Flacăra Iaşului, octombrie 1984 (Anul 40, nr. 11813-11838)
1984-10-02 / nr. 11813
| PAGINA A H-A----------------------------------------------—----------------------------------------------------------------—------------------—•—-FLACĂRA IAȘULUI | Ziaristă poloneză în vizită la Iaşi în cadrul relaţiilor statornicite între redacţiile ziarelor „Flacăra Iaşului“ şi „Sztandar Ludu“ din Lublin , Republica Populară Polonă, se află în vizită la Iaşi tovarăşa Wieslawa Jankowska, redactor şef adjunct al publicaţiei amintite. Ieri, oaspetele din ţara prietenă a fost primit la Comitetul judeţean de partid de către tovarăşul Al. Floareş, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. A luat parte tov. Aurel Indianu, redactor şef adjunct al ziarului „Flacăra Iaşului“, în timpul şederii la Iaşi, ziarista poloneză va vizita obiective economice şi social-culturale din municipiul şi judeţul nostru. in pregătirea Congresului al XIII-lea al P.C.R. ternterime de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid La Cooperativa „Tehnica confecţiei“ II mai bună activitate organizatorică şi politică în sectorul prestărilor de servicii Se desch^^n^Tconcerte Expnmlndu-şi unanima adeziune la Hotărârea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27 iunie a.c. cu privire la realegerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în funcţia supremă de secretar general al partidului, , la Congresul al XIII-lea, evidenţiind prevederile din proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea în viitor a industriei mici şi prestărilor de servicii, conferinţa organizaţă de partid de la Cooperativa „Tehnica confecţiei“ a acordat o deosebită atenţie dezbaterii modului în care trebuie să se acţioneze pentru ca sarcinile mari ce revin unităţii să fie mai bine îndeplinite. Aşa cum darea de seamă — prezentată de tovarăşa Elena Corbu, secretarul comitetului de partid — şi delegaţii la conferinţă au reliefat, cooperativa a înregistrat, în perioada care a trecut de la precedentele alegeri, o seamă de rezultate pozitive, în 1983, faţă de 1982, de exemplu, producţia marfă a unităţii a sporit cu 6,5 milioane de lei , iar valoarea prestărilor de servicii cu 3,4 milioane de lei. Au sporit substanţial livrările pe piaţa externă, planul pe primele 8 luni ale acestui an fiind îndeplinit în proporţie de 106 la sută. De asemenea, un alt indicator — desfacerile de mărfuri — a fost depăşit cu aproape 25 la sută. Şi, totuşi, activitatea colectivului, a organizaţiei de partid nu este corespunzătoare. Sarcinile revenite unităţii din programul judeţean pentru dezvoltarea industriei mici şi prestărilor de servicii nu se îndeplinesc, îndeosebi în sectorul prestărilor de servicii sînt mari rămîneri în urmă. După ce anul 1983 a fost încheiat cu o nerealizare în valoare de peste 6,3 milioane de lei, în 1984 rezultatele sînt și mai slabe, volumul realizărilor din primele 8 luni fiind cu circa 8 milioane mai mici decit în perioada similară a anului trecut. Să se fi schimbat atît de mult orientarea populaţiei către magazinele în care se desfac produsele fabricilor de confecţii, în defavoarea unităţilor de comandă ale cooperaţiei ? Nu, conferinţa n-a ajuns la o asemenea concluzie. Chiar dacă s-au menţionat unele „cauze obiective" ale neîndeplinirii planului de prestări de servicii, a reieşit limpede că situaţia este în primul rînd urmarea unor multiple neajunsuri din reţeaua de servire a populaţiei. Aceasta se lărgeşte neîncetat, inclusiv în noile cartiere (Dacia II, Nicolina II, zona Gării centrale, Păcurari etc.), dar calitatea prestaţiilor, solicitudinea faţă de clienţi, punctualitatea în respectarea termenelor , nu sunt pe măsura cerinţelor actuale. Nicolae Ilaşcu, secretarul biroului organizaţiei de partid ce cuprinde comuniştii din unităţile de comandă, exprima cerinţa ca meşteşugarii să vină mai mult în intîmpinarea populaţiei cu modele noi, să dovedească mai multă mobilitate şi fantezie, să facă din