Flacăra Iaşului, ianuarie 1979 (Anul 35, nr. 10032-10056)
979-01-31 / nr. 10056
Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. In ziua de 30 ianuarie, a avut loc, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. In cursul şedinţei au fost luate în dezbatere Raportul privind realizarea planului pe anul 1978 şi proiectul Comunicatului cu privire la îndeplinirea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării în anul 1978. "■» Comitetul Politic Executiv a apreciat că, în anul 1978, poporul nostru, sub conducerea Partidului Comunist Român, a obţinut noi şi importante succese în toate domeniile vieţii economice şi sociale, in înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, asigurînd progresul neîntrerupt al patriei, înaintarea fermă a României pe calea prosperităţii şi civilizaţiei socialiste. Anul al treilea al cincinalului s-a caracterizat printr-o dinamică înaltă a producţiei materiale, dezvoltarea echilibrată şi proporţională a intregii economii, adîncirea proceselor de modernizare a industriei, agriculturii, celorlalte ramuri ale economiei naţionale, accentuarea laturilor calitative ale activităţii economice, creşterea nivelului de trai al poporului, amplificarea schimburilor economice externe şi a cooperării în producţie şi tehnico-ştiinţifice a României cu alte state. Comitetul Politic Executiv apreciază că bilanţul rodnic al anului 1978 evidenţiază justeţea politicii partidului şi statului nostru care aplică în mod creator legităţile generale la condiţiile concrete ale României, realismul prevederilor actualului cincinal, forţa, capacitatea şi voinţa naţiunii noastre de a realiza programul stabilit de Congresul al XI-lea. Comitetul Politic Executiv a stabilit să se dea publicităţii Comunicatul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, Comitetului de Stat al Planificării şi Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic al Republicii Socialiste România pe anul 1978. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat propunerile de îmbunătăţire a conducerii, organizării şi planificării agriculturii şi industriei alimentare, elaborate din iniţiativa şi pe baza indicaţiilor concrete ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Comitetul Politic Executiv, apreciind că agricultura noastră a cunoscut o dezvoltare puternică, ce a determinat sporirea, în perioada 1950—1978, de 3,5 ori a producţiei globale agricole, a subliniat că actuala etapă de dezvoltare economico-socială a ţării ridică noi cerinţe în faţa agriculturii, chemată să realizeze producţii superioare, să-şi sporească simţitor contribuţia la creşterea avuţiei naţionale. In concordanţă cu aceste nevoi şi cu principiile conducerii unitare a agriculturii, Comitetul Politic Executiv a stabilit să se înfiinţeze consilii unice agro-industriale de stat şi cooperatiste, care vor răspunde efectiv de realizarea sarcinilor ce revin unităţilor agricole componente, creînd cadrul organizatoric necesar concentrării şi specializării producţiei agricole, integrării ei, conducerii unitare, organizării de acţiuni comune în scopul folosirii depline şi eficiente a fondului funciar, a mijloacelor materiale, financiare şi a forţei de muncă. Comitetul Politic Executiv a hotărît ca aceste măsuri să fie supuse aprobării plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In continuarea lucrărilor, Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat un raport cu privire la situaţia financiară a cooperativelor agricole de producţie şi propunerile referitoare la acordarea unor înlesniri prin amînare, reducere şi anulare de credite şi plăţi neachitate la termen. An de an, statul a acordat unităţilor agricole importante credite pe termen lung şi pe termen scurt în scopul dezvoltării neîntrerupte a bazei lor tehnico-materiale. Unităţile au reuşit să restituie cea mai mare parte a creditelor curente de producţie şi ratelor scadente la creditele pe termen lung. Comitetul Politic Executiv, ţinînd seama de volumul datoriilor neachitate la termen, de faptul că o bună parte din acestea au o vechime mare şi se localizează la unităţi cu greutăţi financiare. În scopul ca acestea să-şi îmbunătăţească activitatea economică, a aprobat acordarea unor înlesniri prin aminare, reducere şi anulare de credite şi plăţi neachitate în termen. