Flacăra Iaşului, ianuarie 1985 (Anul 41, nr. 11891-11915)
1985-01-15 / nr. 11901
Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Partidului Comunist Român, duminică, 13 ianuarie, a avut loc, la Predeal, şedinţa Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat şi dezbătut un program privind asigurarea producţiei de energie şi folosirea raţioitală a energiei electrice, termice, a gazelor naturale, precum şi regimul de lucru al unităţilor economice şi sociale pe perioada de iarnă. Elaborat pe baza indicaţiilor şi orientărilor secretarului general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, programul stabileşte măsuri ferme şi eficiente de organizare a producţiei şi de utilizare cu maximum de spirit gospodăresc a energiei electrice, gazelor şi căldurii, astfel incit să se asigure depăşirea greutăţilor create de condiţiile deosebit de grele ale acestei ierni, de gerurile extrem de mari care au afectat, în ultimul timp, ţara noastră şi care au dus la îngheţarea Dunării şi a rîurilor interioare, ceea ce a determinat reducerea energiei electrice produsă în hidrocentrale, funcţionarea necorespunzătoare a centralelor pe cărbune, diminuând în mod simţitor producţia de energie electrică necesară desfăşurării normale a activităţii economice şi sociale. Pornind de la această situaţie, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cerut guvernului şi ministerelor, precum şi comitetelor judeţene de partid, organelor şi organizaţiilor de partid să ia toate măsurile pentru ca toate centralele electrice să funcţioneze la întreaga capacitate şi să asigure livrarea de energie în conformitate cu prevederile planului. In mod deosebit, s-a indicat să se acţioneze cu cea mai mare energie pentru ca marile centrale electrice pe cărbune — Mintia, Xşalniţa, Paroşeni, Oradea, Rovinari, Turceni, Oneşti şi altele — să funcţioneze în bune condiţiuni şi să se asigure economiei cantităţi mult mai sporite de energie faţă de cele pe care le livrează în prezent. In acelaşi timp, s-a cerut Ministerului Minelor şi tuturor comitetelorjudeţene de partid, pe teritoriul cărora există mine de cărbune, să ia măsuri energice de a se lucra zi şi noapte pentru sporirea producţiei de cărbune în vederea aprovizionării termocentralelor cu cărbune, în cantităţile stabilite şi de calitate corespunzătoare. Trebuie făcut în aşa fel incit, prin sporirea producţiei de energie pe cărbune — la care se va adăuga şi energia obţinută pe hidrocarburi şi în hidrocentrale — să se ajungă la o producţie totală de energie care să asigure satisfacerea corespunzătoare a cerinţelor producţiei, ale consumului public şi populaţiei. In acest scop, trebuie mobilizate toate forţeleexistente în judeţe — muncitorii, tineretul, militarii — pentru a se asigura tot ce este necesar bunei funcţionări a sistemului energetic naţional. O dată cu măsurile pentru sporirea corespunzătoare a producţiei de energie, Comitetul Politic Executiv a stabilit reorganizarea regimului de lucru în întreprinderi, prin eşalonarea mai raţională a schimburilor de producţie, incit să se asigure desfăşurarea normală a activităţii în toate unităţile economice, evitîndu-se consumurile mari de energie in perioade de vîrf. In toate întreprinderile industriale cu foc continuu, precum și In cele care lucrează în trei schimburi complete S-a indicat să se aplice măsuri ferme pentru reducerea consumului de energie electrica, combustibili și gaze, prin încadrarea strictă în normele de consum aprobate, care vor fi considerate maxime. Instalaţiile cu foc continuu, care nu pot lucra la întreaga capacitate din lipsă de materii prime sau din alte cauze vor fi programate să lucreze la întreaga capacitate, pe un timp limitat pe lună, in raport de condiţiile pe care le au asigurate, sau vor fi oprite. Producţia ce nu se va realiza în aceste instalaţii va fi preluată, de alte unităţi sau secţii similare din alte întreprinderi — sta- bilite de ministere împreună cu comitetele judeţene de partid — care vor lucra la întreaga capacitate. Celelalte întreprinderi sau secţii organizate pe trei schimburi, care nu au materiile prime sau comenzile necesare, vor lucra în două schimburi sau intr-un singur schimb prelungit, potrivit programului stabilit pentru astfel de unităţi. Se vor lua măsuri pentru efectuarea, în perioada de iarnă, a reparaţiilor