Flacăra Iaşului, ianuarie 1985 (Anul 41, nr. 11891-11915)

1985-01-15 / nr. 11901

Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Partidului Comunist Român, duminică, 13 ianuarie, a avut loc, la Predeal, şe­dinţa Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat şi dezbătut un program privind asi­gurarea producţiei de energie şi folosirea raţio­­­itală a energiei electrice, termice, a gazelor na­­­turale, precum şi regimul de lucru al unităţilor econ­om­ice şi sociale pe perioada de iarnă. Elaborat pe baza indicaţiilor şi orientărilor se­cretarului general al partidului, preşedintele Re­publicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, programul stabileşte măsuri ferme şi eficiente de organizare a producţiei şi de utili­zare cu maximum de spirit gospodăresc a ener­giei­ electrice, gazelor şi căldurii, astfel incit să se asigure depăşirea greutăţilor create de con­diţiile deosebit de grele ale acestei ierni, de ge­rurile extrem de mari care au afectat, în ultimul timp, ţara noastră şi care au dus la îngheţarea Dunării şi a rîurilor interioare, ceea ce a deter­minat reducerea energiei electrice produsă în hi­drocentrale, funcţionarea necorespunzătoare a centralelor pe cărbune, diminuând în mod simţi­tor producţia de energie electrică necesară des­făşurării normale a activităţii economice şi so­ciale. Pornind de la această situaţie, secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cerut guvernului şi ministerelor, precum şi co­mitetelor judeţene de partid, organelor şi orga­nizaţiilor de partid să ia toate măsurile pentru ca toate centralele electrice să funcţioneze la în­treaga capacitate şi să asigure livrarea de ener­gie în conformitate cu prevederile planului. In mod deosebit, s-a indicat să se acţioneze cu cea mai mare energie pentru ca marile centrale elec­trice pe cărbune — Mintia, Xşalniţa, Paroşeni, Oradea, Rovinari, Turceni, Oneşti şi altele — să funcţioneze în bune condiţiuni şi să se asigure e­­conomiei cantităţi mult mai sporite de energie faţă de cele pe care le livrează în prezent. In acelaşi timp, s-a cerut Ministerului Minelor şi tuturor comitetelor­­judeţene de partid, pe terito­riul cărora există mine de cărbune, să ia măsuri energice de a se lucra zi şi noapte pentru spo­rirea producţiei de cărbune în vederea aprovi­zionării termocentralelor cu cărbune, în cantită­ţile stabilite şi de calitate corespunzătoare. Tre­buie­ făcut în aşa fel incit, prin sporirea produc­ţiei de energie pe cărbune — la care se va adăuga şi energia obţinută pe hidrocarburi şi în hidro­centrale — să se a­jungă la o producţie totală de energie care să asigure satisfacerea corespunză­toare a cerinţelor producţiei, ale consumului pu­blic şi populaţiei. In acest scop, trebuie mobili­zate toate forţele­­existente în judeţe — munci­torii, tineretul, militarii — pentru a se asigura tot ce este necesar bunei funcţionări a sistemu­lui energetic naţional. O dată cu măsurile pentru sporirea corespun­zătoare a producţiei de energie, Comitetul Politic Executiv a stabilit reorganizarea regimului d­e lucru în întreprinderi, prin eşalonarea mai raţio­nală a schimburilor de producţie, incit să se asi­gure desfăşurarea normală a activităţii în toate unităţile economice, evitîndu-se consumurile mari de energie in perioade de vîrf. In toate întreprinderile industriale cu foc con­tinuu, precum și In cele care lucrează în trei schimburi complete S-a indicat să se aplice mă­suri ferme pentru reducerea consumului de ener­gie electrica, combustibili și gaze, prin încadra­rea strictă în normele de consum aprobate, care vor fi considerate maxime. Instalaţiile cu foc continuu, care nu pot lucra la întreaga capacitate din lipsă de materii prime sau din alte cauze vor fi programate să lucreze la întreaga capacitate, pe un timp limitat pe lună, in raport de condiţiile pe care le au asigurate, sau vor fi oprite. Producţia ce nu se va realiza în aceste instalaţii va fi preluată, de alte unităţi sau secţii similare din alte întreprinderi — sta-­ bilite de ministere împreună cu comitetele ju­deţene de partid —­ care vor lucra la întreaga capacitate. Celelalte întreprinderi sau secţii organizate pe trei schimburi, care nu au materiile prime sau comenzile necesare, vor lucra în două schimburi sau intr-un singur schimb prelungit, potrivit pro­gramului stabilit pentru astfel de unităţi. Se vor lua măsuri pentru efectuarea, în perioa­da