre­buie să arătăm că centrala industrială n-a transmis din timp sarcinile suplimentare (aceasta a făcut-o in luna decembrie și ele n-au fost trecute propriu-zis în plan, ci In grafice speciale de li­vrare) şi nici n-a modificat alte sarcini la producţia fi­zică pentru a putea fi sa­tisfăcute mai bine cele a că­ror prioritate a apărut In ultimul timp. De asemenea, centrala menţine în produc­ţia fizică a întreprinderii autospeciale pentru trans­portul buteliilor de aragaz care, în acest trimestru, nu sunt cerute de beneficiar (încă un sortiment neînde­plinit la producţia fizică). Colectivul întreprinderii de­pune eforturi pentru a face faţă sarcinilor, dar a fost surprins nepregătit suficient In unele sectoare. Unul din acestea este turnătoria de fontă, care nu asigură în­treaga cantitate de metal ne­cesară.­­ Uneori se folosesc H. PETRESCU Cine rămîne în urma la lucrările legumicole, în urmă va fi şi la cules! ■ Luna martie — o lună de vîrf pentru toţi legu­micultorii 9 Maximă operativitate — în primul rînd la plantarea solariilor ■ Plusuri şi minusuri în întrecerea din sectoarele de răsadniţe Cu toată primăvara cam umedă şi deci nu tocmai prielnică fiecărei lucrări legumicole de sezon, gră­dinarii sunt datori să facă tot ce le stă în putinţă pentru a aduce la zi acţiu­nile de mare importanţă înscrise în graficele acestei perioade supraaglomerate. Preocupaţi să răspundă cum se cuvine acestei ce­rinţe sunt şi legumicultorii de la C.A.P. Golăeşti. în ziua cînd discutam cu tov. P. Amanolesei, preşedintele unităţii, despre treburile din acest sector, erau pre­zenţi la lucru mai bine de 100 de membri cooperatori, dintre care cei mai mulţi la plantarea Verzei în sola­rii. Acţiunea începuse încă de vinerea trecută şi con­tinua în ritmul cel mai in­tens. Iar pentru a menţi­ne acest ritm, autocamioa­nele făceau zilnic naveta la serele I.L.F.-ului, de unde unitatea îşi procură toate răsadurile necesare salari­­ilor. După calculele pre­şedintelui, urma ca astăzi sau mîine să se încheie plantarea tuturor celor 3 hectare destinate verzei. La fel de încordat se lucra şi în sectorul de răsadniţe, un­de se produce materialul săditor pentru culturile din cîmp deschis. Cîteva zeci de atelaje cărau ultimele cantităţi de biocombustibil pentru paturile calde, iar însămînţările în răsadniţe ţineau, de asemenea, pasul cu prevederile graficelor. Ceva mai tîrziu aveam să aflăm că golăeştenilor li se cuvine o notă bună în plus pentru că au început primii din judeţ plantarea verzei în solarii. Iar succesul me­rită scos în evidenţă, cu atît mai mult cu cît în alţi ani localnicii nu prea reuşeau asemenea performanţe de operativitate. De reţinut că reuşita de acum se datorea­ză, oricît de curios ar apă­rea la prima vedere, aproa­pe în întregime agrotehni­cii. Tov. C. Stîrcu, ingine­­rul-şef al I.L.F., ne spunea că, intr-adevăr, aceasta es­te explicaţia. De unde mai de mult terenul din solarii se­ara şi pregătea de obi­cei primăvara, acum circa G. COSTESCU (continuare in pag. la 2-a) ’(continuare în pag. a 3-a) La Bivolari Noi paşi spre urbanizare Printre obiectivele acestui cin­cinal în comuna Bivo­lari, propusă să devină lo­calitate urbană, se numără şi blocul cu 8 apartamente, aflat acum în construcţie. La parterul acestuia, se vor amenaja spaţii comerciale şi­ pentru prestările de ser­vicii, printre care o unitate alimentară cu autoservire, o croitorie şi o cojocărie. Executată cu forţă de mun­ca locală şi cu sprijinul Trustului de construcţii Iaşi în materiale şi asistenţă tehnică, construcţia va fi predată beneficiarilor in trimestrul al doilea din a­­cest an. Constructorii se vor muta apoi pe un alt șantier comunal, cel al sălii pe**- 1 valente.

Next