capitale la un număr mai mare de instalaţii, prin devansarea celor prevăzute pentru trimestrul II sau chiar trimestrul III, urmînd ca în perioada de vară — cînd erau prevăzute aceste reparaţii — să se lucreze şi să se asigure realizarea integrală a producţiei planificate. S-a cerut ministerelor, comitetelor judeţene de partid să analizeze cu toată răspunderea problema reprogramării reparaţiilor capitale, astfel incit eşalonarea şi organizarea acestora să nu afecteze, în nici un fel, desfăşurarea normală a producţiei. Atelierele de reparaţii şi întreţinere, sectoarele auxiliare şi orice alte secţii şi subunităţi, care nu sunt direct legate de funcţionarea instalaţiilor tehnologice cu foc continuu, vor lucra în două schimburi sau chiar intr-un singur schimb prelungit, în așa fel incit să se evite consumul de energie în perioada de vîrf. întreprinderile industriale care lucrează în două schimburi de cite 8 ore și au sectoare calde vor trece la regim de lucru de două schimburi de cîte 6 ore, organizate continuu, astfel incit să se realizeze o perioadă de lucru de 12 ore pe zi, timp de 7 zile pe săptămînă, respectiv 42 de ore de lucru săptămînal. Programul de lucru al întreprinderilor care vor lucra în regim de două schimburi a cîte 6 ore va fi organizat, alternativ cu alte întreprinderi, astfel incit să se asigure un consum energetic uniform în cele 24 de ore ale fiecărei zile. (continuare in pag. a 1-a) ----------------------------------- --------------- Tînara confecţioneră Maria Moşneagu, din secţia de tricotajeTîrgu Frumos a I.T.I. Paşcani, este una dintre fruntaşele în muncă Foto : S. LEONID Acţiuni hotărîte de industria ieşeană pentru reducerea consumului de energie In întreprinderile ieşene au început să se traducă în viaţă hotărîrile conducerii superioare de partid, stabilite în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Astfel, la nivelul fiecărei unităţi economice, factorii de conducere au stabilit deja o serie de măsuri care să ducă la reducerea consumului de energie electrică, a combusibililor, printr-o organizare mai bună a producţiei şi a muncii, pentru folosirea la maximum a tuturor capacităţilor de producţie, repararea în devans faţă de plan a instalaţiilor şi utilajelor din dotare etc. în primul rînd, au fost supuse unei analize riguroase sectoarele calde din întreprinderi în vederea încadrării lor în noile repartiţii de energie electrică şi combustibil, reorganizîndu-se schimburile de producţie în aşa fel incit să funcţioneze raţional şi eficient. Măsurile luate dovedesc preocuparea oamenilor muzeii ieşeni de a depăşi urmările acestei ierni grele, hotărîrea lor de a curma orice sursă de risipă şi a îndeplini sarcinile de plan în acest ultim an al actualului cincinal, an de bază pentru înfăptuirile viitoare. Dar iată cîteva informaţii primite la redacţie în cursul dimineţii de ieri, care vin în susţinerea celor afirmate mai înainte. Intreprinderea „Electrocentrale“ Intră în funcţiune în Analiza făcută la nivelul întreprinderii „Electrocentrale“ în direcţia folosirii depline a capacităţilor de producţie a dus la pregătirea intrării în funcţiune a unui nou grup energetic de 50 MW, aflat pînă acum în rezervă. Pentru aceasta conducerea întreprinderii a stabilit 4 schimburi de producţie, conduse de 4 maiştri care să pună la punct toate instalaţiile, inclusiv nou grup de 50 MW preîncălzirea cazanelor de păcură într-o antistaţie din cadrul Uzinei electrice. „De asemenea, ne-a informat ing. Grigore Gheorghiu, directorul întreprinderii, s-au alcătuit echipe de supraveghere şi întreţinere a tuturor instalaţiilor şi reţelelor în vederea înlăturării operative a defecţiunilor ce mai apar în procesul de producere a energiei electrice şi a agentului termic“. Combinatul de utilaj greu Maximum de atenţie sectoarelor calde Comitetul de partid, consiliul oamenilor muncii din Combinatul de utilaj greu au reorganizat, ieri dimineaţă, schimburile de producţie, mai ales in sectoarele mari consumatoare de energie electrică şi combustibil. Oţelăria, turnătoriile de fontă şi de oţel, forja lucrează după un nou program : 18—6. Fabrica constructoare de maşini funcţionează o parte într-un singur Schimb, începînd cu ora 8, iar o altă parte, unde sînt condiţii să se realizeze un ritm de lucru alert, în două şi trei schimburi. „Nici o maşină, nici un