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca aplicarea acestor măsuri să se facă pe baza unei analize temeinice a situaţiei fiecărei cooperative agricole de producţie. Totodată, fiecare unitate agricolă din această categorie îşi va stabili programe concrete de activitate pentru îmbunătăţirea continuă a situaţiei economico-financiare, pentru creşterea producţiei şi veniturilor. Comitetul Politic Executiv a discutat, de asemenea, rezultatele recensământului animalelor domestice, desfăşurat pe întreg teritoriul ţării, în perioada 3—10 ianuarie 1979. Din analiza datelor reiese că efectivele de animale au crescut, faţă de anul precedent, la toate speciile. Cele mai pronunţate sporuri au fost obţinute în gospodăriile agricole de stat şi în cooperativele agricole de producţie, în gospodăriile individuale ale populaţiei au fost înregistrate creşteri la ovine şi păsări. In toate sectoarele agriculturii numărul de bovine a crescut cu 204 000, respectiv cu 3,2 la sută faţă de perioada anterioară,, de porcine cu 592 500 (6,1 la sută), de ovine şi caprine cu 1 156 800 (7,8 la sută), de cabaline cu 19 300 (3,5 la sută) şi de păsări cu 10 672 700 (12 la sută). Apreciind rezultatele obţinute în acest sector, al agriculturii socialiste, Comitetul Politic Executiv a trasat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare sarcina ca, împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, Comitetul pentru problemele consiliilor populare, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi celelalte organe interesate să ia măsuri hotărîte pentru realizarea integrală a prevederilor Programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi creşterea producţiei animaliere. În continuarea lucrărilor, Comitetul Politic Executiv a aprobat propunerile privind îmbunătăţirea criteriilor referitoare la acordarea titlului de Erou al Muncii Socialiste, a Ordinului „Meritul Agricol“ clasa I şi a altor distincţii atribuite judeţelor, unităţilor agricole socialiste şi ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate pentru realizări deosebite obţinute în sporirea producţiei agricole. Comitetul Politic Executiv a adoptat hotărirea organizării Consfătuirii cu cadrele de conducere din industrie, construcţii, transporturi şi agricultură. Consfătuirea urmează să aibă loc la Bucureşti, la începutul lunii martie a.c„ propunindu-şi analizarea şi stabilirea măsurilor pentru realizarea integrală a sarcinilor planificate pentru perioada 1979—1980, în scopul înfăptuirii integrale a hotăririlor adoptate de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului in actualul cincinal. Comitetul Politic Executiv a hotărît convocarea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru ziua de 1 februarie a.c. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. în vederea dublării liniei de cale ferată Iaşi-Bîrlad Nu de mult au început lucrările la tunelul pentru calea ferată de la Bîrnova, în vederea dublării liniei Iaşi-Bîrlad. După cum ne informează conducerea întreprinderii de construcţii căi ferate Iaşi (antreprenor general al lucrării) tunelul va avea o lungime de 240 m, şi se va executa după o soluţie cu scut în secţiune totală — o instalaţie modernă, din ultima generaţie, — dotat cu un dispozitiv de excavat şi înaintat. In urma măsurilor luate, în colaborare cu Grupul de şantiere tunele Braşov (subantrepriză), se prelimină ca această importantă lucrare să fie terminată cu şase luni mai devreme faţă de termenul planificat -------- - --------- Radioreceptoare de înaltă competitivitate După cum ne informează conducerea întreprinderii „Tehnoton“, pe banda de montaj se află primele radioreceptoare destinate exportului în S.U.A. Aparatele sunt echipate cu ceas electronic, care comandă o serie de funcţiuni şi răspund ultimelor cerințe ale tehnicii mondiale. Primul lot se va livra în luna februarie. XPUNAREA REMERAIA DE C. A. P. BELESTEM Ce n-a criticat darea de seamă, au criticat cooperatorii • Recolte care puteau fi şi mai bogate • îndemn pentru ca toate lucrările să fie executate la timp şi bine • Cînd zootehnia e lăsată pe ultimul plan • Membri ai consiliului de conducere doar cu numele Aşteptată cu viu interes, adunarea generală a ţăranilor cooperatori de la C.A.P. Heleşteni a constituit un bun prilej de analiză, critică şi autocritică, a rezultatelor obţinute în 1978, precum şi de stabilire a sarcinilor ce le revin în acest an. Aşa cum a rezultat şi din darea de seamă prezentată de tov. Petru