de iarnă, a reparaţiilor capitale la un număr mai mare de instalaţii, prin devansarea celor prevăzute pentru trimestrul II sau chiar trimes­trul III, urmînd ca în perioada de vară — cînd erau prevăzute aceste reparaţii — să se lucreze şi să se asigure realizarea integrală a producţiei planificate. S-a cerut ministerelor, comitetelor judeţene de partid să analizeze cu toată răspun­derea problema reprogramării reparaţiilor capi­tale, astfel incit eşalonarea şi organizarea acesto­ra să nu afecteze, în nici un fel, desfăşurarea normală a producţiei. Atelierele de reparaţii şi întreţinere, sectoarele auxiliare şi orice alte secţii şi subunităţi, care nu sunt direct legate de funcţionarea instalaţiilor tehnologice cu foc continuu, vor lucra în două schimburi sau chiar intr-un singur schimb pre­lungit, în așa fel incit să se evite consumul de energie în perioada de vîrf. întreprinderile industriale care lucrează în două schimburi de cite 8 ore și au sectoare calde vor trece la regim de lucru de două schimburi de cîte 6 ore, organizate continuu, astfel incit să se realizeze o perioadă de lucru de 12 ore pe zi, timp de 7 zile pe săptămînă, respectiv 42 de ore de lucru săptămînal. Programul de lucru al întreprinderilor care vor lucra în regim de două schimburi a cîte 6 ore va fi organizat, alternativ cu alte întreprin­deri, astfel incit să se asigure un consum ener­getic uniform în cele 24 de ore ale fiecărei zile. (continuare in pag. a 1-a) ----------------------------------- ---------------­ Tînara confecţioneră Maria Moşneagu, din secţia de tricotaj­eTîrgu Frumos a I.T.I­. Paşcani, este una dintre fruntaşele în muncă Foto : S. LEONID Acţiuni hotărîte de industria ieşeană pentru reducerea consumului de energie In întreprinderile ieşene au­ început să se traducă în viaţă hotărîrile conducerii superioare de partid, stabilite în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Astfel, la nivelul fiecărei unităţi economice, factorii de conducere au stabilit deja o serie de măsuri care să ducă la reducerea consumului de energie electrică, a combusi­­bililor, printr-o organizare mai bună a producţiei şi a muncii, pentru folosirea la maximum a tuturor capaci­tăţilor de producţie, repararea în devans faţă de plan a instalaţiilor şi utilajelor din dotare etc. în primul rînd, au fost supuse unei analize riguroase sectoarele calde din întreprinderi în vederea încadrării lor în noile repartiţii de energie electrică şi combustibil, reorganizîndu-se schimburile de producţie în aşa fel incit să funcţioneze raţional şi eficient. Măsurile luate dovedesc preocuparea oamenilor muzeii ieşeni de a depăşi urmările acestei ierni grele, hotărîrea lor de a curma orice sursă de risipă şi a îndeplini sarcinile de plan în acest ultim an al actua­lului cincinal, an de bază pentru înfăptuirile viitoare. Dar iată cîteva informaţii primite la redacţie în cursul dimineţii de ieri, care vin în susţinerea celor afirmate mai înainte. In­treprinderea „Electrocentrale“ Intră în funcţiune în Analiza făcută la nivelul în­treprinderii „Electrocentrale“ în direcţia folosirii­­ depline a ca­pacităţilor de producţie a dus la pregătirea intrării în funcţiu­ne a unui nou grup energetic de 50 MW, aflat pînă acum în rezervă. Pentru aceasta condu­cerea întreprinderii a stabilit 4 schimburi de producţie, conduse de 4 maiştri care să pună la punct toate instalaţiile, inclusiv nou grup de 50 MW preîncălzirea cazanelor de păcu­ră într-o antistaţie din cadrul Uzinei electrice. „De asemenea, ne-a informat ing. Grigore Gheorghiu, directorul întreprin­derii, s-au alcătuit echipe de supraveghere şi întreţinere a tuturor instalaţiilor şi reţelelor în vederea înlăturării operative a defecţiunilor ce mai apar în procesul de producere a ener­giei electrice şi a agentului ter­mic“. Combinatul de utilaj greu Maximum de atenţie sectoarelor calde Comitetul de partid, consiliul oamenilor muncii din Combina­tul de utilaj greu au reorgani­zat, ieri dimineaţă, schimburile de producţie, mai ales in sectoa­rele mari consumatoare de e­­nergie electrică şi combustibil. Oţelăria, turnătoriile de fontă şi de oţel, forja lucrează după un nou program : 18—6. Fabri­ca constructoare de maşini func­ţionează o parte într-un singur Schimb, începînd cu ora 8, iar o altă parte, unde sînt condiţii să se realizeze un ritm de lucru alert, în două şi trei schimburi. „Nici o maşină, nici un utilaj nu vor