execuţia ireproşabilă a comenzilor principalul obiectiv al tuturor lucrătorilor. „Şi în organizaţia de partidtrebuie să dezbatem mai mult aceste probleme, să găsim soluţii, să antrenăm comuniştii din unităţi la aplicarea lor“ — conchidea el. Sunt aprecieri întemeiate, şi aceasta cu atît mai mult cu cit la organizaţiile de bază comandă şi Casa modei — adică tocmai la cele din unităţile prestatoare de servicii — munca de partid a fost mai slabă. Aici adunările generale n-au fost pregătite corespunzător, aici nu s-a urmărit cu exigenţă îndeplinirea hotărîrilor şi sarcinilor stabilite, aici şi munca de întărire numerică şi calitativă a organizaţiilor de bază a fost sub cerinţe. Numai cu vorbe frumoase în conferinţă, în alte şedinţe, situaţia nu va putea fi îmbunătăţită. . Dacă maistrul D-tru Panaite, de la Casa modei, informa conferinţa că o seamă de măsuri au fost luate, astfel incit unitatea să îndeplinească planul pe acest an, că există această garanţie, despre ceea ce se întreprinde în celelalte unităţi de comandă nu a rezultat cu claritate. Hotărîrea conferinţei a cuprins o seamă de direcţii de acţiune, inclusiv prin completările şi concretizările unor vorbitori. Am reţinut, între altele, cerinţa întăririi controlului de partid în privinţa respectării programului de lucru al unităţilor, folosirii integrale a timpului de lucru, de unde, aşa cum aprecia tovarăşul Ioan Telechi, preşedintele cooperativei, pornesc o seamă de abateri în respectarea termenelor şi a condiţiilor de calitate. Mai temeinică, mai bine orientată spre cerinţele producţiei se cere a fi, aşa cum arătau vorbitori ca Elena Ichim, Maria Gînju, Const. Vasiliu sau Artemisa Deleanu, activitatea politico-educativă, în general, au reliefat dezbaterile, organele de partid, incepînd cu comitetul nou ales, trebuie să pună un accent mai mare pe aspectele de disciplină a muncii, antrenînd mai bine şi organizaţiile de masă pentru cultivarea spiritului de răspundere în unităţi. GH. MIHALACHE Prezenţă numeroasă în cîmp (urmare din pag. 1) graficelor. Volumul transporturilor este mare, iar cooperatorii depun eforturi pentru, a face faţă cu succes situaţiei, în acest scop sunt folosite din plin cele 300 de atelaje. Viceprimarii şi vicepreşedinţii C.A.P. se ocupă în primul rînd de organizarea şi folosirea cu randament a acestor mijloace de transport, în baza volantă de la Şipote au şi fost cărate peste 2 000 de tone. Duminică spre seară încă mai puteau fi văzute convoaie de care în drum spre bazele de recepţie. Echipa condusă de I. Bunduc de la C.A.P. Chişcăreni deţine in prezent locul întîi la recoltat şi transportat sfecla de zahăr, iar dintre unităţi, C.A.P. Andrieşeni şi C.A.P. Chişcăreni. C.A.P. Chişcăreni se evidenţiază şi pentru faptul că, zilnic, cit recoltează şi transportă. De aceeaşi atenţie se bucură şi semănatul. Pe 1 400 de hectare, sămîriţa a fost pusă deja sub brazdă. Duminică şi ieri s-a lucrat din plin deoarece există front de lucru amenajat pe încă 1 500 de hectare. Inginerii şefi Valica Adam de la C.A.P. Andrieşeni, C. Pietrarii, de la C.A.P. Chişcăreni, V. Coşniţă de la C.A.P. Şipote, V. Foca de la C.A.P. Vlădeni, D. Grămadă de la C.A.P. Plugari, I. Arsenie de la C.A.P. Spineni, împreună cu şefii secţiilor de mecanizare I. Coruţ, I. Tudose, I. Nemesniciuc, D. Cantemir, I. Darabă, Gh. Gîlcă, sunt în permanenţă lingă formaţiile care pregătesc terenul şi însămînţează, asigurînd numai lucrări de calitate. în toate unităţile, aprovizionarea cu seminţe în cîmp se face numai cu atelajele. La Plugari, această misiune era îndeplinită cu succes de cooperatorii I. Luca, I. Popovici şi Gh. Pleşescu. Am reţinut numele cîtorva mecanizatori fruntaşi la lucrările de semănat : C. Corbu, M. Untu, V. Plugaru de la C.A.P. Vlădeni, N. Borcilă, Gh. Gh. Răileanu, C. Honceru de la C.A.P. Chişcăreni, D. Chirilă, D. Nica, I. Istrate, D. Curcă de la C.A.P. Plugari, I. Coteţ, D. Pruteanu de la C.A.P. Andrieşeni, Octav