Flacăra Iaşului, august 1980 (Anul 36, nr. 10521-10547)
1980-08-17 / nr. 10535
B în întîmpinarea marii sărbători -''IUI IUI '»«»KSiwes‘iirmmr Ii 4990-lea vagon PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra laşului") In acest cincinal, întreprinderea mecanică de material rulant din Paşcani a trecut la producţia de vagoane, asimilînd plnă acum cinci tipuri r vagoane basculante, vagoane platformă etc. Zilele acestea, întreprinderea a livrat vagonul cu numărul 4 000, un vagon platformă, de mare capacitate. An de an, colectivul acestei distinse unităţi economice a depăşit planul de producţie, reuşind ca, în şapte luni din anul , curent, să dea peste prevederi 131 de vagoane. Totodată, se acordă multă atenţie reducerii consumului de metal, prin reproiectarea unor subansamble şi piese. Astfel, de la începutul fabricaţiei şi pînă acum, indicele de folosire a metalului la producţia de vagoane a sporit de la 76 la sută la 82 la sută şi acţiunea continuă pentru ca, pînă la sfîrşitul anului, să se ajungă la cel puţin 85 la sută. (V. Zaharia) Cu multă pricepere lucrează tânăra ţesătoare Ana Eşanu. Numele ei se află mereu printre fruntaşii în întrecerea socialistă. Instantaneu de la întreprinderea „Țesătura". Foto : R. Dumitru La „Tehnoton“ nu numai electroniştii muncesc cu dăruire! „De data asta, vă propun s-i prezentaţi în ziar nu pe electronist!, ci pe oamenii care au alte meserii, dar care contribuie în egală maură la realizarea producţiei noastre, ne spune C. Sîrhia, secretar adjunct al comitetului de partid de laTehnoton“. Sigur, electrosunt cei mai mulţi, despre ei se pot spune lucru:-, deosebite oricind (în ultima perioadă, de pildă, au muncit cu o dăruire exemplară !). Dar avem, în uzină. Şi un atelier de prelucrări mecanice — de fapt, noua denumire, primită foarte recent, este de „echipamente profesionale“ , unde lucrează lăcătuşi, strungari, matriţeri, turnător, etc. Meserii departe de electronică, dar indispensabile electronicii, oameni cu realizări remarcabile, un colectiv cu care toţi ne mindrim. Din curs invitaţiei, trecem prin sectoarele de la-UU dl'- atv-ixv*“----- vorbă cu oamenii. Intr-adevăr, aici se petrec,din linişte, fapte de muncă deosebite, deosebite pentru cei dinafară, fiindcă „este vorba numai de a pune mina şi a face tot ce trebuie, fără a aştepta să te roage cineva, ori să primeşti sarcină, de a căuta, mereu, noul, ne mărturisea lăcătuşul M. Pintilie. Spusele lui capătă mai mult înţeles dacă ne gîndim că, dincolo de îndeplinirea ireproşabilă a planului, pe cei mai mulţi dintre aceşti oameni îi frământă eficienţa acţiunilor, integrarea producţiei, eliminarea importurilor, folosirea optimă a materialelor. „La noi, ne spune I. Petrea, secretarul adjunct al biroului uneia din cele trei organizaţii de bază din atelier, nu există adunare de partid în care asemenea probleme să nu fie discutate. Şi nu la modul general, ci concret . • De de o parte, pentru că cei mai mulţi dintre comuniştii noştri au sarcini precise in aceste direcţii, iar pe de alta, pentru că mereu apar aspecte noi, idei, iniţiative care sunt imediat preluate şi încredinţate spre înfăptuire". Dar aşa se acţionează, aşa trebuie să se acţioneze, peste tot, veţi spune. Tocmai de aceea, pentru a proba calitatea acestor acţiuni, vom apela la un exemplu concret — unul din zecile posibile, ales doar pentru că-i cel mai recent : realizarea platformei orientabile pentru lanţul de televiziune cu circuit închis, care se importa. In ultima vreme, ieșenii au tot pus problema asimilării sale, dar întreprinderile solicitate n-au iz CONST. FALAUUTA (continuare in pag. a 3-a) 70 de modele noi de încălţăminte TG. nrl MOS (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) La contractările pentru anul 1981, Fabrica de încălţăminte „Aurora“, din Tg. Frumos, prezintă o colecţie constituită din peste 70 de modele noi de încălţăminte. Varietatea sporită a acestei colecţii, cea mai bogată din existenţa unităţii, este dată de faptul că, alături de încălţăminte cu feţe de piele şi talpa din poliuretan, sunt prezentate frumoase modele de pantofi şi sandale pentru femei şi copii, confecţionate din materiale textile, sevrosin şi dilur. D-tru Păpuşoiu In