Flacăra Iaşului, octombrie 1984 (Anul 40, nr. 11813-11838)

1984-10-02 / nr. 11813

| PAGINA A H-A----------------------------------------------—----------------------------------------------------------------—------------------—•—-FLACĂRA IAȘULUI | Ziaristă poloneză în vizită la Iaşi în cadrul relaţiilor statornici­te între redacţiile ziarelor „Fla­căra Iaşului“ şi „Sztandar Ludu“ din Lublin , Republica Popu­lară Polonă, se află în vizită la Iaşi tovarăşa Wieslawa Jan­­kowska, redactor şef adjunct al publicaţiei amintite. Ieri, oaspetele din ţara prie­tenă a fost primit la Comitetul judeţean de partid de către to­varăşul Al. Floareş, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. A luat parte tov. Aurel Indianu, redactor şef adjunct al ziarului „Flacăra Iaşului“, în timpul şederii la Iaşi, zia­rista poloneză va vizita obiecti­ve economice şi social-culturale din municipiul şi judeţul nostru. in pregătirea Congresului al XIII-lea al P.C.R. ternterime de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid­­ La Cooperativa „Tehnica confecţiei“ II mai bună activitate organizatorică şi politică în sectorul prestărilor de servicii Se desch^^n^Tconcerte Expnmlndu-şi unanima ade­ziune la Hotărârea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27 iunie a.c. cu privire la realegerea tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU în funcţia supremă de secretar general al partidului, , la Con­gresul al XIII-lea, evidenţiind prevederile din proiectul de Directive cu privire la dezvol­tarea în viitor a industriei mici şi prestărilor de servicii, con­ferinţa organizaţă de partid de la Cooperativa „Tehnica confecţiei“ a acordat o deose­bită atenţie dezbaterii modului în care trebuie să se acţioneze pentru ca sarcinile mari ce re­vin unităţii să fie mai bine în­deplinite. Aşa cum darea de seamă — prezentată de tovarăşa Elena Corbu, secretarul comitetului de partid — şi delegaţii la conferinţă au reliefat, coopera­tiva a înregistrat, în perioada care a trecut de la preceden­tele alegeri, o seamă de rezul­tate pozitive, în 1983, faţă de 1982, de exemplu, producţia marfă a unităţii a sporit cu 6,5 milioane de lei , iar valoarea prestărilor de servicii cu 3,4 mi­lioane de lei. Au sporit sub­stanţial livrările pe piaţa ex­ternă, planul pe primele 8 luni ale acestui an fiind îndeplinit în proporţie de 106 la sută. De asemenea, un alt indicator —­­ desfacerile de mărfuri — a fost depăşit cu aproape 25 la sută. Şi, totuşi,­ activitatea colecti­vului, a organizaţiei de partid nu este corespunzătoare. Sarci­nile revenite unităţii din pro­gramul judeţean pentru dezvol­tarea industriei mici şi prestă­rilor de servicii nu se îndepli­nesc, îndeosebi în sectorul pres­tărilor de servicii sînt mari rămîneri în urmă. După ce a­­nul 1983 a fost încheiat cu o nerealizare în valoare de peste 6,3 milioane de lei, în 1984 re­zultatele sînt și mai slabe, vo­lumul realizărilor din primele 8 luni fiind cu circa 8 milioane mai mici decit în perioada si­milară a anului trecut. Să se fi schimbat atît de mult orien­tarea populaţiei către magazi­nele în care se desfac produsele fabricilor de confecţii, în defa­voarea unităţilor de comandă ale cooperaţiei ? Nu, conferinţa n-a­ ajuns la o asemenea concluzie. Chiar dacă s-au menţionat unele „cau­ze obiective" ale neîndeplinirii planului de prestări de servi­cii, a reieşit limpede că situaţia este în primul rînd urmarea u­­nor multiple neajunsuri din re­ţeaua de servire a populaţiei. Aceasta se lărgeşte neîncetat, inclusiv în noile cartiere (Da­cia II, Nicolina II, zona Gării centrale, Păcurari etc.), d­ar ca­litatea prestaţiilor, solicitudinea faţă de clienţi, punctualitatea în respectarea termenelor , nu sunt pe măsura cerinţelor ac­tuale. Nicolae Ilaşcu, secretarul biroului organizaţiei de partid ce cuprinde comuniştii din u­­nităţile de comandă, exprima cerinţa ca meşteşugarii să vină mai mult în intîmpinarea populaţiei cu modele noi, să dovedească mai multă mobili­tate şi fantezie, să facă din e­­xecuţia