mai funcţiona­­ dacă nu produc la capacitate, dacă locu­rile de muncă respective nu sunt bine aprovizionate. Un exem­plu : la forța grea nr. 1 am luat măsura întreruperii funcţionării unei prese, lucrîndu-se la ca­pacitate numai cu una“, ne-a spus tov. Ioan Opri­şa, secretar adjunct al comitetului de partid pe combinat. Şi programul lu­crărilor din compartimentele funcţionale a fost modificat pen­tru a nu se mai folosi energie electrică. I.UPS.R. Reorganizarea schimburilor de producţie „Prin măsurile luate, începînd de ieri, întreprinderea noastră va folosi o cantitate de energie electrică cu 20 la sută mai mică faţă de repartiţie", ne-a decla­rat inginerul şef al I.U.P.S.R., tov. Carol Maler. Aflăm în con­tinuare că s-a hotărît ca atît turnătoria de fontă, cit şi cea de oţel să funcţioneze 5 zile pe săptămînă, în condiţiile folosi­rii unui consum minim de ener­gie electrică. In celelalte secţii s-au reorganizat schimburile de producţie, lucrîndu-se numai în două schimburi a cîte 6 ore, e­­vitîndu-se orele de vîrf în dis­tribuirea energiei electrice. La tavă tamb­itul agricol de masă nu trebuie sâ existe lectori şi cursanţi restanfieri B Unele cercuri — cu lecţiile la zi, altele — abia la jumătatea prevederilor B Cine îi înlocuieşte pe lectorii aflaţi în concediu ? ■ Pe alocuri, eviden­ţa din unităţi nu corespunde cu cea existentă la consiliile unice Au trecut aproape două luni de la deschiderea învăţămîntu­­lui agricol de masă, perioadă în care lectorii trebuiau să dezba­tă cu lucrătorii ogoarelor cel puţin 7 teme. în foarte multe locuri, necesitatea ridicării pre­gătirii profesionale a celor che­maţi să sporească rodnicia pă­­mîntului, să obţină în acest an producţii record de pe mari su­prafeţe a fost foarte bine în­ţeleasă. în cooperativele agri­cole din consiliile unice agro­industriale Ciurea, Paşcani, Po­­pricani, de exemplu, lectorii de la cercurile pentru cultura plan­telor de cîmp sunt în grafic cu expunerile. Pe alocuri, unde or­ganizaţiile de partid, conduceri­le unităţilor sprijină şi mai e­­nergic buna desfăşurare a învă­­ţămîntului agricol de masă, frecvenţa dezbaterilor este şi mai bună, în fiecare din cele 4 cercuri pentru cultura plante­lor de cîmp de la C.A.P. Hor­­leşti au fost predate cîte 14 ldi­­ţii. Lăudabil este şi faptul că în bănci au luat loc aproape toţi cooperatorii. Aşa este nor­mal. Sarcinile de plan, tehno­logiile şi în primul rînd teh­nologiile producţiilor record trebuie cunoscute de toată lu­mea. Am dat exemplu C.A.P. Horleşti, dar şi la C.A.P. Mi­roslava, şi la C.A.P. Ciurea, şi la C.A.P. Bălţaţi lucrurile sunt privite cu seriozitate şi răspun­dere. Şi nu numai la cercurile pentru cultura plantelor de cîmp, ci şi la cele zootehnice, legumicole, vitipomicole, me­canice. La profilul legumicol, cei mai harnici la învăţătură sunt cooperatorii din Bălţaţi, Ţigănaşi (recunoscuţi şi pen­tru rezultatele bune obţinute în producţie), cei din Verşeni, Tri­­feşti. Lecţiile teoretice sunt în­soţite de aplicaţii practice în sectoarele de producţie. Dar, nu peste tot au fost întîlniţi lectori şi cursanţi silitori. La C.A.P Ciorteşti, de exemplu, Ro­­mică Şipoteanu a predat 6 lec­ţii, Constantin Mocanu, doar 4 lecţii. Inginerul şef al unită­ţii, I. Tabără, ne spunea că res­pectarea graficului depinde în mare măsură de răspunderea cu care munceşte lectorul, că Ro­­mică Şipoteanu este un lector conştiincios, dornic ca ţăranii cooperatori să pătrundă cu­ mai adine tainele meseriei de a­­gricultor. Interlocutorul a ţinut să facă precizarea că învăţămîn­­tul agricol va fi înviorat în­ toa­te cercurile, că restanţele vor fi recuperate fără a se face ra­bat la calitate. Şi la C.A.P. Schitu Duca sunt cercuri ră­mase în urmă cu expunerile. „Au plecat lectorii în concediu“ ne spunea inginerul şef V. Ilo­­taru. Este normal. In concediu se pleacă şi iarna, dar în situa­ţia aceasta lectorilor respectivi trebuia să le ţină locul cineva, poate chiar inginerul şef, mai ales că inginerul şef poartă şi răspunderea îndeplinirii pro­gramului de învăţămint din uni­tate. Consemnăm şi în acest ar­ticol că la învăţămîntul agricol de masă trebuie să participe toţi agricultorii. La ultima lecţie ca­re a avut loc în cercurile pen­tru cultura plantelor de câmp din C.U.A.S.C. Belceşti, de exem­plu, au luat loc în bănci numai 836 de oameni, iar la cele din C.U.A.S.C. Tg. Frumos — GH. STEJARU (continuare in pag. a 3-a)

Next