Şipoteanu, C. Racu, C. Tucă de la C.A.P. Spineni, care au consacrat şi ziua de duminică însămînţărilor. Avantaje multiple (urmare din pag. I) acum, C.A.P. se zbătea să procure îngrăşăminte naturale, în primul rînd pentru fertilizarea livezilor înfiinţate în ultimii ani, de la alte unităţi. Dar puţini se ofereau să valorifice gunoiul de grajd. De aici, umblătură, rugăminţi, ca să nu mai vorbim de greutăţile ivite din transportul, atunci cînd se reuşea să se pună mina pe aşa ceva. Acum, de cînd are microfermă, C.A.P. a şi adunat aproape 1 000 de tone de gunoi de grajd care vor fi încorporate în livadă, o dată cu arătura de toamnă. Iată un motiv în plus care a determinat conducerea unităţii să propună adunării generale să fie sporite şi mai mult efectivele de animale. camerale Astăzi, la ora 20, în sala Filarmonicii „Moldova“,, se deschide stagiunea 1984—1985 de muzică de cameră, protagonist fiind cvartetul „Voces", în program sunt incluse lucrări de Haydn, Beethoven și Ravel. — —--- - e--------------------- Prezenţe ieşene peste hotare La Londra s-au desfăşurat lucrările celui de al XIII-lea Congres internaţional al chimiştilor textilişti şi colorişti, la care a participat şi cunoscutul om de ştiinţă ieşean prof. dr. ing. Florin Vălu, şef de catedră la Institutul politehnic „Gh. Asachi“ — membru activ al Academiei de ştiinţe din New York, membru al Asociaţiei americane pentru ştiinţă şi progres din Washington, membru al Societăţii internaţionale de computerizare a metodelor de inginerie --------- • - --------din Londra. Reprezentantul ţării noastre la acest forum ştiinţific mondial, care a întrunit peste 1 000 de oameni de ştiinţă din 35 de ţări de pe toate continentele, a prezentat lucrarea originală „Cercetări privind intensificarea transferului de masă şi căldură în procesele de finisare, bazate pe acţiunea microundelor, timpului electric de înaltă frecvenţă şi a ultrasunetelor“, lucrare care a fost primită cu deosebit interes de delegaţii la congresul organizat cu ocazia sărbătoririi centenarului acestei societăţi mondiale. --- ------- - „ ------ în vizită Pionierii din clasa a V-a de la Şcoala nr. 34 din Iaşi au fost în vizită la Muzeul de istorie al Moldovei. Acolo, profesorul lor de istorie, Viorel Irimia, le-a ţinut „pe viu“, în faţa atîtor importante documente din viaţa poporului român, o foarte instructivă lecţie despre trecutul glorios şi prezentul socialist al patriei, în încheierea drumeţiei, pionierii s-au oprit la Monumentul Independenţei, unde au depus buchete cu flori. Gabriela Perju, Iulian Sîngeap, sub redacţia „Opinia pionierească“ Creşterea venitului naţional * * * temelia ridicării nivelului de trai şi a calităţii vieţii (urmare din pag.__1) Factorul hotărîtor de sporire a venitului naţional îl constituie creşterea productivităţii muncii. Avînd în vedere acest aspect. In proiectul de Directive se prevede ca pe seama creşterii productivităţii muncii sociale să se obţină circa 85 la sută din sporul venitului naţional pe cincinal. Principalele orientări — aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de creştere necontenită a productivităţii muncii sociale sunt: dezvoltarea puternică a bazei proprii de materii prime şi a bazei energetice ; folosirea intensivă a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, dezvoltarea ramurilor de vîrf purtătoare ale progresului tehnic, îmbunătăţirea utilizării forţei de muncă. Alt factor important de creştere a venitului naţional este reducerea ponderii cheltuielilor materiale în produsul social. Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al partidului prevede ca ponderea cheltuielilor materiale în produsul social să scadă la circa 53 la sută în 1990. In mod corespunzător, pe parcursul cincinalului, în industria republicană urmează să se reducă cheltuielile materiale la 1 000 lei producţie marfă cu peste 80 lei, iar cheltuielile totale cu circa 110 lei. Acţionînd indirecţia asigurării unui raport corespunzător între fondul de consum şi fondul de dezvoltare pentru cincinalul 1986—1990, partidul nostru va aloca o cotă de cel mult 30 la sută pentru acumulare şi de 70 la sută pentru fondul de consum. Aceasta se permite — după cum, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de a ţine pasul cu competiţia ce se desfăşoară pe plan mondial în domeniul dezvoltării economice şi sociale, de a asigura ridicarea gradului de civilizaţie a societăţii, satisfacerea în tot mai bune condiţii a nevoilor materiale şi spirituale ale oamenilor muncii. O coordonată principală a politicii partidului şi statului nostru în domeniul ridicării nivelului de trai al poporului o constituie sporirea retribuţiei nominale şi a retribuţiei reale. Vor spori, de asemenea, veniturile reale ale ţărănimii provenite din munca în cooperativele agricole de producţie şi din gospodăriile personale. Profunde semnificaţii pentru nivelul de trai al populaţiei îl au volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul care în conformitate cu prevederile proiectului de Directive va spori cu 9—10 la sută faţă de 1985, iar volumul prestărilor de servicii va spori in cincinalul următor cu 68—76 la sută, prin diversificarea acestora şi creşterea celor solicitate mai intens de populaţie. Din preocupările partidului nostru de ridicare a nivelului de trai şi a calităţii vieţii face parte şi reducerea săptămînii de lucru la 44 de ore asigurîndu-se două zile libere pe lună, promovarea stării de sănătate a tuturor cetăţenilor patriei, creşterea longevităţii şi a duratei vieţii active, stimulării natalităţii, asigurarea unei structuri viguroase a populaţiei etc. Toate acestea ne dovedesc justeţea politicii promovată de Partidul Comunist Român în utilizarea finală a venitului național. Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor După cum v-am anunţat, astăzi, la ora 17, începe şedinţa cu public a Cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului" şedinţă care deschide „stagiunea" 1984—1985, în program este prevăzut un medalion „Vasile Vojoga“. Membru al cenaclului nostru, acesta va apărea în mai multe ipostaze : de pictor, poet, umorist, imitator şi iluzionist. îşi vor mai da concursul formaţia de muzică uşoară Horia Hariton şi solistele Mariana Hogaş şi Elena Basu. -------• -------- Răspundem scrisorilor trimise redacţiei ■ Angliei O. Ondraşi, sat Bălteni, comuna Probota . Conform prevederilor legale, nu se poate cumula pensia I.O.V.R. cu cea pentru limită de vîrstă. Puteţi opta însă pentru pensia care este mai avantajoasă şi puteţi cere transferarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vîrstă, cu condiţia să fi lucrat cel puţin 10 ani în cadrul C.A.P. V. Lepădaţii, Piaţa Voievozilor nr. 7 . După cum aflăm de la Miliţia judeţului, fiul dv. nu poate fi înscris, deocamdată, la o şcoală de miliţie, întrucît nu întruneşte condiţiile necesare. ■ Maria D. Pricop, satul Alexandru cel Bun : Cele sesizate prin scrisoarea dv. nu pot fi soluţionate decit de către organele judecătoreşti, cărora, de altfel, vă recomandăm să vă adresaţi. ■ A. Zlatan, str. Păcurari nr. 75 : In urma verificărilor întreprinse asupra tuturor echipamentelor aferente postului dv. telefonic, D.J.P.Tcine răspunde că nu s-au constatat defecțiuni care să afecteze contorizarea, înregistrarea unui număr mai mare de impulsuri justificîndu-se numai prin aceea că de la telefonul dv. se utilizează serviciul telefonic interurban. ■ Gh. Timofte, str. Primăverii nr. 21 A : Pentru atitudine necuviincioasă faţă de cumpărători, vînzătorul Marian Stupeţ, de la unitatea C.A.P. Leţcani, din piaţa Nicolina, a fost sancţionat cu diminuarea retribuţiei cu 10 la sută timp de o lună. ■ P. Agafii, str. Luca Arbore nr. 22 : Pentru a încasa drepturile băneşti care vi se cuvin pentru anul trecut, trebuie să vă prezentaţi la unitatea unde aţi lucrat, respecting la Antrepriza construcţii-mon-foal a Regionalei de căi ferate Iaşi. S PUIU GRIGORESCIî