ireproşabilă a comen­zilor principalul obiectiv al tu­turor lucrătorilor. „Şi în or­ganizaţia de partid­­trebuie să dezbatem mai mult aceste pro­bleme, să găsim soluţii, să an­trenăm comuniştii din unităţi la aplicarea lor“ — conchidea el. Sunt aprecieri întemeiate, şi aceasta cu atît mai mult cu cit la organizaţiile de bază co­mandă şi Casa modei — adică tocmai la cele din unităţile prestatoare de servicii — mun­ca de partid a fost mai slabă. Aici adunările generale n-au fost pregătite corespunzător, aici nu s-a urmărit cu exigenţă în­deplinirea hotărîrilor şi sarci­nilor stabilite, aici şi munca de întărire numerică şi calitativă a organizaţiilor de bază a fost sub cerinţe. Numai cu vorbe frumoase în conferinţă, în alte şedinţe, situaţia nu va putea fi îmbunătăţită. . Dacă maistrul D-tru Panaite, de la Casa mo­dei, informa conferinţa că o seamă de măsuri au fost luate, astfel incit unitatea să îndepli­nească planul pe acest an, că există această garanţie, despre ceea ce se întreprinde în cele­lalte unităţi de comandă nu a rezultat cu claritate. Hotărîrea conferinţei a cuprins o seamă de direcţii de acţiune, inclusiv prin completările şi concretiză­rile unor vorbitori. Am reţinut, între altele, cerinţa întăririi controlului de partid în privin­ţa respectării programului de lucru al unităţilor, folosirii in­tegrale a timpului de lucru, de unde, aşa cum aprecia tovară­şul Ioan Telechi, preşedintele cooperativei, pornesc o seamă de abateri în respectarea ter­menelor şi a condiţiilor de ca­litate. Mai temeinică, mai bine orientată spre cerinţele produc­ţiei se cere a fi, aşa cum arătau vorbitori ca Elena Ich­im, Ma­ria Gînju, Const. Vasiliu sau Artemisa Deleanu, activitatea politico-educativă, în general, au reliefat dezbaterile, organe­le de partid, incepînd cu co­mitetul nou ales, trebuie­ să pu­nă un accent mai mare pe as­pectele de disciplină a muncii, antrenînd mai bine şi organiza­ţiile de masă pentru cultivarea spiritului de răspundere în u­­nităţi. GH. MIHALACHE Prezenţă numeroasă în cîmp (urmare din pag. 1) graficelor. Volumul transpor­turilor este mare, iar coopera­torii depun eforturi pentru, a face faţă cu succes situaţiei, în acest scop sunt folosite din plin cele 300 de atelaje. Vice­­primarii şi vicepreşedinţii C.A.P. se ocupă în primul rînd de organizarea şi folosirea cu randament a acestor mijloace de transport, în baza volantă de la Şipote au şi fost cărate peste 2 000 de tone. Dumini­că spre seară încă mai puteau fi văzute convoaie de care în drum spre bazele de recepţie. Echipa condusă de I. Bunduc de la C.A.P. Chişcăreni deţine in prezent locul întîi la recol­tat şi transportat sfecla de zahăr, iar dintre unităţi, C.A.P. Andrieşeni şi C.A.P. Chişcă­reni. C.A.P. Chişcăreni se e­­videnţiază şi pentru faptul că, zilnic, cit recoltează şi transportă. De aceeaşi atenţie se bucu­ră şi semănatul. Pe 1 400 de hectare, sămîriţa a fost pusă deja sub brazdă. Duminică şi ieri s-a lucrat din plin deoare­ce există front de lucru a­­menajat pe încă 1 500 de hec­tare. Inginerii şefi Valica Adam de la C.A.P. Andrie­­şeni, C. Pietrarii, de la C.A.P. Chişcăreni, V. Coşniţă de la C.A.P. Şipote, V. Foca de la C.A.P. Vlădeni, D. Grămadă de la C.A.P. Plugari, I. Arse­­nie de la C.A.P. Spineni, îm­preună cu şefii secţiilor de mecanizare I. Coruţ, I. Tudo­se, I. Nemesniciuc, D. Cante­­mir, I. Darabă, Gh. Gîlcă, sunt în permanenţă lingă formaţi­ile care pregătesc terenul şi însămînţează, asigurînd nu­mai lucrări de calitate. în toate unităţile, aprovizionarea cu seminţe în cîmp se face numai cu atelajele. La Plu­gari, această misiune era în­deplinită cu succes de coope­ratorii I. Luca, I. Popovici şi Gh. Pleşescu. Am reţinut nu­mele cîtorva mecanizatori fruntaşi la lucrările de semă­nat : C. Corbu, M. Untu, V. Plugaru de la C.A.P. Vlădeni, N. Borcilă, Gh. Gh. Răileanu, C. Honceru de la C.A.P. Chiş­căreni, D. Chirilă, D. Nica, I. Istrate, D. Curcă de la C.A.P. Plugari, I. Coteţ, D. Pruteanu de la C.A.P. Andrieşeni, Oc­­tav Şipoteanu, C. Racu, C. Tucă