Flacăra Iaşului, august 1980 (Anul 36, nr. 10521-10547)

1980-08-17 / nr. 10535

B în întîmpinarea marii sărbători -''IUI IUI '»«»KSiwes­‘iirmmr Ii 4990-lea vagon PAŞCANI (de la subre­­dacţia ziarului „Flacăra la­şului") In acest cincinal, între­prinderea mecanică de ma­terial rulant din Paşcani a trecut la producţia de va­goane, asimilînd plnă acum cinci tipuri r vagoane bascu­lante, vagoane platformă etc. Zilele acestea, întreprin­derea a livrat vagonul cu numărul 4 000, un vagon platformă, de mare capaci­tate. An de an, colectivul acestei distinse unităţi eco­nomice a depăşit planul de producţie, reuşind ca, în şapte luni din anul , curent, să dea peste prevederi 131­­ de vagoane. Totodată, se a­­cordă multă atenţie reduce­rii consumului de metal, prin reproiectarea unor suban­­samble şi piese. Astfel, de la începutul fabricaţiei şi pînă acum, indicele de fo­losire a metalului la pro­ducţia de vagoane a sporit de la 76 la sută la 82 la sută şi acţiunea continuă pentru ca, pînă la sfîrşitul anului, să se ajungă la cel puţin 85 la sută. (V. Zaharia) Cu multă pricepere lu­crează tânăra ţesătoare Ana Eşanu. Numele ei se află mereu printre frun­taşii în întrecerea socia­listă. Instantaneu de la întreprinderea „Țesătura". Foto : R. Dumitru La „Tehnoton“ nu numai electroniştii muncesc cu dăruire! „De data asta, vă propun s-i prezentaţi în ziar nu pe electronist!, ci pe oame­­nii care au alte meserii, dar care contribuie în egală ma­ură la realizarea producţiei noas­tre, ne spune C. Sîr­­­hia, secretar adjunct al co­­mitetului de partid de la­­Tehnoton“. Sigur, electro­­sunt cei mai mulţi, despre ei se pot spune lu­cru:-, deosebite oricind (în ultima perioadă, de pildă, au muncit cu o dăruire exem­plară !). Dar avem, în uzi­nă. Şi un atelier de prelu­crări mecanice — de fapt, noua denumire, primită foarte recent, este de „echi­pamente profesionale“ , unde lucrează lăcătuşi, strungari, matriţeri, turnă­tor, etc. Meserii departe de electronică, dar indispensa­bile electronicii, oameni cu realizări remarcabile, un colectiv cu care toţi ne min­­drim­­. Din­ curs invitaţiei, tre­cem prin sectoarele de la-UU dl'- atv-ixv*“----- vorbă cu oamenii. Intr-ade­văr, aici se petrec,d­in liniş­te, fapte de muncă deosebi­te, deosebite pentru cei din­afară, fiindcă „este vorba numai de a pune mina şi a face tot ce trebuie, fără a aştepta să te roage cineva, ori să primeşti sarcină, de a căuta, mereu­, noul­, ne mărturisea lăcătuşul M. Pin­­tilie. Spusele lui capătă mai mult înţeles dacă ne gîn­­dim că, dincolo de îndepli­nirea ireproşabilă a planu­lui, pe cei mai mulţi dintre aceşti oameni îi frământă e­­ficienţa acţiunilor, integra­rea producţiei, eliminarea importurilor, folosirea opti­mă a materialelor. „La noi, ne spune I. Petrea, secreta­rul adjunct al biroului u­­neia din cele trei organiza­ţii de bază din atelier, nu există adunare de partid în care asemenea probleme să nu fie discutate. Şi nu la modul general, ci concret . • De de o parte, pentru că cei mai mulţi dintre comu­niştii noştri au sarcini pre­cise in aceste direcţii, iar pe de alta, pentru că me­reu apar aspecte noi, idei, iniţiative care sunt imediat preluate şi încredinţate spre înfăptuire". Dar aşa se acţionează, aşa trebuie să se acţioneze, pes­te tot, veţi spune. Tocmai de aceea, pentru a proba calitatea acestor acţiuni, vom apela la un exemplu concret — unul din zecile posibile, ales doar pentru că-i cel mai recent : reali­zarea platformei orientabile pentru lanţul de televiziune cu circuit închis, care se importa. In ultima vreme, ieșenii au tot pus problema asimilării sale, dar între­prinderile solicitate n-au iz­ CONST. FALAUUTA (continuare in pag. a 3-a) 70 de modele noi de încălţăminte TG. nrl MOS (de la sub­­redacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) La contractările pentru anul 1981, Fabrica de în­călţăminte „Aurora“, din Tg. Frumos, prezintă o co­lecţie constituită din peste 70 de modele noi de încăl­ţăminte. Varietatea sporită a acestei colecţii, cea mai bogată din existenţa uni­tăţii, este dată de faptul că, alături de încălţăminte cu feţe de piele şi talpa din poliuretan, sunt prezen­tate frumoase modele de pantofi şi sandale pentru femei şi copii, confecţio­nate din materiale textile, sevrosin şi dilur. D-tru Păpuşoiu In paginile 2—3 ^ ---------------------------- | ■# Portret-înterviu duminical i' * ^ ® Filmele săptam­î- J ^ nii viitoare . Prin unitățile co­merciale din ora­șul Tg. Frumos Noutăți pentru a­genda dumnea­voastră Sport _\ . \ Recoltă bogată de piersici Pomicultorii din ferma condusă de ing. Constantin Zaharia de la C.A.P. Ţi­­băneşti înscriu şi în acest an noi succese în bilanţul realizărilor. Astfel, ei au livrat pînă acum pieţelor 60 de tone de piersici, ceea ce a adus unităţii un venit de aproa­pe 300 000 lei. După cum ne spunea şefu­l fermei, sunt condiţii ca pieţele Ia­şului să mai primească alte 180 tone de piersici, cu 40 tone mai mult decit pre­vederile iniţiale. Preşedintele Republici Unite Camerun va efectua o viaţă oficială în România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauş­es­cu, preşedin­tele Republicii Socialiste România, Ahmadou Ahidjo, preşedintele Republicii Uni­te Camerun, va efectua o vizită oficială în România, în a doua parte a lunii au­gust 1980. O sarcină de mare răspundere pentru agricultorii ieșeni Pieţele să fie aprovizionate din belşug cu legume proaspete pînă toamna tîrziu , în serele de la Dancu se pregăteşte a doua producţie • Pe terenurile eli­berate de varza timpurie, tomatele se prezintă bine • Toată atenţia îngrijirii culturilor succesive, care în acest an ocupă o suprafaţă sporită . O contri­buţie substanţială la aprovizionarea oraşelor o pot aduce şi gospodăriile populaţiei Aprovizionarea constantă a populaţiei de la oraşe cu legume în stare proas­pătă pînă toamna tîrziu este una din principalele sarcini ale agricultorilor ieşeni. Acest lucru se va realiza în bună parte în acest an şi pe seama sta­diului întîrziat de vegeta­ţie al culturilor. Tov. C. Stircu, inginerul şef al I.L.F., ne spunea că numai datorită acestui fenomen natural perioada de con­sum va fi prelungită cu circa 20 de zile. Este ne­cesar insă să dispunem de legume proaspete, în can­tităţi îndestulătoare, o pe­rioadă mult mai îndelun­gată. Unităţile de speciali­tate din judeţul nostru, respectiv Trustul horticol şi cele două întreprinderi din subordine, sub directa îndrumare a Comitetului judeţear­ de partid, au luat deja măsurile corespunză­toare. In serele întreprin­derii de la Dancu, de e­­xemplu, se pregăteşte a doua producţie a acestui an, care va fi valorificată în cursul lunilor decem­brie—ianuarie, iar în sala­­riile C.A.P., pe terenurile de pe care s-a recoltat varza timpurie, se dezvoltă bine a doua cultură de la­ GH. STEJARU (continuare in pag. a 3-a) •­P lin obiectiv de maximă importanţă: terminarea la timp a construcţiilor şcolare In noul an de învăţă­­mînt, care va începe peste puţin timp, în reţeaua şco­lară ieşeană se vor da în folosinţă noi săli de clasă, va spori numărul de locuri în cămine şi cantine, îm­­bogăţindu-se astfel baza materială şi didactică pusă la dispoziţia elevilor pen­tru pregătirea lor teoretică şi practică. Numai în mu­nicipiul Iaşi s-a prevăzut să se termine construcţia a 4 noi localuri de şcoală (două cu cite 24 săli de clasă, în cartierele Gala­ta şi Dacia-vest, una cu 16 săli de clasă, în bulevar­dul Independenţei, şi alta cu 16 săli de clasă la Li­ceul de artă „Octav Băn­cilă“). Pentru a urm­ări sta­diul lucrărilor, ritmul cu care se acţionează pentru îndeplinirea angajamente­lor asumate de conducerea Trustului de construcţii de a preda beneficiarului pînă la începutul lunii septem­brie obiectivele amintite, am întreprins un raid prin mai multe puncte de lu­cru. Din discuţiile cu nu­meroşi constructori am re­ţinut faptul că în ultimele 2—3 luni s-a muncit în­­tr-un ritm accelerat atît pentru recuperarea restan­ţelor din perioadele ante­rioare, cît şi pentru res­pectarea noilor termene stabilite. „Practic, constru­irea şcolii din Galata, ne-a spus subinginerul Gh. Ne­chita, şeful punctului de lucru, a început prin luna mai. Echipele de construc­tori au înţeles că la 16 sep­tembrie şcoala trebuie să fie gata şi lucrează cu hăr­nicie. Cu toate că sîntem puţin în urmă faţă de gra­fic, restanţele nu sunt ne­­recuperabile. Ne-au venit în sprijin şi elevi de la Li­ceul „D. Cantemir“, care ne sunt de real folos“. La un alt punct de lucru, şcoa­la din cartierul Dacia-vest, discutăm cu ing. Mitral c. Luni (continuare în pag. a 2-a) . Hirian­, un oraş în continuă devenire Foto : D. Rotam

Next