paginile 2—3 ^ ---------------------------- | ■# Portret-înterviu duminical i' * ^ ® Filmele săptamî- J ^ nii viitoare . Prin unitățile comerciale din orașul Tg. Frumos Noutăți pentru agenda dumneavoastră Sport _\ . \ Recoltă bogată de piersici Pomicultorii din ferma condusă de ing. Constantin Zaharia de la C.A.P. Ţibăneşti înscriu şi în acest an noi succese în bilanţul realizărilor. Astfel, ei au livrat pînă acum pieţelor 60 de tone de piersici, ceea ce a adus unităţii un venit de aproape 300 000 lei. După cum ne spunea şeful fermei, sunt condiţii ca pieţele Iaşului să mai primească alte 180 tone de piersici, cu 40 tone mai mult decit prevederile iniţiale. Preşedintele Republici Unite Camerun va efectua o viaţă oficială în România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, Ahmadou Ahidjo, preşedintele Republicii Unite Camerun, va efectua o vizită oficială în România, în a doua parte a lunii august 1980. O sarcină de mare răspundere pentru agricultorii ieșeni Pieţele să fie aprovizionate din belşug cu legume proaspete pînă toamna tîrziu , în serele de la Dancu se pregăteşte a doua producţie • Pe terenurile eliberate de varza timpurie, tomatele se prezintă bine • Toată atenţia îngrijirii culturilor succesive, care în acest an ocupă o suprafaţă sporită . O contribuţie substanţială la aprovizionarea oraşelor o pot aduce şi gospodăriile populaţiei Aprovizionarea constantă a populaţiei de la oraşe cu legume în stare proaspătă pînă toamna tîrziu este una din principalele sarcini ale agricultorilor ieşeni. Acest lucru se va realiza în bună parte în acest an şi pe seama stadiului întîrziat de vegetaţie al culturilor. Tov. C. Stircu, inginerul şef al I.L.F., ne spunea că numai datorită acestui fenomen natural perioada de consum va fi prelungită cu circa 20 de zile. Este necesar insă să dispunem de legume proaspete, în cantităţi îndestulătoare, o perioadă mult mai îndelungată. Unităţile de specialitate din judeţul nostru, respectiv Trustul horticol şi cele două întreprinderi din subordine, sub directa îndrumare a Comitetului judeţear de partid, au luat deja măsurile corespunzătoare. In serele întreprinderii de la Dancu, de exemplu, se pregăteşte a doua producţie a acestui an, care va fi valorificată în cursul lunilor decembrie—ianuarie, iar în salariile C.A.P., pe terenurile de pe care s-a recoltat varza timpurie, se dezvoltă bine a doua cultură de la GH. STEJARU (continuare in pag. a 3-a) •P lin obiectiv de maximă importanţă: terminarea la timp a construcţiilor şcolare In noul an de învăţămînt, care va începe peste puţin timp, în reţeaua şcolară ieşeană se vor da în folosinţă noi săli de clasă, va spori numărul de locuri în cămine şi cantine, îmbogăţindu-se astfel baza materială şi didactică pusă la dispoziţia elevilor pentru pregătirea lor teoretică şi practică. Numai în municipiul Iaşi s-a prevăzut să se termine construcţia a 4 noi localuri de şcoală (două cu cite 24 săli de clasă, în cartierele Galata şi Dacia-vest, una cu 16 săli de clasă, în bulevardul Independenţei, şi alta cu 16 săli de clasă la Liceul de artă „Octav Băncilă“). Pentru a urmări stadiul lucrărilor, ritmul cu care se acţionează pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de conducerea Trustului de construcţii de a preda beneficiarului pînă la începutul lunii septembrie obiectivele amintite, am întreprins un raid prin mai multe puncte de lucru. Din discuţiile cu numeroşi constructori am reţinut faptul că în ultimele 2—3 luni s-a muncit într-un ritm accelerat atît pentru recuperarea restanţelor din perioadele anterioare, cît şi pentru respectarea noilor termene stabilite. „Practic, construirea şcolii din Galata, ne-a spus subinginerul Gh. Nechita, şeful punctului de lucru, a început prin luna mai. Echipele de constructori au înţeles că la 16 septembrie şcoala trebuie să fie gata şi lucrează cu hărnicie. Cu toate că sîntem puţin în urmă faţă de grafic, restanţele nu sunt nerecuperabile. Ne-au venit în sprijin şi elevi de la Liceul „D. Cantemir“, care ne sunt de real folos“. La un alt punct de lucru, şcoala din cartierul Dacia-vest, discutăm cu ing. Mitral c. Luni (continuare în pag. a 2-a) . Hirian, un oraş în continuă devenire Foto : D. Rotam