Ilaşcu, preşedintele unităţii, şi în anul trecut cooperatorii de aici au obţinut la unele culturi importante sporuri de recoltă. Aşa, bunăoară, la orz s-au recoltat în plus la hectar cite 200 de kg, la mazăre peste 500 kg, producţii bune obţinîndu-se şi la grîu, cartofi şi sfeclă de zahăr. Cu toate succesele înregistrate, trebuie de subliniat că rezultatele obţinute nu au fost, totuşi, pe măsura posibilităţilor, ceea ce explică şi faptul că nu s-a realizat nici valoarea producţiei globale planificate. E drept, au fost şi cauze obiective care au condus la unele nerealizări, dar, aşa cum a reieşit din darea de seamă şi din intervenţiile participanţilor la discuţii, predominante au fost cauzele subiective. Astfel, majoritatea rezultatelor slabe se datorează în primul rînd unor cooperatori şi mecanizatori care nu şi-au făcut în mod conştiincios datoria. Intre alte critici la adresa secţiei S.M.A., s-a arătat că, pe alocuri, pregătirea terenului pentru semănat nu s-a făcut în bune condiţiuni. Necorespunzător au fost executate şi lucrările de erbicidare, şefii formaţiunilor de lucru lăsînd această acţiune numai pe seama mecanizatorilor, care nu au respectat tehnologia stabilită ca şi perioada optimă de aplicare a tratamentului. Pe de altă parte, nici lucrările de întreţinere n-au fost executate la timp. Pe bună dreptate au fost criticaţi în adunare cooperatorii Niţa Pişta, Elena Apetri, Elena D. Pavel, Floarea C. Pavel, Elena Şt. Voicu, Elena I. Ungureanu, Frosa Paralău, Silvia Şerban, Margareta Cojocaru, Margareta Filip, Natalia Hadîmbu şi Sevastiţa Hadimbu, care n-au prăşit integral suprafeţele de mac repartizate, motiv pentru care producţia planificată a fost realizată doar în proporţie de 73 la sută. La fel s-au petrecut lucrurile şi la porumb, în tarlaua „Bursucărie“, de exemplu, 37 de hectare ocupate cu această cultură n-au fost deloc prăşite manual, aceeaşi soartă avînd-o şi alte 20 de hectare din punctul „Fălci“. Aceasta se datorează şi faptului că brigadierul Gheorghe N. Bartoş s-a preocupat mai puţin de organizarea muncii. Pierderi de recoltă s-au înregistrat şi datorită nerespectării densităţii optime de plante la hectar. Aşa s-au petrecut lucrurile la brigada nr. 2 la cultura cânepei, unde coope- ANDREI BRATCI (continuare în pag. a 3-a) Banda nr. 2 de pregătit cusut de la Fabrica de încălțăminte din Tîrgu Frumos. • • Cînd dialogul de la ghişee este întrerupt de... indiferenţă Timp de două zile am apelat, in postura de solicitant, la mai multe ghişee publice ale unor instituţii ieşene de larg interes cetăţenesc. Fireşte, nu este pentru prima oară cînd abordăm problema solicitudinii funcţionarilor faţă de cei ce li se adresează. Au mai apărut în coloanele ziarului nostru aspecte care evidenţiau programe de lucru birocratice, lipsă de respect faţă de timpul cetăţenilor şi chiar comportări necuviincioase. în urma criticilor noastre, unii factori de conducere au luat măsurile cuvenite. La spaţiul locativ, de exemplu, sală de aşteptare a fost dotată cu mobilier, la fiecare ghişeu este afişată raza de competenţă a inspectorului. Pe un panou sunt menţionate actele necesare efectuării unor servicii, şi la ghişeele I.R.E. s-au adus scaune, iar afişele de pe pereţi constituie un adevărat „birou“ de informaţii pentru solicitanţi. Cu toate acestea, am constatat şi unele deficienţe supărătoare. Unele scaune din sala de aşteptare a spaţiului locativ e- Raidul nustru rau ocupate de 4—5 indivizi care îi acostau pe cetăţeni, întocmindu-le diferite cereri şi reclamaţii de multe ori inexacte. „Pentru redactarea unei cereri aceşti speculanţi încasează chiar şi 25 de lei“, ne-a declarat inspectorul Mircea Chirilă. Atunci de ce sunt găzduiţi aceşti speculanţi ? Aici am făcut cunoştinţă şi cu soţii Elena şi Romeo Moraru, membri ai Asociaţiei nevăzătorilor. Li se atribuise o garsonieră, dar n-o puteau ocupa deoarece mai trebuia aprobat un act. In 9 zile acel act a fost căutat pe la registratura generală, la G.I.G.C.L., la spaţiul locativ. Nici în a zecea zi cererea acestora nu era soluţionată (abia a fost găsită!!!) cu toate că solicitanţii au adus şi nelipsitele... adeverinţe. „De fapt nu era datoria mea să soluţionez acest caz. Dar dacă umblă cu reclamaţii s-a supărat tov. Gh. Dumbravă, şeful spaţiului locativ, pe care-l ştiam mai amabil de obicei. Dispăruse acea solicitudine de care tre- IOAN ȘCHIOPU (continuare în pag. a 2-a)