utilaj nu vor mai funcţiona dacă nu produc la capacitate, dacă locurile de muncă respective nu sunt bine aprovizionate. Un exemplu : la forța grea nr. 1 am luat măsura întreruperii funcţionării unei prese, lucrîndu-se la capacitate numai cu una“, ne-a spus tov. Ioan Oprişa, secretar adjunct al comitetului de partid pe combinat. Şi programul lucrărilor din compartimentele funcţionale a fost modificat pentru a nu se mai folosi energie electrică. I.UPS.R. Reorganizarea schimburilor de producţie „Prin măsurile luate, începînd de ieri, întreprinderea noastră va folosi o cantitate de energie electrică cu 20 la sută mai mică faţă de repartiţie", ne-a declarat inginerul şef al I.U.P.S.R., tov. Carol Maler. Aflăm în continuare că s-a hotărît ca atît turnătoria de fontă, cit şi cea de oţel să funcţioneze 5 zile pe săptămînă, în condiţiile folosirii unui consum minim de energie electrică. In celelalte secţii s-au reorganizat schimburile de producţie, lucrîndu-se numai în două schimburi a cîte 6 ore, evitîndu-se orele de vîrf în distribuirea energiei electrice. La tavă tambitul agricol de masă nu trebuie sâ existe lectori şi cursanţi restanfieri B Unele cercuri — cu lecţiile la zi, altele — abia la jumătatea prevederilor B Cine îi înlocuieşte pe lectorii aflaţi în concediu ? ■ Pe alocuri, evidenţa din unităţi nu corespunde cu cea existentă la consiliile unice Au trecut aproape două luni de la deschiderea învăţămîntului agricol de masă, perioadă în care lectorii trebuiau să dezbată cu lucrătorii ogoarelor cel puţin 7 teme. în foarte multe locuri, necesitatea ridicării pregătirii profesionale a celor chemaţi să sporească rodnicia pămîntului, să obţină în acest an producţii record de pe mari suprafeţe a fost foarte bine înţeleasă. în cooperativele agricole din consiliile unice agroindustriale Ciurea, Paşcani, Popricani, de exemplu, lectorii de la cercurile pentru cultura plantelor de cîmp sunt în grafic cu expunerile. Pe alocuri, unde organizaţiile de partid, conducerile unităţilor sprijină şi mai energic buna desfăşurare a învăţămîntului agricol de masă, frecvenţa dezbaterilor este şi mai bună, în fiecare din cele 4 cercuri pentru cultura plantelor de cîmp de la C.A.P. Horleşti au fost predate cîte 14 ldiţii. Lăudabil este şi faptul că în bănci au luat loc aproape toţi cooperatorii. Aşa este normal. Sarcinile de plan, tehnologiile şi în primul rînd tehnologiile producţiilor record trebuie cunoscute de toată lumea. Am dat exemplu C.A.P. Horleşti, dar şi la C.A.P. Miroslava, şi la C.A.P. Ciurea, şi la C.A.P. Bălţaţi lucrurile sunt privite cu seriozitate şi răspundere. Şi nu numai la cercurile pentru cultura plantelor de cîmp, ci şi la cele zootehnice, legumicole, vitipomicole, mecanice. La profilul legumicol, cei mai harnici la învăţătură sunt cooperatorii din Bălţaţi, Ţigănaşi (recunoscuţi şi pentru rezultatele bune obţinute în producţie), cei din Verşeni, Trifeşti. Lecţiile teoretice sunt însoţite de aplicaţii practice în sectoarele de producţie. Dar, nu peste tot au fost întîlniţi lectori şi cursanţi silitori. La C.A.P Ciorteşti, de exemplu, Romică Şipoteanu a predat 6 lecţii, Constantin Mocanu, doar 4 lecţii. Inginerul şef al unităţii, I. Tabără, ne spunea că respectarea graficului depinde în mare măsură de răspunderea cu care munceşte lectorul, că Romică Şipoteanu este un lector conştiincios, dornic ca ţăranii cooperatori să pătrundă cu mai adine tainele meseriei de agricultor. Interlocutorul a ţinut să facă precizarea că învăţămîntul agricol va fi înviorat în toate cercurile, că restanţele vor fi recuperate fără a se face rabat la calitate. Şi la C.A.P. Schitu Duca sunt cercuri rămase în urmă cu expunerile. „Au plecat lectorii în concediu“ ne spunea inginerul şef V. Ilotaru. Este normal. In concediu se pleacă şi iarna, dar în situaţia aceasta lectorilor respectivi trebuia să le ţină locul cineva, poate chiar inginerul şef, mai ales că inginerul şef poartă şi răspunderea îndeplinirii programului de învăţămint din unitate. Consemnăm şi în acest articol că la învăţămîntul agricol de masă trebuie să participe toţi agricultorii. La ultima lecţie care a avut loc în cercurile pentru cultura plantelor de câmp din C.U.A.S.C. Belceşti, de exemplu, au luat loc în bănci numai 836 de oameni, iar la cele din C.U.A.S.C. Tg. Frumos — GH. STEJARU (continuare in pag. a 3-a)