de la C.A.P. Spineni, care au consacrat şi ziua de duminică însămînţărilor. Avantaje multiple (urmare din pag. I) acum, C.A.P. se zbătea să procure îngrăşăminte natura­le, în primul rînd pentru fer­tilizarea livezilor înfiinţate în ultimii ani, de la alte unităţi. Dar puţini se ofereau să va­lorifice gunoiul de grajd. De aici, umblătură, rugăminţi, ca să nu mai vorbim de greută­ţile ivite din transportul, a­tunci cînd se reuşea să se pu­nă mina pe aşa ceva. Acum, de­ cînd are microfermă, C.A.P. a şi adunat aproape 1 000 de tone de gunoi de grajd care vor fi încorporate în livadă, o dată cu arătura de toamnă. Iată un motiv în plus care a determinat conducerea unită­ţii să propună adunării gene­rale să fie sporite şi mai mult efectivele de animale. camerale Astăzi, la ora 20, în sala Fi­larmonicii „Moldova“,, se des­chide stagiunea 1984—1985 de muzică de cameră, protagonist fiind cvartetul „Voces", în program sunt incluse lu­crări de Haydn, Beethoven și Ravel. — —--- - e---------------------­ Prezenţe ieşene peste hotare La Londra s-au desfăşurat lu­crările celui de al XIII-lea Congres internaţional al chi­­miştilor textilişti şi colorişti, la care a participat şi cunoscutul om de ştiinţă ieşean prof. dr. ing. Florin Vălu, şef de catedră la Institutul politehnic „Gh. A­­sachi“ — membru activ al Aca­demiei de ştiinţe din New York, membru al Asociaţiei americane pentru ştiinţă şi progres din Washington, membru al Socie­tăţii internaţionale de compute­rizare a metodelor de inginerie --------- • - --------­din Londra. Reprezentantul ţării noastre la acest forum ştiinţific mondial, care a întrunit peste 1 000 de oameni de ştiinţă din 35 de ţări de pe toate continen­tele, a prezentat lucrarea ori­ginală „Cercetări privind inten­sificarea transferului de masă şi căldură în procesele de fini­sare, bazate pe acţiunea micro­undelor, timpului electric de înaltă frecvenţă şi a ultrasune­telor“, lucrare care a fost pri­mită cu deosebit interes de de­legaţii la congresul organizat cu ocazia sărbătoririi centenarului acestei societăţi mondiale. --- ------- - „ ------­ în vizită Pionierii din clasa a V-a de la Şcoala nr. 34 din Iaşi au fost în vizită la Muzeul de istorie al Moldovei. Acolo, profesorul lor de istorie, Viorel Irimia, le-a ţi­nut „pe viu“, în faţa atîtor im­portante documente din viaţa poporului român, o foarte in­structivă lecţie despre trecutul glorios şi prezentul socialist al patriei, în încheierea drumeţiei, pionierii s-au oprit la Monu­mentul Independenţei, unde au depus buchete cu flori. Gabriela Perju, Iulian Sîngeap, sub re­dacţia „Opinia pionierească“ Creşterea venitului naţional * * * temelia ridicării nivelului de trai şi a calităţii vieţii (urmare din pag.__1) Factorul hotărîtor de sporire a venitului naţional îl constituie creşterea productivităţii muncii. Avînd în vedere acest aspect. In proiectul de Directive se pre­vede ca pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii sociale să se obţină circa 85 la sută din spo­rul venitului naţional pe cin­cinal. Principalele orientări — aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de creş­tere necontenită a producti­vităţii muncii sociale sunt: dezvoltarea puternică a bazei proprii de materii prime şi a bazei energetice ; folosirea in­tensivă a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, dezvoltarea ramu­rilor de vîrf purtătoare ale pro­gresului tehnic, îmbunătăţirea utilizării forţei de muncă. Alt factor important de creş­tere a venitului naţional este reducerea ponderii cheltuieli­lor materiale în produsul so­cial. Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al partidului prevede ca ponderea cheltuielilor materiale în pro­dusul social să scadă la circa 53 la sută în 1990. In mod co­respunzător, pe parcursul cinci­nalului, în industria republica­nă urmează să se reducă chel­tuielile materiale la 1 000 lei producţie marfă cu peste 80 lei, iar cheltuielile totale cu circa 110 lei. Acţionînd in­direcţia asigură­rii unui raport corespunzător între fondul de consum şi fon­dul de dezvoltare pentru cinci­nalul 1986—1990, partidul nostru va aloca o cotă de cel mult 30 la sută pentru acumulare şi de 70 la sută pentru fondul de con­sum. Aceasta se permite — du­pă cum, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de a ţine pasul cu competiţia ce se desfă­şoară pe plan mondial în dome­niul dezvoltării economice şi so­ciale, de a asigura ridicarea gradului de civilizaţie a socie­tăţii, satisfacerea în tot mai bune condiţii a nevoilor materiale şi spirituale ale oamenilor muncii. O coordonată principală a po­liticii partidului şi statului nos­tru în domeniul ridicării nivelu­lui de trai al poporului o consti­tuie sporirea retribuţiei nomi­nale şi a retribuţiei reale. Vor spori, de asemenea, veniturile reale ale ţărănimii provenite din munca în cooperativele agrico­le de producţie şi din gospodă­riile personale. Profunde semnificaţii pentru nivelul de trai al populaţiei îl au volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul care în conformitate cu prevederile pro­iectului de Directive va spori cu 9—10 la sută faţă de 1985, iar volumul prestărilor de servicii va spori in cincinalul următor cu 68—76 la sută, prin diversifi­carea acestora şi creşterea celor solicitate mai intens de popu­laţie. Din preocupările partidului nostru de ridicare a nivelului de trai şi a calităţii vieţii face parte şi reducerea săptămînii de lucru la 44 de ore asigurîndu-se două zile libere pe lună, pro­movarea stării de sănătate a tu­turor cetăţenilor patriei, creşte­rea longevităţii şi a duratei vieţii active, stimulării natali­tăţii, asigurarea unei structuri viguroase a populaţiei etc. Toate acestea ne dovedesc justeţea po­liticii promovată de Partidul Comunist Român în utilizarea finală a venitului național. Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor După cum v-am anunţat, as­tăzi, la ora 17, începe şedinţa cu public a Cenaclului de sati­ră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului" şedinţă care deschide „stagiunea" 1984—1985, în pro­gram este prevăzut un meda­lion „Vasile Vojoga“. Membru al cenaclului nostru, acesta va apărea în mai multe ipostaze : de pictor, poet, umorist, imita­tor şi iluzionist. îşi vor mai da concursul formaţia de muzică u­­şoară Horia Hariton şi solistele Mariana Hogaş şi Elena Basu. -------• --------­ Răspundem scrisorilor trimise redacţiei ■ Angliei O. Ond­­raşi, sat Băl­­teni, comuna Probota . Conform prevederilor legale, nu se poate cumula pensia I.O.V.R. cu cea pentru limită de vîrstă. Puteţi opta însă pentru pensia care este mai avantajoasă şi puteţi cere transferarea pensiei de in­­validitate în pensie pentru li­mită de vîrstă, cu condiţia să fi lucrat cel puţin 10 ani în cadrul C.A.P.­­ V. Lepădaţii, Piaţa Voievozilor nr. 7 . După cum aflăm de la Miliţia judeţului, fiul dv. nu poate fi înscris, deo­camdată, la o şcoală de miliţie, întrucît nu întruneşte condiţiile necesare. ■ Maria D. Pricop, satul Alexandru cel Bun : Cele sesizate prin scrisoarea dv. nu pot fi soluţionate decit de că­tre organele judecătoreşti, că­rora, de­ altfel, vă recomandăm să vă adresaţi. ■ A. Zlatan, str. Păcurari nr. 75 : In urma veri­ficărilor întreprinse asupra tu­turor echipamentelor aferente postului dv. telefonic, D.J.P.Tci­ne răspunde că nu s-au consta­tat defecțiuni care să afecteze contorizarea, înregistrarea unui număr mai mare de impulsuri justificîndu-se numai prin ace­ea că de la telefonul dv. se u­­tilizează serviciul telefonic in­terurban. ■ Gh. Timofte, str. Primăverii nr. 21 A : Pentru a­­titudine necuviincioasă faţă de cumpărători, vînzătorul Marian Stupeţ, de la unitatea C.A.P. Leţcani, din piaţa Nicolina, a fost sancţionat cu diminuarea retribuţiei cu 10 la sută timp de o lună. ■ P. Agafii, str. Lu­ca Arbore nr. 22 : Pentru a în­casa drepturile băneşti care vi se cuvin pentru anul trecut, trebuie să vă prezentaţi la uni­­tatea unde aţi lucrat, respecting la Antrepriza construcţii-mon-fo­­al­­ a Regionalei de căi ferate Iaşi. S­ PUIU GRIGORESCIî

Next