Flacăra Iaşului, ianuarie 1984 (Anul 40, nr. 11581-11605)

1984-01-15 / nr. 11592

Proletari din toate ţările, unifl-vul Meiului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XL — Nr. 11 592 | Duminică, 15 ianuarie 1984 | 4 pagini — 50 bani ENERGIA — o problemă care ne priveşte pe tofi! Cine caută găseşte soluţii pentru consumuri tehnologice mai mici fii Cu 23 KWh şi 14 kg c.c. mai puţin pe tona de produse IG Cum se pune problema eficienţei consumului de energie la fabrica de oxigen întreprinderea de prelucrare a maselor plastice a încheiat pe 1983 un bilanţ pozitiv la consumul de energie, în sensul că e-conomiile înregistrate, faţă de cotele aprobate, s-au ridicat la 150 MWh e- — - -nergie electrică şi 200 tone de combustibil convenţional. Mai mult decit atît, dacă analizăm consumul tehnologic raportat la o torta de produse prelucrate din mase plastice, observăm o scădere care onorează colectivul întreprinderii. Faţă de 1981, consumul de energie electrică a scăzut cu 23 de KWh pe tonă, iar cel de combustibil convenţional cu 14 kg pe tonă de produse. Comparativ cu anul 1981, s-a redus şi consumul de energie electrică destinată producţiei de oxigen, cu 29 de KVWh la 1000 m.c. Cum s-a ajuns la astfel de rezultate ? Trebuie să remarcăm în primul rind colaborarea strînsă dintre tehnologi, chimişti şi energeticieni, care au căutatşi caută mereu soluţii noi pentru ca producţia să necesite un consum cît mai redus de energie. Evident, contribuţia cea mai importantă revine energeticienilor, care au studiat numeroase a ...... a amănunte ale procesului de producţie, ale sistemului de alimentare cu energie, găsind în final soluţii mai economice. Scurtarea unor trasee de transport pneumatic a materiei prime, construirea unor rezervoare tampon de aer comprimat cit mai aproape de liniile de producţie, introducerea I- V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 3-a) Din activitatea I. P. M. P. ■ ■ Alte unităţi comerciale PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) La parterul blocurilor D2 şi D 10, date recent în folosinţă, pe strada Cuza Vodă, din zona Gării, întreprinderii comerciale de stat mixte Paşcani i s-au repartizat noi spaţii comerciale însumînd 1 700 m.p. în aceste spaţii s-au deschis un magazin alimentar, altul de produse electrotehnice şi menaj, precum şi o unitate de ţesături. C. ENEA La I.S.A.S. Paşcani O nouă capacitate de producţie Constructorii de la T. C. ind., ajutaţi de lucrătoriai întreprinderii de scule şi accesorii speciale Paşcani, au pus în funcţiune, la finele anului trecut, o nouă capacitate de producţie. „Exprimată valoric, aceasta înseamnă 100 milioane de lei port-scule speciale pentru maşini-unelte“, ne-a informat ing. Virgil Giştescu, directorul întreprinderii. De remarcat faptul că o parte din noua capacitate, adică o producţie de 35 milioane de lei, a intrat în funcţiune în devans cu 6 luni, faţă de plan. Buna organizare, mobilizarea tuturor forţelor constructorului şi ale beneficiarului au dus la acest important succes ce consolidează puterea industrială a judeţului nostru. In pagina a 2-a Cadran săptămînal Vedere parţială a Clinicii de stomatologie infantilă Foto : S. BAURIAN Din nou despre necesitatea întăririi ordinii şi disciplinei în toate fermele zootehnice ■ Acolo unde toată lumea îşi face datoria, producţia este în continuă creştere ■ Cînd conducerea unităţii nu semnează condica de prezenţă în sectorul zootehnic ■ Cu utilajele defecte, în vreme ce nutreţurile se administrează netocate . Un program de grajd de care nimeni nu ţine seama iarna este anotimpul care solicită din partea zootehniştilor — mai mult ca oricînd — responsabilitate, ordine şi disciplină în ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce le revin. După cum am mai scris şi cu alte ocazii, în judeţul nostru marea majoritate a crescătorilor de animale din cooperativele agricole, asociaţiile economice şi fermele întreprinderilor agricole de stat îşi fac în mod conştiincios datoria, dovadă că şi producţiile zootehnice sunt in continuă creştere. Notele cele mai bune se cuvin zootehniştilor din unităţile din consiliile unice agroindustriale Tg. Frumos, Mirceşti şi Movileni. De fapt, la controalele efectuate de către organele judeţene, în aceste zile de început de an, în unităţile de aici, întreaga activitate se desfăşura conform programelor stabilite. La C.A.P. Hălăuceşti, din Consiliul unic agroindustrial Mirceşti, de exemplu, datorită îngrijirii şi furajării corespunzătoare a animalelor, producţia totală de lapte a crescut zilnic. Aceasta demonstrează că tovarăşii din conducerea unităţii sunt prezenţi mai des în mijlocul îngrijitorilor, supraveghindu-le şi controlîndu-le DUMITRU GRÎNEANU (continuare în pag. a 3-a) 1 -3.» CARNET Fiecare palmă de pămint Despre locuitorii comunei Prisăcani s-au scris întotdeauna cuvinte de laudă. Ei se numără printre cei mai buni gospodari din judeţ. Casele lor sînt frumoase, îngrijite şi, aşa stînd lucrurile, se înţelege că şi aşezarea este gospodărită cum se cuvine. Am poposit zilele trecute în această aşezare de pe malul Prutului. Zăpada căzută dădea un farmec aparte localităţii. Dar ceea ce ne-a atras în mod deosebit atenţia de la intrarea şi pînă la ieşirea din comună era faptul că zeci de cetăţeni, tineri şi virstnici, erau prezenţi la lucru, de oV DAN VALERIUS \ (continuare în pag. a 3-a) Institutul de chimie macromoleculară „Petru Ponia* OAMENI DE NĂDEJDE Doctorul în ştiinţe fizice Virgil Bărboiu, cercetător ştiinţific principal, este şeful laboratorului de structura şi fizica polimerilor. Fire întreprinzătoare, receptiv la nou, se preocupă, împreună cu tovarăşii săi de muncă, să găsească noi modalităţi de asimilare a unor produse pentru a fi înlăturat importul. Cercetările sale vizează stabilirea structurii moleculare la polimeri sintetizaţi, realizarea de materiale necesare în electronică şi energetică. Ca şef al laboratorului de fibre şi macromolecule naturale, dr. ing. Viorica Kasan are o vastă activitate ştiinţifică, rezultatele sale şi ale colectivului pe care-l conduce situîndu-se la loc de frunte în institut. Patru direcţii de cercetare sunt prioritare : valorificarea complexă a biomasei vegetale ; realizarea de adezivi şi aditivi pentru industria hîrtiei şi industria electrotehnică ; realizarea de hîrtii sintetice şi speciale ; realizarea de benzi adezive, în ultimii ani, au fost omologate 28 de , produse, care înlocuiesc importul. Cu modestia care-i caracterizează, dr. ing. Mircea Grigoraş vorbeşte despre alţii, nu despre el, deşi la baza succeselor colectivului se află încorporată o mare parte din priceperea şi munca sa neobosită. „Colectivul pe care-l conduc — spune el — este preocupat de studiul polimerilor electroactivi care posedă proprietăţi semiconductoare, fotoconductoare şi conductoare, preze şi piroelectrice şi care pot fi utilizaţiîn energetică,electronică şi electrotehnică“. • ..., v . ,,, Ca şi tovarăşii săi din această rubrică, ing. Valeriu Popescu este preocupat în cercetările sale de găsirea unor noi soluţii pentru reducerea importurilor. Coordonează un atelier de microproducţie ce realizează repere din elastomeri poliuretanici,de tip Molodoran D. Peste 80 de întreprinderi din întreaga ţară (din judeţul nostru — C.F.S., „tehnoton“, „Victoria“, „Textila“, Integrata și I.T.R.D. Paşcani etc.) beneficiază de produse ale acestui atelier, evitînd importurile pe devize libere. Foto : S. EEONID S .